Gazeta de Moldavia, 1853 (Anul 25, nr. 1-104)

1853-02-26 / nr. 17

- - 71 mi aliniști pe Evpoana. Avănd înaintea ochilor acest scop duplu, el are statornică voință, a înpuțina certuelele și înarmările, a hărăvi toate isvoarele ță­­rei pentru întrebuințări folositoare, a păzi­­ cinste relațiile internaționale și a arăta necredincioșilor, că îndată ce Franțiea au rostit lămurit scopul, de a ră­­măne în pace, trebue­ț­­i să da crezare, pentru că ea este destul de puternică a nu să teme de nimene, prin urmare nici a înemeia ne cineva. D.voastre veți vedea din viulgerul, ce ape a Bi CR înfățoșia, că starea noas­­tră finanțiară de 20 ani în urmă, nici­odată n'au fost mai bună, și că veniturile statului au sporit peste toa­­tă așteptarea. Ca toate aceste, ecrapea apm­s ei înpuținată în anul treput KG 30,000 s­o­l­­dați, se va mai în­puțina că alți 1220,000. Deci să pășim pe calea statorniciei și a cumpătărei, liniștește fără a întăria, duce spre bine fără silă, și în acest chip înlăturează ori­ce reacție. Să ne în­­credem în D-zeu și să ne măndrim, că am redat aces­­tei țeri mari în așa de scurt timp pacea, văzănduo în năuntru înflorind mi de țeri cr peine onorată.”­­Imperatorul au priimit în 20 Fevr. o scrisoare auto­­grafă de aa S. Ca Papa. Încasuitorii de dabili, carii vor fi trecut preste vrăsta de 70 ani, trebue să se retra­­în teatrul des mare de operă, la care au asistat gă­din­a lor funcție. În 15 Fevr, sara s'au dat reprezentația cea soiene­ă MM. SAL..Împăratul și Împărăteasa -Teatrul au fost foar­te strălucit înpodobit și înfu­riat înăuntru și pe Foire lumea elegantă din Paris au fost la­­dinafară. ță la astă reprezentație com­pusă din două acte din „Con­­tele Ori” un act din „Orfa”o plantată și danțuri Spanio­­le, ur­­mat un tablo alegoric, înfățoișitoriu cortesului nnnțial După cantată, care au aflat mare aprins, au teni” „Gavms” încredințează, că înarmările Angliei au un caracter curat defenziv. ie ce compun din 60.000 milițieni volontiri, a cărora exerciții au produs rezul­tate foarte bune, din o adăugire a artileriei, ka cea mai nimerită armă în contra vre­anei prin 2000 inși și a proței de resbelu prin 1500 soldați de ma­­­rmiea stătătoare Nu se va spori în arul aces­­tuiă. ta nici cu un soldat. Aa Nis-lop și Nis-Oprean au cocii din California de dolari. Aa cincele vapor „Georgiea” sosit în 29 Tan. la Niu-­spre, au adus două milioane de dolari. D. de Laterre, atașe a ministeri i­lui ne, au sosit cu depeși de la San Peteresburg nicipalităței din Met au ca osozii în zilele trecute din ordin, după care nici vuo locondieru ns ape voe a mai prii­­mi ne scolerii gimnaziali ca oaspeți. În urmarea aces­­tei opriri s'au iscat în gimnazie tulburări, care s'au în­­cheiet prin escludarea a dlă­scoleri.­­ La Crest în de­­partamentul Drom, au orănduit prefectul închiderea u­­nei cafenele, pentru că acolo se aduna socialiștii. La Mazamel au urmat de curănd o luptă între soldați și lucrători, la care ocazie un soldat s'au rănit așa de greu, încăt a doua zi au murit.­­ Aa Tulon au confis­­cat poliția 130 b­llele cu chipul lui Ledru Rosen.­­ De la Marsilia înștiințează, că ș­urului răscoalei de la Al­­pii de jos, Alcho, s'au prestat­ertarea cerută, și s'au slobozit poroncă, de a să pune în lucrare pedeapsa de deportație, hotărătă de cătră tribunalul de resbelu. Marea Britani­a. Un călătorit cocil de la Hina raportea­ză că di­pre vor­­ba ce au avut cu un japonez, expediția americană are să întămpine acolo o co­pligă împrotivire În golful de Edo, ce află nenumărate vase de resbelu­și Tot țermul este ticsit de artilerie, și de cănd au sosit ști­­ință despre purcederea acei espediții, ne toate culme­le insulei ardu focuri de pază. Un milion de soldați stau gata înarmați și vrea să arăte că japonezii nu sunt Hi­­nezi.