Gazeta de Moldavia, 1854 (Anul 26, nr. 1-102)

1854-01-14 / nr. 4

remăsese la Bekcoe au întrat în Marea Neagră. Un dragoman și un pilotu s­au trimes de admiralitatea Otomană, dupre cererea admiralului, pe fie­care Bac a es­­cadrei Franțeze. Împreună cu aceste do­­uă flete, cinci vapoare de rezbelu Turceși, au întrat în Marea Neagră, adecă : Megi­­die, Feisi-Bach­, Mabi­i-Surur Saii-Șahi­mi Sepger, avănd fie­cari­­le din trănsele, aproape căte 1000 sol­­dați trupe de uscat. Retin­a. De la Agram raportează, că Prințul Ser­­biei înpreună cu Voevodul Cnicanin s'au înturnat în 28 Dec. la Belgrad. 15 Eooc­e à. Se aces­ta se asigură că, guvernul nu va respunde la invitațiea făcută de către Svezicn și Danemarca ca să se unească cu tratatul de neutralitate, declarat de acele două staturi. Nevoia de a încă n'au sosit, cu toate tă parte, trebue să mărturisimu cum Kle, complicațiile Orientale pot să marea Baltică niște e­ventualități, ce ar cere să se fee măsuri de asigurare.­­ În­­să, aceasta o va prescrie numai poziție a Angliei și a Franției. Se zice încă, că, Danemarca au întrebat staturi Germane de la Nord, Meclemburg, d­acă vor să se priimească cu acel tratat. Lucrurile însă, ne se par încă cu îndoială. N­OUA GAZETĂ de PRUSIER zice că, deacă Nota celor 4 reprezentanți este favorabilă Porței, asta nu poate fi în alta de­căt în căgăduința ce­­ i se dă de o ga­ranție a puterilor mijlocitoare; însă, ea nu cere mai puțin și pentru Rossiea, care că despre o­al­ cu­loare că de la început se păreau lucrurile, a face să se creadă contrariul. Pe lăngă aceste, nu e mai portența ordinilor de purcedere, espeduite din Tapie și London, s'au micșorat prin faptuil că, atăt la London căt și la Paris ce știe doapte bine neputința de a întra în marea Neagră în timpul de față. Însă, spre a ne înturna cariăși la puntul prin­­cipal, trebue să arătăm că nu urmează nici o îndoială cum că însuși Î Imperatorul Rossiei, nu va pune înainte astăzi alte con­­diții, de căt acele ce s'au propus de cătră Prințul Menjik­orăț în luna Fevruarie a­­nul trecut. Ast­fel cu dată, Turciea ce înțălegănd necuviințile sprijinului Anglo- Franței, mai ales în urmarea inluziei care din ce în ce mai tare se manifestează între ambele nații, Turciea, care'i mai în totul apăsată sub greutatea încurcăturilor finan­­țiale, săpată în năuntru prin partizile ce se lupt între ele, se găsăște în fața unui monarh, carile, după toate foloasele că­­pătate, nu cere mai mult decăt aceea ce au cerut la început. În districtele de Strasburg și Lebau s'au arestat 20 proprietari de moșii, poloni și emigranți. Cu aceste arestări stau în co­­pecsie altele încă mai multe, făcute în regatul Poloniei iar pe cei arestați în Pru­­siea se află și proprietarul de moșii Cleș­­cinschi, înmpreună cu alt proprietar numit Balinschi. Feam­­ea MONITORUL publică un tesc, prin care se denumește comisiea pen­­se împarte în două secții, și anume: acea a artelor frumoase cu 12, și acea a a­­gronomiei și a îndustriei cu 25 membri. Cea întăea se va prezidui de cătră minis­­trul de Stat, iar a doua de cătră ministrul agriculturei, a comerțului, și a lucră­­­­rilor publice. Alt decret denumeșe ne generală a productelor a­­tra­nspoziție a­gromonice, industriale și a frumoaselor arte, ce are a se deschide 1855. Pe lăngă Prințul Napoleon ca Pre­­zident, are această comisie 37 membri, și ambasadorul englez Lordul Cobrei, memips In astă privire ce observează, că D. Drui­de sie fiind în alt timp, ambasador Fran­­țez în London, de asemenea fu denumit de către Regina Angliei membru comisiei pen­­tru espozițiea de acolo. MONITORUL din 9 ianuarie nu cuprinde nimică oficial, însă, în loc el reproduce o notă foarte scurtă, dar carea au fost obiectul unor numeroase