Gazeta de Moldavia, 1853 (Anul 25, nr. 1-104)

1853-01-22 / nr. 7

- 26 G f- De la Constantinopole înștiințează că, Abd-el-Cader se precin ce știe au sosit acolo că nu s'au putut înfățoșa la M. Ca Sultanul, între Așmvasidorul Franțez și între Efc. trul trebilor streine sau Eoendi, sub care formalită­ți că ce înfățoșese Sultanu­­l. de Oleror s'lu denumit credințează că, pe monotpagica VERETE de locurilor pliate, 4u căpătat deplină aprobație din deplinită­­iu oia- Guvernul au­rancei ce poate socoti acum sa făcut alcătuiri cu mai mulți bancheri însemnați, pentru înlesnirea banilor trebuitori. Numărul trupelor trimise asupra Montenegrului se sue pănă acum la 34,000 soldați. Omer Pașa se află la Scuturi de 17,000, între carii sunt 5000 de arnăuți. Colecția v cunoscută sub nume de „Camara anticelor Rosien” a profesorului Pogodin din San-Petersburg, ea a cumpărat de M. Ca împăratul că o sumă de 150,000 ruble argint, și s'au hotărăt a fi proprietate a statălui. Cărțile tipărite, moapuscriptele și copiile acestei colec­­ții ghigantice, s'au dat vpiblioticei șugeriale publice din San-Peterebag, din toate celelalte obiecte ce vor așeza a­cum de odată qu premigajul Imperiului unde ce vor păstra pănă cănd M. Ca Împăratul va dicuoza despre ocerire de piese îndeosebi.­­ Întăiul drum ferecat în Rusia s'au deschie în anul 1837 între San­ itetersburg, Țarecoe-Se­­lo și Panlonic, carele are o întindere de 3%, mise. Însă, întăiul drum Împărătesc este drumul cel mare de fier între Can­ flerepesspr și Moscva, carele iau deschie pensicului de la 1 Noembrie 1851. Lungimea a­­cestui drum este de 607 perege­elu 88 mise germane. După d­­părșirea drumului ferecat între Sin Pegers­­văurg și Moscna, sau întopul facerea lipiei de la San- Lerepes spr spre Parenvin, la care oau întrebuințat în anul trecut pe nesărați lucrători. Această linie va fi de 144 mise germane, și ma trece prin po­igiile Saga, Plescow, Dinabek­, Vilna, Prodna și Bialistov. La aceas­­tă linie ce ba ani și nae pam, ue sine de la Mocina ne la Cinoiencs și Minee pănă la Vilna. Austria. Prin denper Doporina, c'aë proviințat și m­eteriul arpi­­cultărei și a șontanieglitei, care ramări s'au împărțit între ministeriul din Năsntri l­­acel de Finan­­țe. Organizația politică a Ungariei, caë întărit de M, în poptra noastră și din Kape cel mai de ne­armă, pune de mape me tapetele porstre, noi gote și am pătoi prin Cănșimi indelgeniile (ergarea panatelor) ceremonie și cernini litorgice întun er mai mare pămări de Croșini, peniți din toate părțile, mi ad­epega pu poporea și în aszst tuturor pogă­­pilor de prin pregar, pa vear și a minșnninilor pre lăngă aceste, mal prege top lonel Creșinii poetic m'ac pezidil pisartile lor, ast­­felii ape sm­ai ver înpinte de parveneți: (goană) d­e roare ne sec­e,­­ așa ceari de lopriri pe pare Ke în pDrăni ce un epimol. Vegele necros Tis-Di­s mi pomora plinilor săi, peleng că, pră toa­­re plingorilo de mal printo, pomărel Creșinilor în loci de a ex minșiari, merge preovopeni, ac +ocr foarte proppalireni. Soub țineui pentre pimepia pomgilii ved­e pongilii spre a pimeri pipni prin ți­­pe ne quid detrimenti respublica captat­isape ce întămple repe­ îndată ne s'au întocmit cursul hărtiei monetare, eau păzut ca din pămănt răsărind un mare număr de doăze­­ceni. Setepii mai ales, aducu doăzecenii lor în poliții cpre ai preschimba, dănd încă agio (bașu) spre a căpăta monedă de hărtie. Nu numai pe la șesuri la călmele munților în Salzburgu urmează că o căldură estraordinară, florile cele mai rari. Biena 15 Ianuarie. Gazeta de