Gazeta de Moldavia, 1853 (Anul 25, nr. 1-104)

1853-03-26 / nr. 25

| Gazeta de Moldavil să publică la șeniletul Albinei Lănea și Goea. Prețul abonamentului pe anu­l lei­­lîpțți ințerii căte 1 leu răndul. An­us­ervisa oficinal a 50 parale Anul HHG groi 26 Mmartiev. La Gazette di Moldavie parait à Jassy à l'Institut de Gabeiite, topă les Lund et Jeudis. Prix d'abonnement, 98 plas­­tres par année. Prix d'insertion pour es annonces, ligne, et dans le Bulletin officiel .50 paras. 1 piastre la Thera. Asupra crestiei orientale, foaea ministerială de Vie­­na, Corespondența Austriană, publică urmă­­toarele: „De căteva zile au urmat la bursele de Parie și de Viena mare larmă și o scădere a hărtiei monedare, motivate din știrile învingiurărilor orientale, care știri însă nu cuprindeau nimică pozitiv, ci numai măsuri pregăti­­toare ce ce ieu de puterile atingătoare, spre a cuprinde în acele mări o poziție impozantă, încăt, cele ce s'au răs­­păndit în privirea ultimatului din partea prințului Men­șkcov, nici n'au putut a să realiza în un timp atăt scurt. Însă, aceea ce se poate încredința este că, nu săntu motive pe care săru îngrijire a­­tăta de estraordinară, cabinetului imperial de Rusia, credința a lua în astă întemee o atinge de reclamațiea cu Ce se putemu în­­temeia KB­ele prci cumu nu țintescu de a jimni tregimea s­au neatărnarea Imperiului Turces­c. Otoman înlesnitoare a înțălegirei zice în interesele păcei lumei. Ce se atinge de în­­­­depăr­­tarea unui ministru neplăcut cabinetului siei, este puntea cabi­­n­tul imperial a Franției, acesta nesmintit este parlamu Aa cvestia se. Mormănt. Cam­pnă de prin a ca fone ofi­­cieală au publicat ac. astă cvestie fără conflict se va lămuri la Constantinopoli, nesmintit că au contenit po­­ziția ce are încunjurare Noi n'avem nici un motiv a ne îndoi despre curățiel unei asemine declarații, ci mai ales o considerăm­ ca o siguranție pen­­tru păstrarea relațiilor a liniștei lumei amicale între puteri, a păcei și Despre altă parte nu putem crede că cveștia Sf. Mor­mănt să fie un motiv de serioază desbinare a puterilor Hine Cu reut publice, încăt, în curs de vecuri, nici ideia nu putu prin­­de rădăcină de a să restatornici, și asămine țintire nici s'au însămnat în resbelilor cu Turciei. Acum în timpurile noastre, locurile sfinte atrăsă se ear ochii popoarelor creștine, și ori căt în pregiu­­rare conlucrără și resorurile intereselor lumești, totuși nu este de tăgăduit că creștia se razimă pe un monument religios. Ori căt de dreaptă este considerațiea, că tra­ ceru îngrijirea Apusului, dițiile (predaniile) creștine și monumentele în Orient, aru fi avea să degenereze întristat spetacul deacă pretențiile particulare, aru­nsă se prefacă­ în o luptă de Creștini în contra Crești­­nilor, de cuviință aru fi ca pe Mormăntul Măntuitoriu­­lui toate popoarele să'și dee mănă frățască, și cres­­tiea sf. Mormănt să nu fie nici odată și nimănuea un motiv de o politică agresivă ratăcătoare­! Dar din fe­­ricire, avem deplină încredințare că nu vom avea un a­­semine spetacul.” Austria. De la Viena scriu că timpul de primăvară c'am prefăcut acolo în searnă, fără întrerumpere. De la 19 pănă la 21 Mapr, au ninc încăt în astă­zi Reap AN