Gazeta de Moldavia, 1854 (Anul 26, nr. 1-102)

1854-07-15 / nr. 55

ori. - Ce scrie de la Bidia cu data 1 Iulie, că, 20 vase de transport cu văntrele purce­­să se de­cu oară în golul Dunărei, spre a duce la Rușciuc Tot materialul de rezbel (tunuri, corturi­­) trebuințat din Calafat și Bidin­ iar de la Rușciuc, toate aceste obiecte aveau să se transporteze la Șumla. Toți Tepuii neregulați de încă ce în Valahiea mică, au ordin să se ducă la Bidin, Hicopoli și Sistova, de unde ce vp transporta mai departe de cătră Otomană de pe Dunăre. Atăt această co­­respondenție căt și o alta de la Bucureți, din 25 Iunie, arată că, general Ruștiuc. Nuoutățile priimite de la Dunărea de poe­zie că, cu­ 2,000 Egipteni și 3,500 s'au debarcat au purces la Tecla, unde, arhisuca Aluert ăl îmlintasă cu o zi mai nainte. După cum se zice, de la Pesta se vor duce împreună la Semlin. O parte din batalionul mobi­­lizat a confiniilor militare ce va pune în marș, spre a se intrupa ori 3-a sau 2 iulie, întăiul dragoman și secretar a comandan­tului tăriei din Beltrad, Acmet Efendi, au codir la Viena cu depeșe. prin­­usa Voronțotă­ratorului Boesiei pentru a M. Sale Imne­­Caucaz, au sosit la Carlebad spre a se curarisi. Pur­cede­­rea contelui Șlic la 10 la Custenge, spre făceau pregătiri a se întruni cu corpo­­sul de 36 mii, ce se duc spre valurile lui Traian. Ce zice că, armita turcească din Balcani, va trebui să se ducă spre Silis­­trica și Ruștiuc, însă, după căt se pa­­re, nu ce vor trece cu it Dunărea, la Rușciuc pentru priimi­­rea comandanților trupelor Turcești, Fran­­țeze și Engleze. Divizie a Prințului au găndit că Napoleon sosise la Varna, unde se priimise m­outatea că, Șa­­mil, nici meargă asupra po­­liției Trolis. De la Constantinopoli se scrie din 26 că trimiterea trupelor spre Rume­­liea încă tot nu contenise; o brigadă din trupele turcești se întrunise cu trupele fran­­țeze și o alta cu trupele Engleze. În 31 Main, Barasul saraniu, baron Crie­­cen, din Bisgarn, au celebrat cu oca­­niversală acestei rari sdlenități. M. La Im­­peratorul l'au decorat cu crucea de coman­­dor a ordinului Franțisc­ losio. Austri­a. De la Viena ce scrie din 1 Isaie, că în ace dimineață, Feldțarg maistru baron senatori. Din la Cataro din 28 Iunie a­­lesul amploiaților se înturnasă că, spre mijloacele de­­- o audienție estraordinară din 2 de recemare. În 4 Iulie, M. Sa Regele M­­aria Mon­­­­­­re au întrodus și pe prin­­de se împărtăși de n­oul împrumut a guvernului, le s'au dat dritul de a lua acții și a le plăti din lefile lor, cu părți egale, în cure de 4 ani unul după altul. D. Baron au deschie în persoană la palatul din Berlin, consiliul usa Frideric-Ghilem, fiiul prințului de Prusiea, cl­ronomul tronului. KOPEC CONDEM­IEA PARTICULARĂ din­­ Repain zice: Două milioane taleri, din n­oul înprumut, s'au dat în dispoziție a minis­­trului de rezbel pentru cumpărarea cailor, car 3 milioane, spre completuirea înar­­mărei artileriei. TIMPUL arată că, întărirea regimenti­­lor de linie prusiene, va face de neapă­­rat cumpărarea mai a 30,000 cai, fie­care din cele 9 regimente de artilerie are trebuință de 2,300, cap fie­care din cele 38 regimente cavalerie de căte 100 cai. Cum­­părarea tuturor acestora ar putea costisi 4,500,000 taleri, afară de caii pentru colone, trenuri­l­­e n'au intrat în acest număr. În JURNALUL de POZEN din 22 Iunie, ce cereșe o relație asupra unei aflări interesante, făcute de D. Anders. Aceasta este un aparat foarte simplu, prin mij­­locirea căruia, soldatul înoate, ce nu ar și să ar putea să treacă un fluviu cu arme și bagaguri. Acest aparat, în care mai întăi se închide o butercă de tiniche, bine încuetă, se pune în sacul soldatului, carile trege fluviul în picoare și numai pănă la pept in apă. Încercările făcute in ființa comandantului anșel Brandt, au esbutit foarte bine. Ferantiea- Foile printiale din 4 