Gazeta de Moldavia, 1854 (Anul 26, nr. 1-102)
1854-07-15 / nr. 55
ori. - Ce scrie de la Bidia cu data 1 Iulie, că, 20 vase de transport cu văntrele purcesă se decu oară în golul Dunărei, spre a duce la Rușciuc Tot materialul de rezbel (tunuri, corturi) trebuințat din Calafat și Bidin iar de la Rușciuc, toate aceste obiecte aveau să se transporteze la Șumla. Toți Tepuii neregulați de încă ce în Valahiea mică, au ordin să se ducă la Bidin, Hicopoli și Sistova, de unde ce vp transporta mai departe de cătră Otomană de pe Dunăre. Atăt această corespondenție căt și o alta de la Bucureți, din 25 Iunie, arată că, general Ruștiuc. Nuoutățile priimite de la Dunărea de poezie că, cu 2,000 Egipteni și 3,500 s'au debarcat au purces la Tecla, unde, arhisuca Aluert ăl îmlintasă cu o zi mai nainte. După cum se zice, de la Pesta se vor duce împreună la Semlin. O parte din batalionul mobilizat a confiniilor militare ce va pune în marș, spre a se intrupa ori 3-a sau 2 iulie, întăiul dragoman și secretar a comandantului tăriei din Beltrad, Acmet Efendi, au codir la Viena cu depeșe. prinusa Voronțotăratorului Boesiei pentru a M. Sale ImneCaucaz, au sosit la Carlebad spre a se curarisi. Purcederea contelui Șlic la 10 la Custenge, spre făceau pregătiri a se întruni cu corposul de 36 mii, ce se duc spre valurile lui Traian. Ce zice că, armita turcească din Balcani, va trebui să se ducă spre Silistrica și Ruștiuc, însă, după căt se pare, nu ce vor trece cu it Dunărea, la Rușciuc pentru priimirea comandanților trupelor Turcești, Franțeze și Engleze. Divizie a Prințului au găndit că Napoleon sosise la Varna, unde se priimise moutatea că, Șamil, nici meargă asupra poliției Trolis. De la Constantinopoli se scrie din 26 că trimiterea trupelor spre Rumeliea încă tot nu contenise; o brigadă din trupele turcești se întrunise cu trupele franțeze și o alta cu trupele Engleze. În 31 Main, Barasul saraniu, baron Criecen, din Bisgarn, au celebrat cu ocaniversală acestei rari sdlenități. M. La Imperatorul l'au decorat cu crucea de comandor a ordinului Franțisc losio. Austria. De la Viena ce scrie din 1 Isaie, că în ace dimineață, Feldțarg maistru baron senatori. Din la Cataro din 28 Iunie alesul amploiaților se înturnasă că, spre mijloacele de- o audienție estraordinară din 2 de recemare. În 4 Iulie, M. Sa Regele Maria Monre au întrodus și pe prinde se împărtăși de noul împrumut a guvernului, le s'au dat dritul de a lua acții și a le plăti din lefile lor, cu părți egale, în cure de 4 ani unul după altul. D. Baron au deschie în persoană la palatul din Berlin, consiliul usa Frideric-Ghilem, fiiul prințului de Prusiea, clronomul tronului. KOPEC CONDEMIEA PARTICULARĂ din Repain zice: Două milioane taleri, din noul înprumut, s'au dat în dispoziție a ministrului de rezbel pentru cumpărarea cailor, car 3 milioane, spre completuirea înarmărei artileriei. TIMPUL arată că, întărirea regimentilor de linie prusiene, va face de neapărat cumpărarea mai a 30,000 cai, fiecare din cele 9 regimente de artilerie are trebuință de 2,300, cap fiecare din cele 38 regimente cavalerie de căte 100 cai. Cumpărarea tuturor acestora ar putea costisi 4,500,000 taleri, afară de caii pentru colone, trenurile n'au intrat în acest număr. În JURNALUL de POZEN din 22 Iunie, ce cereșe o relație asupra unei aflări interesante, făcute de D. Anders. Aceasta este un aparat foarte simplu, prin mijlocirea căruia, soldatul înoate, ce nu ar și să ar putea să treacă un fluviu cu arme și bagaguri. Acest aparat, în care mai întăi se închide o butercă de tiniche, bine încuetă, se pune în sacul soldatului, carile trege fluviul în picoare și numai pănă la pept in apă. Încercările făcute in ființa comandantului anșel Brandt, au esbutit foarte bine. Ferantiea- Foile printiale din 4 