Gazeta de Moldavia, 1853 (Anul 25, nr. 1-104)
1853-11-19 / nr. 92
À Plăniceta % rires | | | à enștiințerii cătein ns de egin ăl oficial rbrbmi XXE ul C d Moldavia să dibinei lănea “mine à 50 pumlăiăa un mi anu Goe leilen răndat în parale || | L | 292, des annonces, por 19 NOEMBRIE. ---- La Gazette de à l'Institut de streplis. Moldavia l'Abeille parait Prix d'abonnement, tres par année. Prix d'insertion pour I piastre la ligne, et dans le Valietin opieiei à 50 ragan. 1853. à Jassy tous Les Lunds 98 pias- A4oritâțu DIN NAUNTRU. Ecselențiea Ca D. general Adisrant de Budberg, comisar ecrpa rridinar-plenipotent în Principate, au sosit ieri după amează-zi în a noastră capitală perve a complimenta ne Ece. Ca, Seatul Administrativ estraorlinar au fost deputat doi din membrii ne Ecserențiile Lor Minicipi Dreptăței D. Logofătul Cone Sturza mine General Inspectorul miliției D. N. Mavrocordat. Ca s'au întămpinat de șeful Poliției și a Eforiei cu ai lor am uloiapi, mi o gvardie d'onor au escortat me Ecs. S. nen la pala D. zist N. Roset-Roznovanu unde au rpac în cvartiră. Un detașament de rpenadipi a Milipiei un de deosevite arme au prezentat Ece. Case onorurile militare, ear în sală pămintene și ordonanțe rătul estraordinar, adunat în corpore, au avut onor a spare Ecs ïa de buna venire. Astăzi dimineață Eche. Ca au făcut o vizită Preasf. Mitropolii, și la amează-zi au priimit me Înaltul Cleru, ne DD, prezienți și mădularii Divanurilor mi altoru instanții, precum mine corpul noblesei, care s'au grăbit a înfățoșa Ecs. Sale respectul cuvenit. În spinarea încheierei Sfatului Estraordinar, D. Spatline Caliman, me Poliției municipale, s'au numit ju 14 a curg. împlinitorii datoriei de șef a Poliției Capitaliei, în locul D. Colonelul fote. La bariera Capitaliei Ecs. țarla romnăncească. Vănureși, 7 (19) Noem spie 1853. Din minutul junse la Bucureși șirea decade întălnirea și luptele ce au urmat între trupele Ruseșii Turceși, și că ostași răniți au să în privința acestor ajutoare cu îndestulare aprovizionate întru căutarea bolnavilor, autoritățile oșirilor Ruse și tare au priimit acele daruri, numai și numai din dreapta prețuire a sentimentelor care au fost singurul izvor al acestei fapte. Numeroase raporturi au venit în privința aceasta la Comandantul an șef al trupelor Imperiale, care și au socotit d'o plăse aducă la spitalurile capitaliei, s'au văzut la o vie simpatie printre toate clasele locuitorilor ei. le tot felul s'au dat din partele cu filantropicul scop de-a îndulci suferințele acestor bravi, și, cu toate că spitalurile sănt de cele trebuincioase căte ce ceru Au vareaCuplă SS -- 32 Ex LES 323777 5 32 -33 - - - 5. hier après a NOUVELLES DE L'INTÉRIEUR. Exec. Monsieur l'aide-de camp midi dans notre Capitale. Aujourd'hui garde aaghitee. matin S, Sunsgal de d'honneur S Vadbegu et les Commissaire extraordinaire et Plenipotentiaire dans les Principautés, est arrivé. Pour complimenter 8. Exec. dès son eutrée en Moldavie, le Sonseii administratif extraordinaire a deputé à Scoulany deux deses membrés LL Ecs le Ministre de justice M. le Logothète Constantin Stourdza et le Général-Inspecteur de la Milice M. N. Maurocordato.S: Ehe. a été reçu à la barrière de la ville par le chef de la polie et le président de GErnoghie, avec leurs employés; une essogta u Exec, à l'hôtel Mr. le VestiarN. Rosselty-Rosuovano; où, un detachament des grenadiers Moldaves, rangé en parade, sur nances des differentes armes la place devant l’hôtel, les honneurs militaires. Le Conseil administratif extraordinaire, reuni in corpore dans la salle, eu l'honneur