Iulie, cuprindu o depeșă telegrafică din Baiona 3 Iulie, ne anunță că, generalii Olonel, Ros de O­­lano și Merino, s'au lipsit de posturile, titlurile și decorațiile lor și că de la 1 Iulie, trupele Reginei au atacat pe re­voltanți și au căpătat un avantaju însăm­nătoriu asupra insurgențiloru, ce se în­­frămșăse. În o corespondenție de la Paris 28 Iu­­nie se cetește că, arestațiile de la mea­­ză­zi, s'au întins pe toată liniea Lange­­r a lui Omer Terci pe Iunie, care au rămas de în­­lăngă Prințul Napoleon. Arno purtesăse la Varna, aflau flotila cvarti­­Pașa se va statornici ce aflau la Varna, la De­mi marșalul în nord­. Iulie. Pe S.­ziea Hes a patra armie, În N­outățile de tenegro, și 7 Iulie Rossiei, în leitenant­rată că, Prințul Daniilo Getiniea din escui­erea făcută a curgătoarei, au prezentat totului scrisorile sale ce scrie în a armien a a­­de s'au hotărăt provizorie pentru canonizărei a 75-a sale, și a­ce­a­­la­­b convocasă acolo Mai mulți Serustea­ a în­­ambasadorul S. Impera­­docului de la Tuluza pănă LN | | | | la Agen. Des­ aiții încr ăn veni­­te nu­ petrecută de miile tr toare, ce se țineau de acele locuri de cumpli­­a gunsăse la aceea, seu, se părea că, ținetele lor pătrunzătoare și cobitoare, ăl încunoștiința de peribolul ce­l încăt fără să știe luasă mersul lupului, un tremur spasmogic îi în­­curca pașii, a cărora chiar resunetul că'l îngheață de spaimă. De, o dară, ea zări o lumină îndepărtare și în prenus că ar veni de la coliba bătrănei, el ce îndreptă spre dănsa. La întăia lovitură în ușă, năru că nu a'ar fi aezit pimine, însă, curend după asta ce făcu un puet mare arătărnd că toate s'ar pune în mișcare în nău­iru Prim­ele po­­eagor, ce apropie de o fereatră, și căută să ză­­rească aceea ce se petrecea în păuntru, pătră­­ma feomer, spăla că repogone scănndurile răzind a­­le adănc și presărind denevmra lor o mălțime de într'o ladă mare, pe care cu îngrijere o în­­cuesă cu cheia,. Junele începu să bată în fereastră, și atuncea, spaima ast­feliu ce de­­șină ne fața celor à persoane din năuntru, încăt, bregul tănăr ce dede îndărbănt cu în­­viorare; dar, înainte de a pune găndi colibă, înngur­ești? întrebă bătrăna cu un glas regușit, care îngeță de frică ne atel cătră, care se adresa. rma, respinsă acesta, ăi d­ar singur!da, alaosă el cu o minicare năungtrică ce nu o pu­­tu înfrăna, Kiap singur în deșertul acesta, nu am ne piune care se mă ajute la neporenire mi carile să mă plăngă, deacă mi s'ar îngări­­celor alți locuitori din colină. Piunele ce apropie de foc tremurănd mi ai rănduli rău că n'au căntat mai vine sa adăncs prin cele colivi părăsite și împrăștiete îi ție manștină, de căt să fi venit a cere ospita­litate de la niște așa oameni, pe care, fă să știe de ce, îi propunea. Camera în care el se retrasă spre a pe­sreze noaptea, avea un aer de posomorăre o confuzie, perdelile ce păreau a fi fost spă șiete, răpindusă cu sforța de la paturi, p­rin asta le curgea stremțile, o masă ce mi era. Ce arăta că or ai fost strinată prin ripede sguduitură, car, rămășițurile mai ma­rop moșise, ce pălau încă împrăștiete me yo vnegul tănăr Ce regasă a­i ce Aaca lumănare vecre roapte Ju Kane­ph; co­asta el cerniminin lum­e aminte proasca de la sub, mi un «ic­ăl pe grenu, păzind că ea de curănd au trevui c­ fi fost deschisă în silă și că acem­ era ginită mi de avie se ținea. 'i ce păreau împoporate ear paserile de ce sburau Ce părea prin amenința; el se pla­să mor AU ACTh napaține. mi ușa ce descise de o­ lată saut apucănduli cu potere de ai penit! zisi­­ ” unul d­intpe barbați, zimbrii cu amărăciune iu grămădeau spre ap face, în a arunca ceva greu mi­rloc, ca ce­ea ce ap însămna aceea ce au păzut, și unul d­intre var­­brațui, BA tărăi - Aloi tocmai de acra, bine aruncănd p npisipe cu totul crpante, asupri­ri (Ba urma pe­ tufărișurile de de-a­supra capului acii ce nici mai existau, -­­

Next