Iulie, cuprindu o depeșă telegrafică din Baiona 3 Iulie, ne anunță că, generalii Olonel, Ros de Olano și Merino, s'au lipsit de posturile, titlurile și decorațiile lor și că de la 1 Iulie, trupele Reginei au atacat pe revoltanți și au căpătat un avantaju însămnătoriu asupra insurgențiloru, ce se înfrămșăse. În o corespondenție de la Paris 28 Iunie se cetește că, arestațiile de la meazăzi, s'au întins pe toată liniea Langer a lui Omer Terci pe Iunie, care au rămas de înlăngă Prințul Napoleon. Arno purtesăse la Varna, aflau flotila cvartiPașa se va statornici ce aflau la Varna, la Demi marșalul în nord. Iulie. Pe S.ziea Hes a patra armie, În Noutățile de tenegro, și 7 Iulie Rossiei, în leitenantrată că, Prințul Daniilo Getiniea din escuierea făcută a curgătoarei, au prezentat totului scrisorile sale ce scrie în a armien a ade s'au hotărăt provizorie pentru canonizărei a 75-a sale, și acealab convocasă acolo Mai mulți Serustea a înambasadorul S. Imperadocului de la Tuluza pănă LN | | | | la Agen. Des aiții încr ăn venite nu petrecută de miile tr toare, ce se țineau de acele locuri de cumplia gunsăse la aceea, seu, se părea că, ținetele lor pătrunzătoare și cobitoare, ăl încunoștiința de peribolul cel încăt fără să știe luasă mersul lupului, un tremur spasmogic îi încurca pașii, a cărora chiar resunetul că'l îngheață de spaimă. De, o dară, ea zări o lumină îndepărtare și în prenus că ar veni de la coliba bătrănei, el ce îndreptă spre dănsa. La întăia lovitură în ușă, năru că nu a'ar fi aezit pimine, însă, curend după asta ce făcu un puet mare arătărnd că toate s'ar pune în mișcare în năuiru Primele poeagor, ce apropie de o fereatră, și căută să zărească aceea ce se petrecea în păuntru, pătrăma feomer, spăla că repogone scănndurile răzind ale adănc și presărind denevmra lor o mălțime de într'o ladă mare, pe care cu îngrijere o încuesă cu cheia,. Junele începu să bată în fereastră, și atuncea, spaima astfeliu ce deșină ne fața celor à persoane din năuntru, încăt, bregul tănăr ce dede îndărbănt cu înviorare; dar, înainte de a pune găndi colibă, înngurești? întrebă bătrăna cu un glas regușit, care îngeță de frică ne atel cătră, care se adresa. rma, respinsă acesta, ăi dar singur!da, alaosă el cu o minicare năungtrică ce nu o putu înfrăna, Kiap singur în deșertul acesta, nu am ne piune care se mă ajute la neporenire mi carile să mă plăngă, deacă mi s'ar îngăricelor alți locuitori din colină. Piunele ce apropie de foc tremurănd mi ai rănduli rău că n'au căntat mai vine sa adăncs prin cele colivi părăsite și împrăștiete îi ție manștină, de căt să fi venit a cere ospitalitate de la niște așa oameni, pe care, fă să știe de ce, îi propunea. Camera în care el se retrasă spre a pesreze noaptea, avea un aer de posomorăre o confuzie, perdelile ce păreau a fi fost spă șiete, răpindusă cu sforța de la paturi, prin asta le curgea stremțile, o masă ce mi era. Ce arăta că or ai fost strinată prin ripede sguduitură, car, rămășițurile mai marop moșise, ce pălau încă împrăștiete me yo vnegul tănăr Ce regasă ai ce Aaca lumănare vecre roapte Ju Kaneph; coasta el cerniminin lume aminte proasca de la sub, mi un «icăl pe grenu, păzind că ea de curănd au trevui c fi fost deschisă în silă și că acem era ginită mi de avie se ținea. 'i ce păreau împoporate ear paserile de ce sburau Ce părea prin amenința; el se plasă mor AU ACTh napaține. mi ușa ce descise de o lată saut apucănduli cu potere de ai penit! zisi ” unul dintpe barbați, zimbrii cu amărăciune iu grămădeau spre ap face, în a arunca ceva greu mirloc, ca ceea ce ap însămna aceea ce au păzut, și unul dintre varbrațui, BA tărăi - Aloi tocmai de acra, bine aruncănd p npisipe cu totul crpante, asupriri (Ba urma pe tufărișurile de de-asupra capului acii ce nici mai existau, -