interpretații. A­­cea notă anunța că, D. prinț de Șimei va avea onor să fie priimit de cătră Împera­­torul și să-i înmăneze o scrisoare autografă a M. Sale Regelui Belgiei. Pentru aceasta, se zicea de la Burză că, scrisoarea Regelului Leopold avea de scop înlesnirea re'nceperei pegostațiilor pe ni­­­ște ver­­be baze mult mai favorabile. be căpătase o așa însămnătate; în­căt, după a șează a unei zile, erau singura chestie de zi, și ele s'au reprodus de al­­spre a se arăta varieațiile supusă încrederea publică. de foi, numai la care este Mare britanica. În consiliul secret ce s'au ținut în 29 Dechembrie la Windzor, la carele Regina au preziduit și Prințul Albert au fost de față, s'au decretat convocarea parlamen­­tului definitiv pe ziua de 31 Ianuarie. Nici Lordul Palmerston, nici Lordul Clarendon, nici marchizul Lansdown n'au asistat la a­­cest consiliu. Din contra, Lorzii Aberdeen și Granvil înpreună cu Lord-canclerul au private la M. Sa. D­intre Lord Jon Rusel în caz ceilalți avut audienții miniștri au rămas Windzor ca oaspe a curiei, membri a consiliului secretu, s'au înturnat îndată după seam­ă cu un tren separat la London. Prințul Albert au propus societăței de arte, a se înființa o colecție de portre­­turi a tuturor acelor persoane, care'și au aducă în atăt pe celealte căt și pe mult un secret că, imn decret împără­­țice la 1 Mai a comisiei pentru espozițiea generală, între speculatorii îAIMBA JINEZĂ. Limba chineză joacă tot acel rol între limbele Orientale ca și numerile arabice în­ Închina, tot din ineala Fosan, nu­ înțălege nici un­tre limbele Euroniene, un­ locui­­nuvănt din limba vorbită la Nanchin, iar un japonez din învecinata Impărăție insulară, de aceeași origină, tot așa ar putut fi înțăles de un Hinez, căt și un pămăntean din insula Formoza, s'ar înțălege de un locuitor de la Siim. Cu toate aceste, de'ndată care din acești locuitori pot alerga la condei, spre a însemna cu CA cuvăntul ce poește să'l ce fie­­sine, mai dăunăzi Doctorulu Borlingu spue altuea : atunce toți LA înțălegu foarte Apia, arata amicilor sei un jurnal cinez, asigurăn­­du'i că, acea foae, dănduse tipărită în măna a 500 milioane ce compune națiea cineză, fie­­care cu respire Ba înțălege pănă mi ideea ascunsă a redactorului, cănd din contra, de ar sta să o cetească cineva în auzul tuturora, de abia s'ar găsi 50 milioane din toată popu­­lațiea, cari i se înțăleagă lectura! În ade­­‘bp, asta e o curiozitate destul de mare, în­­cr,­deancă și noi am ceti lovpuitorilor și ne­­cărturarilor, puținele foi periodice Romăne, ue la Mondauiea, Valahiea și Transilvaniea, am fi mulțămiți să putem spera că, ca la Hinezi, din 10 anul le-ar înțălege acuma. l'Oo oOgRif. Eu sunt o floare cu șic miros, Dar rodu'și este pre de folos, Pe cămp mă ceambai eu de țerani, Și'n tărg mănăncă spme jidani. Fără de coadu's însă, umflată, Bine'nfășată, ba ferecată, Îngit la apă de fol­otesc, Bară la focuri mă'ngrămădesc. Coada, fugi frate, p'o mai căta. Căci, cinstea'ți mare . Ra pata. De'mi tai în două bietul meu trup Ce faci din coadă, umpli An Ka. Căci, eu prin coadă, la țeară rup. Bară din capu'mi, de foame scap. Cu partea'ntăea, ai haine n­ouă Și de femee'i iute smuncit. De'l retezi însă numai la cap, Un stejar mare eu pot să'l sap! Sănt fără suflet, dară nu stau, Și pe la țeară mai toți mă au; Deși n'am gură lemnul mănănc, Bară de umbru, scăru­iu adăm­. Cine'l găcește, i­e'l pe dos Și apoi, ăl cate în loc glodos, Mergănd la lumea, tot­ înainte, Și schimbănd fața cănd dă'n ferbinte. A. Ospegia. De'mi tai tu însă ce ai în frunte, Șpag tăt din coadă, ear ns mai multe. Ce îți rămăne, dă'l la femee Ra­mbursinds 4, rob­ii să'ți ‘ee. Și ție acesta de'l tai în dos», De ești om harnie, ori pre isbir;

Next