politie erau stratele trocnite, și trăsurile umblau numai cu ma- Această ninsoșre atăt de îmbelșugată încheierea lunei Martie — ce socoate un fe­­nomen rar în Viena, și se pare, că comunicația drumuri­ În 21 al său lor va fi mai îndelungat întreruptă, priimit în Viena nici gazete, nici scrisori, fiind­că d­oar ferecate sănt înpedecate în a lor regulată comunicație. Trenul de la Pesta spre Viena sau oprit în 20 la Vainera, unde sunt întrebuințați o mulțime de Gazeta de Trieste raportează de la Cetinia în Mon­­tenegru că, Prințul lor din Grahovo, asupra Daniil au dat un ordin de a să opri de ori­ce fiind­că el va­­ de R o­­diploma­­greutate­­acum pe la tiane. În epoca Cruciaților, mișcarea măreață și cu­ oameni, spre a înlătura troenele, tuziasmul religios, au fost mănat pe puterile apusane de a conlucra în un singur scop spre a împlănta flamu­­ra (steagul) creștină de zidurile Ierusalimului. Mai în urmă într'atăt s'au fost înlăturat istu scop de alte inte­­resuri în astă locuitori­­în so volnicie pedepsi cu asprime ES S­turile­ Unite. plecare, ea SFADĂ DE LA UNCIUL TOMA Renumitul Poman , Bordeuiul Unchiului Tom­a, au aprine între alte, un cumplit rezbelu de condee între Angliea mi Sta- TORGATE a Angliei, fanatizate de cartea Unviul Tori au avut idee de a trimete o adresă cătră a lor bune surori Ame­­ricane spre a le intepeta de soarta Negrilor nenorociți. Cuprinde­­rea filantropică a adresei cerea voească a lor înm­urire: fie respectat dreptul căsătoriei la sclavi, încăt AN viitoriu barba­­­­r) ca de acum înainte să CUG ca Negrii CE Ce poată împărtăși de vineface­­; și ba CE să Ce mai pedepească ne acei ce­­ iaru în­­de la copii etc. 2) zile creșerei văța a ceti.” Adresa, precum ce vede, este foarte măsurată, și scriitoarele ei erau sigure că cu favorit se va îmbrățoșa de a lovu bune surori. săntu o mulțime de bune și aceste mult s­au să­­ne­te le-au găs­­it antropică a damelor Engleze, locu de a le mulțămi pentru a lor înduioșitoare îngrijire, au tăet con­­punsu curat: „Amestecați vă de trebile­­­ !” ș de ele cele mai bune Ka CB respingă o întrevenire impertinentă în trei asemene răspunsuri s'au publicat: „­­ * - menajul unionei Americane. pănă acum, dar­ă prezident, cel de pe urmă de mistrne Tailer, e vel mai curioz, i American și'i scris cu negreală înveninată, soția celui din umple trei coloane a gum­a- Mistris Tailer cum nu e încredințată KB filantropia din Astria, ar fi din inimă curată, ci mai vărtoe Je împutează KB s'ar fi FĂCuT ele organul unei uneltiri politice., Ea zice: „Uniona noas- Crestiea căt ea Ce va prelungi Ionatan asupra­numele (Enlez). Dacă în contesa Barlisle, Ledi CB aprindă dupimăriea Nord-Americanilor­ un BA sipoi ființat, Duchesa Suterland, contesa Derbal, a căpăta prin­tul CB NS poată ALBINA­RO n'au agrieu încă a să face politică și se va învenina, precum Gon-Rusel si AN putere dispăriui­ cea că are se vede de dame abis­­vecte asupra lui ce modu. De cătra timpu, precum și un mare număr a fratelui gomu bulu­i Mad. G Cu s­ au încu no­­vicontesa Pa­lmerston, Storne­ ca damele Americane gă­se pe­ de femeea ca, mama lipită Dar din renoratire, în Staturile­ unite și surori, proprie rezeșe de Negri, a de bunelor ei surori

Next