­­ La Panama (în America) au sosit Bacxa Hermo­­za, avănd un carieo de 32 părinți jesuiți, pe care guver­­nul de Conador iau disperat și cu signalamens­­ sau tri­­mes acolo, cu ordin a'i măna mai departe. Din Califor­­nia au cockt știri de roz întin­gătoare. Valea Sacramen­­to unde ce aduna lura, sau înundat și adunătorii de asp­ripeiți de toată comunicația, morți de foame mai ales du­­pă ce pe neaștep­tate foarte mult au nins și corturi­­le și baracele însăraților de abru, s'au trocnit și pre­­lăngă aceste niște friguri rele au săcerat un mare nu­­mări dintre acei ge­au ce mulțămescau cu pănea din Espona. Vasul de vapor „Egito” ne aduc înștiințări de la Bom­­bai din 13 Ianuarie : „General-gubernatorul se afla în­­că tot la Kangsun. Proclamația pentru întrunirea rega­­tului alers, au datl­ o încă la 20 Dechemvrie, prin care că dacă Birmanii ar cu­­engle­­zor odată ce face amenințare, teza a face vre­o asuprire acestei noue posesii de, atunce Imperiul Birman ce va nimici și Regele lui ce va detrona Birmanii însă, se pare a nu considera amenin­­țarea și Englezii facu pregătiri a să înainti spre Ava. Poșta de la Dublin cocirs în 16 Fevr. la London și în prespă cu ea „Cium­alul Freeman” au adus cele mai înari coșetoare detailuri, decu pe înecarea vasului de vapor „Cvin Vibgorica”­. Isto­ric de clasa întăea, au purces în 14 Fevr. după amiazăzi cu 120 pasageri de la Liverpol spre Rublin. Capitanul lui D. Hurk ce a­­fla de 20 ani în serviciu, și era ca și celalalți mari­­înaintea Tiulerii ior­ lui! Vivat Aclamațiile de: „Vivat Împăra­­te păreau, că nu vor mai con- Împărăteasa! invazii, patru vase de vapor, aur în prețu de un milion care La­kefield în Anglia, numit Prul, sollat în iizonă Aa Sed­ela, prezidentăl.Oră omii s'au înfăpoșat în 5 Fevruarlie înain unei îndreptătoare doă femei: Gemma Depsi­ca ea poli­­go­vrăstă de 39 ani, și de nouă­spreze­ce ani, arestate pe cale la publi­ Kh, fle cănd ele se băteau cu așa furie încăt aveau ambe­i HA în­­săngerată. După întrebarea, ce le făcu Prezidentăl despre cauza bătăliei înpizmăluite, c­e răspuneără cum că ambe erau măgritate după sa de infanterie în par­­ce băteau învăerănduse la luptă și bondinie, ca aceea din ele, care ar rămăne învingătoare, să fie slă­­nina casei bărbatului lor, ear cea învinsă să se repede ne tot­­deauna de dritul de a fi și lui Prud ca bigamul (cel însurat cu doă femei) pred să le adubă aice. Greideru a fi foarte ușoru, căci ne D-lui ăl­ văd în astă adon.pe - Dună acea să adusă Prud. - Prezidentăl na și alta este a me -Prezidentul. Ve vrei să zici prin asta. Lămureștte mai bin- - Prăd M'am însurat cu amăndou­l, Ba m'am căsătorit încă și cu alte doi femei Prezid­ent CumbiD­ la a­i făcut crimenul de a Te însura cu patru femeit Pra­d. Nici mai mult, pi­i mai puțin­ Preziden­tul și cape unde le ai însurat?- Pru­d surizănde Una în Irlanda; alta în Scoția și celelalte doă în Anglia căsătoria me cu Anna Prad s'au cele­­brat Aa tesdu: mi aceea cu Emma Derbi sa Sefield Cu celelalte doă m'am însurat qu comitatul de Corc, mi qu Komb­arsa de Ti­­perei, și în cătepa care în care, pro legea mea, nu'mi mai aducu a­­minte Prezidentării Oipe­trăescu aceste de ne urmă femeii­­ Prudi CR în pălege; s'acu ges puțin pănă acum n'am auzit nimică despre a lor răposare­ Prezide­ntu­l letu cazu­l foarte complicat, declarezu că militarul Pond este în stare de arest, și orăndu­­escu, ca aceste doă femei să fie închise, căci tustrei se vor înfățoșa lA o altă seam­ă spre a fi dupre legi cercetași vii judebați. A. A. mi că ele Anna Prud al 9-le regiment cu f. 73

Next