S. Petersburg anunță că: M. Ca Împărăteasa Rusiei, Ba Benn în viitoarea lună Aprilie, în Varsoviea. Segmașpina. În Ș­lesvig Holstein, s'au descoperit o bandă de­­ înșălătorii și furi, compusă din mai mulți de 100 inși, din care mulți nu sănt din classa cea de gos. ur­zirile bandei și operațiile erau atăt de fine­­le, puteau figura în cronica lui Pitaral o colecție de înșălători.) Afară de astă bandă misterioasă, ce videau la Hamburg ziua mare spărgănd cantore și casse cu bani. Asemene vaga­­bonzi înstălători, plastografi și furi, au înundat politica Francfort, unde ghidaci de ambe secte, au aruncat îngrijire în societățile cele mai bune. La Minnen s'au serbat o mare solenitate în onorul renumi­­tului Liebig, cel întăi zimicT­l Europei, și la care sorba­­re au fost reprezentanți de toate stările și capacitățile Germane. În provinția Bavariei, numită Franconia de goe sau descoperit, dupre cercetarea medicală mulți Cretini () și anume, 133 inși, nare Bine unu la 4355 locuitori. Gu­­vernul înspăimăntat de acest număru, au rănduit o de­­misie spre a cerceta și a propune măsurile cuvenite a dezrădăcina asemene rău. Prussia. La Brandenburg urmează o industrie pănă acum puțin cuno­cută, adecă facerea acoperemintelor de sticlă, sare ce întrebuințează la cele mai multe zidiri noue. Marepia eteclelei, groasă de­­­ de palmac, ecre verde, și trăește căt și oilele de lut, și tot­o­ată îndămănea­­ză lumina. A­legere; lui­ tea caninetului careși pare păgure nas­ pelolei nod­os neluei prepoi, am­ pri blog caobozir sh prep­ara „împărătesc de spină, o zi mai painte, însă ce a Rusiei, pentru că Sa Minis­­iscase o peînțe - Lrcvidarea pot arhioarea­­ fo­­Consilier de Stag. Se în­­ca în cauza par­­p­­ S. Împăratul. Căteva provinții mai mari Prin acnex de chipuri, amice, și cu care se vor administra operează KB, fn trei ai 10, bu cinr sp mai testai unul dintpe în apul trecut prin locotenențe. 1­u cei întăi Mandarini cărizaenve și se­­­viți sprin sem­iții. id:­api pri­ns ce v­iuș și el au fose guli în momentul atesta, a­i 4e ce a Imperiului, ci chear pe astă ear­­unde preumblătorii culegii Ce rigatului, cu samă moraei fără se să fi dur ospitalitate, arestat Mandarinilo zarobi cu­­care altele, € a mai găsi nici picor de creștin” 6 ini thuong­u­ erpator provinției Nre-An, de sa mi unde ei au făcut însămnătoar vom fi u­­ por Lapoiei mi a Valoniei, în care locuescu în număru de 1000 familii, o răsplătire de 300 m­ții de argint, aceluea ce pa are e­­”­no un preot catolic epropiean, carile îndată se pe pre un preot patolic indigen (localnic) carile carcun­pă între palințeni și ce ne îndeplinim toate patoriile și nisteri­­pa pizitele mele pastorale, el ponstre el pentru mine în părtinelari, o în tot mai pe nontenit as mape pursel (#) Kperen, Uretina, vlicei și pre ropa o scădere). a părerile o altă remunerație Ba trăpta în probnă cu persoanele de pe un soiu de oameni se găsescu cermi Roman. re, an papul turtit, mușchi nici o epipresie, siiipire și Nu mezala păilor Fii­lor Ce potu din părinții sănătoșii. lu întrupit migoritatea este grosolani, PCoci aceea Ka, precum și Mai ce de care mai în țănutul Grizonilor va da 100 unții argint, acelui ce va omoră pe loc. De aseminea morita precem ui toate copiteniile satelor, unde ne teritoriul cărora vom fi anst locuvinți, lanile, ne va înnainte la Svițera, de vn CNT dicæopmi de trupu, ui hăbeți la min­­orii roșietici, ce nascu deasemene cretini, cultiva, cauza cretinizmului sau Sănt Kazspi, unde cretinii ce nasc pare să fără va prinde și Catehiziții sănt oeăndiuii L L. | |

Next