Gazeta de Moldavia, 1853 (Anul 25, nr. 1-104)
1853-03-26 / nr. 25
| Gazeta de Moldavil să publică la șeniletul Albinei Lănea și Goea. Prețul abonamentului pe anul leilîpțți ințerii căte 1 leu răndul. Anuservisa oficinal a 50 parale Anul HHG groi 26 Mmartiev. La Gazette di Moldavie parait à Jassy à l'Institut de Gabeiite, topă les Lund et Jeudis. Prix d'abonnement, 98 plastres par année. Prix d'insertion pour es annonces, ligne, et dans le Bulletin officiel .50 paras. 1 piastre la Thera. Asupra crestiei orientale, foaea ministerială de Viena, Corespondența Austriană, publică următoarele: „De căteva zile au urmat la bursele de Parie și de Viena mare larmă și o scădere a hărtiei monedare, motivate din știrile învingiurărilor orientale, care știri însă nu cuprindeau nimică pozitiv, ci numai măsuri pregătitoare ce ce ieu de puterile atingătoare, spre a cuprinde în acele mări o poziție impozantă, încăt, cele ce s'au răspăndit în privirea ultimatului din partea prințului Menșkcov, nici n'au putut a să realiza în un timp atăt scurt. Însă, aceea ce se poate încredința este că, nu săntu motive pe care săru îngrijire atăta de estraordinară, cabinetului imperial de Rusia, credința a lua în astă întemee o atinge de reclamațiea cu Ce se putemu întemeia KBele prci cumu nu țintescu de a jimni tregimea sau neatărnarea Imperiului Turcesc. Otoman înlesnitoare a înțălegirei zice în interesele păcei lumei. Ce se atinge de îndepărtarea unui ministru neplăcut cabinetului siei, este puntea cabintul imperial a Franției, acesta nesmintit este parlamu Aa cvestia se. Mormănt. Campnă de prin a ca fone oficieală au publicat ac. astă cvestie fără conflict se va lămuri la Constantinopoli, nesmintit că au contenit poziția ce are încunjurare Noi n'avem nici un motiv a ne îndoi despre curățiel unei asemine declarații, ci mai ales o considerăm ca o siguranție pentru păstrarea relațiilor a liniștei lumei amicale între puteri, a păcei și Despre altă parte nu putem crede că cveștia Sf. Mormănt să fie un motiv de serioază desbinare a puterilor Hine Cu reut publice, încăt, în curs de vecuri, nici ideia nu putu prinde rădăcină de a să restatornici, și asămine țintire nici s'au însămnat în resbelilor cu Turciei. Acum în timpurile noastre, locurile sfinte atrăsă se ear ochii popoarelor creștine, și ori căt în pregiurare conlucrără și resorurile intereselor lumești, totuși nu este de tăgăduit că creștia se razimă pe un monument religios. Ori căt de dreaptă este considerațiea, că tra ceru îngrijirea Apusului, dițiile (predaniile) creștine și monumentele în Orient, aru fi avea să degenereze întristat spetacul deacă pretențiile particulare, arunsă se prefacă în o luptă de Creștini în contra Creștinilor, de cuviință aru fi ca pe Mormăntul Măntuitoriului toate popoarele să'și dee mănă frățască, și crestiea sf. Mormănt să nu fie nici odată și nimănuea un motiv de o politică agresivă ratăcătoare! Dar din fericire, avem deplină încredințare că nu vom avea un asemine spetacul.” Austria. De la Viena scriu că timpul de primăvară c'am prefăcut acolo în searnă, fără întrerumpere. De la 19 pănă la 21 Mapr, au ninc încăt în astăzi Reap AN politie erau stratele trocnite, și trăsurile umblau numai cu ma- Această ninsoșre atăt de îmbelșugată încheierea lunei Martie — ce socoate un fenomen rar în Viena, și se pare, că comunicația drumuri În 21 al său lor va fi mai îndelungat întreruptă, priimit în Viena nici gazete, nici scrisori, fiindcă doar ferecate sănt înpedecate în a lor regulată comunicație. Trenul de la Pesta spre Viena sau oprit în 20 la Vainera, unde sunt întrebuințați o mulțime de Gazeta de Trieste raportează de la Cetinia în Montenegru că, Prințul lor din Grahovo, asupra Daniil au dat un ordin de a să opri de orice fiindcă el va de R odiplomagreutateacum pe la tiane. În epoca Cruciaților, mișcarea măreață și cu oameni, spre a înlătura troenele, tuziasmul religios, au fost mănat pe puterile apusane de a conlucra în un singur scop spre a împlănta flamura (steagul) creștină de zidurile Ierusalimului. Mai în urmă într'atăt s'au fost înlăturat istu scop de alte interesuri în astă locuitoriîn so volnicie pedepsi cu asprime ES Sturile Unite. plecare, ea SFADĂ DE LA UNCIUL TOMA Renumitul Poman , Bordeuiul Unchiului Toma, au aprine între alte, un cumplit rezbelu de condee între Angliea mi Sta- TORGATE a Angliei, fanatizate de cartea Unviul Tori au avut idee de a trimete o adresă cătră a lor bune surori Americane spre a le intepeta de soarta Negrilor nenorociți. Cuprinderea filantropică a adresei cerea voească a lor înmurire: fie respectat dreptul căsătoriei la sclavi, încăt AN viitoriu barbar) ca de acum înainte să CUG ca Negrii CE Ce poată împărtăși de vineface; și ba CE să Ce mai pedepească ne acei ce iaru înde la copii etc. 2) zile creșerei văța a ceti.” Adresa, precum ce vede, este foarte măsurată, și scriitoarele ei erau sigure că cu favorit se va îmbrățoșa de a lovu bune surori. săntu o mulțime de bune și aceste mult sau sănete le-au găsit antropică a damelor Engleze, locu de a le mulțămi pentru a lor înduioșitoare îngrijire, au tăet conpunsu curat: „Amestecați vă de trebile !” ș de ele cele mai bune Ka CB respingă o întrevenire impertinentă în trei asemene răspunsuri s'au publicat: „ * - menajul unionei Americane. pănă acum, dară prezident, cel de pe urmă de mistrne Tailer, e vel mai curioz, i American și'i scris cu negreală înveninată, soția celui din umple trei coloane a guma- Mistris Tailer cum nu e încredințată KB filantropia din Astria, ar fi din inimă curată, ci mai vărtoe Je împutează KB s'ar fi FĂCuT ele organul unei uneltiri politice., Ea zice: „Uniona noas- Crestiea căt ea Ce va prelungi Ionatan asupranumele (Enlez). Dacă în contesa Barlisle, Ledi CB aprindă dupimăriea Nord-Americanilor un BA sipoi ființat, Duchesa Suterland, contesa Derbal, a căpăta printul CB NS poată ALBINARO n'au agrieu încă a să face politică și se va învenina, precum Gon-Rusel si AN putere dispăriui cea că are se vede de dame abisvecte asupra lui ce modu. De cătra timpu, precum și un mare număr a fratelui gomu bului Mad. G Cu s au încu novicontesa Palmerston, Storne ca damele Americane găse pe de femeea ca, mama lipită Dar din renoratire, în Staturile unite și surori, proprie rezeșe de Negri, a de bunelor ei surori