Gazeta de Moldavia, 1853 (Anul 25, nr. 1-104)
1853-02-23 / nr. 16
f părea contrarie cu buna administrație sau ponegrită cu avbzări, și aceasta zice firmanul,, fără nici o privire de protenție și de sprijin, ce acești funcționari ar aputea să găsască, și fără nici o părtinire”! În cazul peni pioșii piepți de al doile rang, de prin proiginții, pot întrebuința în socoteala lor banii unui ținut, sau vanii saracilor, atuncea Gubernatorul ce i va fi denumit, pași singer dator să înapoească vanii, și să plăteascu sănge au pătat acel loc Sajăut, latina cultului, prin Arhiepiocopul au trebuit că celtuelile, dobănzi, și pagubile. „Firmanul recomandă gubernatorilor, să nu se încungure de către sancționari vrednici și onești, și să nu ce plece la nici o părtinire în alegerea lor, să vegheze și să acipere lenă toate socotelile și condicile strinà Ce cureți. Congurații aveau planuri întinse, căci în ziua aceea umblau să posedeze și vasul de vapor numit Radețki, carile plutește pe Lacul Magiore. Stoluri de congiugătorilor de vir - Gebernatorul narpesvi să și declarați sub formă de călători, erau împărțiți pe mai multe cătră Înalta Poartă despre purtarea pre măsurile ce va fi luat, depend pentru ele întări pubernator te puncturi a țermurilor, și cănd era să agiungă aproape D. să ucingă necăpitanul și nemaple perii Austrieni, dar acesta presimțind un asemene atentat pe ceae aprobație. Întinderea puterei unui omus simplificăndu'i lucrările case, ăl va aduce feliul depă cum este dorința Sultanului) Ka să înde Gazeta de Trieste înștiințată de la Montenegro părteze neorăndielile și tălhăriile de ce săpăreau că, Prințul Damiilo și unchiul său, Vite-Prezidentul Gheorghie adece, fără de cea mai bică pedelscă prin provinții, cear Petrovici, au înpărțit comanda armiei Montenegrine, în care s'ar fi aflănoi orițări streini foarte bravi. Tot acea fone publică următoarea notiță: Vechea Reînviinga autorităților locale neputincoase. „De acumi înainte, gubernatorii vor avea dreptul de a cere conlucrarea trupelor cantonate în vecinătate, la publică slavă Ragusza, ce încungiurase pentru apărare întămplare când politica locală nu aroi de agune spre an contra atacurilor Veneției, din două părți cu tema întemeia orănduiala și siguranțiea unui ținut. Notoriu turcesc și această relație au trecut la 1815 rămăne dar nici o îndoială că, faptele tălhărești să asupra Austriei. Spre a merge de la Raguza la Cataro văruite în înpregiurimle Smirnei. Fapte despre care cere la Spalatro, trebue a trece prin un teritoriu turpresa Esponteans au vorbit de mai multe ori, au arătat cerc, lung de patru și lat de două oare. Acesta se nuîn sftărșit Sultanului, necesitatea de a lua niște măsuri mea Sutorina, se întinde înaintea păn' la mare și înmai temeinice, spre neînturnarea lor. Și prentru a dărăpi este înpreunat cu Herțegovina El este mai de ceasta au fost pre airesc lucru c ca Sultanul să pătrun tot pustiia, nu are sate ci numai case singuratice, în dănu copiritul său, greutatea de a înpăca cererile princare locuesc păstori. Turcii au voit în anul trecut a duelei publice, cu legele qe restring în legislatura întări țărmările, a face un feliu de portu și a dura musulmană, punerea în lucrare a dreptului de vieață un drum militar păn la Bosnica, spre a pute trimete LA] și moapte, pe această scurtă cale pe apă, trupe în provințiile de nepărtate. Austriea însă, s'au înprotivit la aceasta cu e rei . Cl .r . Conrespondența Ascipians încredințază că, creștie anergie, depegănd Turcilor dritul pentru asemene disponăritului Mormănt au întrat în o nouă stadie (cale) ziții ne temeiul Statului Cvo învechit; ba încă au triuit în .. - se Po tratații = pe o parte a flotei sale spre observație, și Colonette oolea PNP nn prea gaeal replăut. entru acest scopul comendant an Cataro avea instrucție ca n Kaz eepede sosit la Paris, un însărcinat ectpcop din apa D. . Rusiei, de nenoe să întrebuințeze păn și putere. În urmarea acestora, Turcii au părăsit planul lor, dar au fă„Onservatorul Dalmatinu înștiințează, că M. Sa Împăratul aglămi despre pe nimerirea păscuirei cut un brubac de cinci batalioane chear la hotar, unde au și despre poala străgerilor de vie armate ne insula și rămas pănă acum, ca, a [UNK] binevoit prin D. Gen, maiorel Baron de Mamela. de Francfortit scrie de la Berlinu din 7 (19) Denp. că M. S. Împăratul Rusiei, au însărcinatism că ateptatul de la i- Cum neateptatul de la Milarons era înrădărit de Prințul Menjicov cu supra-comanda a trei corposuri Jîppopore,săruirepșteie cimen LE care s'au serde armie ce sănt întrunite în Beserabia mi în Rostader - Feroza. ..„„„. „ mond, ne carile că părerea de pi la blämer il y a quelques jours, s'est parfaitement ideutifié au rôle d'Alphonapia: geraparteponzs porsonna Densi de Ferora în atrs reprezentație Ax-} présentation n'était pas du tout en voix; pour porter mal pointe piee; vonix son rareori ecre în armonie că în pregurarea dit; son jeu est rarement en rapport agvee les circonstances et manque de orâce : mit sincir do rpauie mi de nossecs Ne pare răn pă, Siniora Demo-|grettons que la Demogo se me» . | | po esu frevruece F5 5ù roli ge LE sue pa revoca ea pemerită le transportant d'une tierce esser felici ‘* prape por gănigors ELLE é pănpăni, peplin A putra, a măngăe pe nenorociții sn cap în coms de 18,000 douzăceni, ,, Vieni la mia vomor, popea pili pom vendetta “ pănu ' Do au păntato 4e păreginori pincor pobrimiilei, a ne am văzut povoiții ganei spre a învpeio deenpe arin 0tiereă mal see exo toate ateste mal repoimu pare nefiind potrivie epimoei „p de ns ganeva ei, peș comea mi desvat în acea politie, festinile cele din urmă a varnevalului. Calea cea mare, numită Il Corso era împoporată cu masce, trăsuri și călăreți, ca cum cu o săptămănă mai nainte, nimic nu s'ar fi tămplat de criminal Viserica catedrală abea în 13 Fevruarie c'aë deschis pentru serbarea publică, pentru că, în ziua răscoalei unul din revoluționari găsind pe un biet soldat Austrian ce îngenunchet făcea rugăciunile sale, l'au îngiunghiet și care numai dupre în stare ast planul locuitori prin leau trimes poi identifiar (înpintit) în rolul lui aurit Aleon vo r.rrppoițrovi la popszisul loi Toppoli, 44 paro orazie ser il fe acea asprime ce eagastigiee gade- con “ese nel quelle nacra aispea mai de grabă și au zădărnicie de Tozzoli, occasion dans la a arraché quelques applandissemens: Mais du reste nous lor. Gurpalul rgorgie à sa voix, Prussi a chanté l'air de „Vieni haut. faut remonter au bénéfice a. la mia vendetta‘ avee cette rudesse qui le personnage du duc de Feggage. Alzamore égard, il il nous de geritons ce que nous avons déjà l'a mise danu In déplorable segretto repgaig de „i segtetto per esser félitit ri us en Un appréciateur sincé à cette un jugement à » qui petant pas arnécessité de dénaturer dé 1x Brambilla. PE ru aplondări: #5