de felicitér de son heureuse Mr. le Commissaire ehtgaogdinaighe et à midi Elle dents et. les membres a reçu politain , le. haut clergé, : MM. de Divans et d’autres instances, les Rresiainsi que le corps des Boyards qui se sont empressés de Lui présenter leurs nommages. — Par decision du Conseil administratif extraordinaire, M. le Spathar Georse Caliman, chef de la Police Municipale. vient d'être nommé le 14 du ct, Segant des fonctions de chef de Ja Poliée de la capitale, en remplacement de Mr. le Colonel Photy. rendirent à Exec. a fait Ecselense c de. ogdonune gisite a 5. Em. le Metgo- VALAQUTE. Boucarest le 7 (19) Novembre 1833. Du moment même où la nouvelle est parvenue à Bucarest que des engazemens avaient eu lieu entre les troupes Russes et Turquës et que des blessés devaient être amenés dans les hôpitaux de la capitale, une vive sympathie s’est manifestée à leur égard parmi les différentes classes de ses habitanu. soulager. les suffisam- Des offres de toute espèce ont été faites dans le but de souffrances de ces braves et, bien.que les hôpitaux soient ment fournis de tout ce qui est néressaire au traitement des, on s’est empressé d'accepter ces dous, dans la juste appréciation des sentimens qui eu avaient été le mobile. Des rapports nombreux étant parvenus à ee suje] au Commandant en chef des troupes Impériales, il se fait un agéable devoir d’expri- des mala- - a ESPEDICIVA POCARĂ. AND de donații mocipii deseori au cece despre espedițiea polară și despre capitanul [on Franclin, Pentru acei banii n'au urmărit de la început soarta acestui renumit marinar, adăugim spre lămurire ampere . Pămăntul postru, ca și toate corpurile (trupurile) cereși este rotund, căldura cea mai mare domnează la brăul pămăntului, cu căt ne depărtămu de dănsul cu atăta scade căldura încăt cele două puntuari a pămăntului, numite poluri, neîncălzinduse de soare, sănt pururea îngrețate și în curs de 6 luni al anului lipește de lumina soarelui. Au locul căreiea este o lucoare numită, aspopa vorealu, Uscaturile Asiei și a Americei ce întind mult spre polul boreal (de meazănoapte) și cu toată asprimea climei, sănt locuite de oamenii numiți Eschimo, carii se nuprescu, se învietu și se încălzescu prin dincepea chiților. Europeii, carii au încunjurat pămăntul, călătorind pe mare tot spre ue pănă au agunecar la locul purcederei gop, voind de exemplu, tot în aegă diperiție, mergeau la Acrea, seau la vr'un port de pe țermurile anusane a Americei de Nord, gura tortă America de la polul Sudin (de mează-zi) de-a lungul Americei pănă aproape de polul boreal. Astă călăpe Entorie periculoasă și îndelungată, au îndemnat, mai ales glezi, a căuta un pasaj (trecere) din Europa, de-a-dreptul cel boreal Nord spre Asia, încungiurănd capătul al Americei, vare ce vede a fi încungurat de Marea îngepată polu, avănd însă între punții cei marini de gheață și apă curgăunor luni al anului. Aproape de 280 ani de cănd sumeții navigatori Englezi, au început a străbate în astă lume arctică (de mează noapte). “ei întâi au fost Davie au descoperit la 1587, pasul cel mare între Grenlanda coasta orientală a Americei, unită, Waren, golful ce poartă numele său, despre partea apusană, de asemene s'au cercat, și Parlamentul au noc o premie însămnătoare pentru acel ce va descoperi astă interesantă cale. Faimosul Coc, Repini, s'au împedicat de marine mase de pe strătitoare, și unora s'au nemerit a străbate și a erna pe gheață — 23 F5 c ore — toate, în cursul săni pe proiți, 4 încinși a plutind la 1577, chiar pănă AA Forriser An și Dodson la 1610 calea duspre el insub DDE**EAAa- - n