Gazeta de Moldavia, 1854 (Anul 26, nr. 1-102)

1854-09-27 / nr. 76

302 t­o, Ch­el ar îndrăzni și Ce o sănjeastă pe acii­le ce îndepărteze de cat Amial. + JURNALUL de CONSTANT­INOPOLI, cu­­prinde o înpărtășire oficicală de la Guvern cătră acel jurnal, prin care ce desmin­țăște auzirea tumperei relațiilor dintre E Poartă și Persica. Astă comunicație­­ am făcut, după înadinsa cerere a ambasadoru­­lui Persan, ce se află încă în Constanti­­nopoli și carile au arătat că, ambasado­­rul Turcesc ce află Tor la Teheran. Ei, ca Fuad Efendi, s'au înturnat la Con­­stantinopoli de la Salonic, a­semene mi Jopol Redclis de la Corfu. Contingentul de 10,000 soldați trimiși de an­tonic, au cocit la Constantinopoli; ii ce deosebesc prin a lor schiropine frumoasă, curată și originală, spențerii negru, pantaloni roșii fesuri înalte și arme din fabrica fran­­țeză, oamenii săpt puternici și bine mos­­truluiți, pe lăngă aceste Beiul au Tpinec 2,600,000 franci. O sumă însămnătoare bănească de ajutor, ape a trimete și Im­­peratorul de Maroco. În 11 Septemvrie s'au încheiet cu DD. de la Rin și Blac, un contract în prețu de 4 milioane lei pen­­tru facerea unui telegraf electric; el va începe din palatul Înaltei Porți și va trece pe la Adrianopoli, Filipopoli, So­­fiea, Reș­păn­ la cetatea Beligrad, de un­­de se va pune în comunicație cu telegra­­ful de la Semlin. Alte ramuri vor pune în comunicație Șumla și alte punturi însemnătoare; încătu­șirile între Constan­­tinopoli, London și celealte capitalei a Europei, se vor putea căpăta în curs de căteva minute. Lucrurile în Asi­a, se pare că de astă dată s'au încredințat în bune mări. Te­­merile ce s'au esprimat pănă acuma de cătră corespondenții din Trapezunt, nu s'au realizat, căci, Divanul au susținut pe ge­­neralul Guion în comanda sa. Pe lăngă aceste, Ismail Pașa, avea să purceadă în curând cu o însărcinare secretă pe lăngă Șamil și cu înalta direcție a armiei din Cars. Se întăreau diviziile de rezervă rămase la B­ona. O brigadă scoțiană can­­torată la Constantinopoli, trebuia să por­nească într'acolo, înpreună cu diviziea tu­­nisieană, ce nu va mai merge în Asiea, dar, căt de curănd se vor îndrepta spre Crimea. Pe la 23, avea să purceadă și n­oul General anșet­a armiei din Batum, spre a ce duce la postul său, înpreună cu D. Mo­­di, carile, merge să înmăneze lui Șamil “exe 12 mii sinețe dăruite de Napoleon acestui Emir; pe lăngă acestiea, și lei­­tenantul lui Șamil Ba­re purtede înpreună cu toată suita sa, foarte mulțămit de priimirea ce i s'ai făcut la Constan­­tinopoli. De la Trapezunt . Sept. se spune că, transporturi militare Engleze, s'au espe­­duit de aice la Cars. Persica, avea să vie amenințată de Turcomani, carii, ce zile lib pa­și și cuprins forterețile Mes mi Meșed. 70 Balerce cu pulbere, destinate pentru armiea de operație, sau strine mi au sarii în aer lăngă Erzerum. Ambasadorul Persiei la Constantinopoli, în o conferenție au înpărtășit I. L. Reșid Pașa, că el este însărcinat a declara cum­­că, Persica va păstra pururea a sa neutra­­litate în cursul rezbelului Turco-Roșie în Pod­e­na. Asupra măsurilor luate pentru apărarea țermului mărei Negre, Amicul­ Soldaților de Viena, zice că, concentra­rea trupelor în K­odoaiea și Beserabiea s'au rănduit a în­­tări ponturile de Herson și Perecop. A­­ceste trupe sunt sub comanda Gen. Osten- Sachen (nepot a marșalului ce era coman­­dant de Paris la 1814), unul din cei mai buni generali, carile nu atărnă de Prin­­țsa Gorceacoff. Prințul Menjik­ov an­­mew la Crim stă în comunicație cu aceste tru­­pe prin cavaleriea ușoară, care, repede poate veni la punturile amenințate de dușmani. Gen-Perovechi, ce cu 40,000 sol­­dați era menit a opera asupra Chinei în Asiea, au căpătat poroncă a se îndrepta spre teatrul de rezbel din Asiea. Trape­­zundul se pare a fi puntul operațiilor sale. Prințul Miloș Obrenovici, au sosit de la la Iași Odesa.. Foaiea sus numită adauge că, admiralii flotelor alieate ar fi înmpărtășit coman­­dantului de Odesa că, la întămplare cănd întra în acel port vasele lor de trans­­port și bateriile rușiene ar da foc asupră­­le, asta ar fi semnalul surupărei Odesei. Se încredințază, că trupele Rossiene adu­­nate pentru apărarea Crimului și a Se­vastopolului, se știe la 140,000 soldați, și că Rosiea au întrebuit toată a sa pu­­tere, d a apăra astă pen-insulă- Acea b­ne mai adaoge a­supra Crimului, s'au făcut. Lovirea 1­tăe ofenzivă a Armadiei fo­rei mal Ea n'au î­ninat­uit o pedecă debarcare, că, afară de Sevastopoli, pe tot tauric nu este nici un pung rile, s'ar fi putut opune unei baterii litoare de 3,000 tunuri. Prințul cicovă au lăsat liberă mișcarea d­­in Gen-Gubernatorulu poli, rezidențiea este unli si obiect artificial s­au ne carile ar împedeca marșa dușmanul să, aproape de Simferopol cantoneaz pul de cavalerie, iar trei divizii țin prinse culmele cătră Bacalisarai și topoli, și aste noziții sănt chiar făc nume, pentru un teatru de bătălie. PA au întărit culmele cu puterni­ce redu­care, alieați vor fi nevoiți a le lua cu Instrucțiile ce au admiralii Nachim Cornilefl, sănt decisive, căti, asediu­vastopolului asenințini de flota Rosisi o catastrofă, ca eați sau de Rosieni, cu bună samă nu se va supune, neferite, ca cu flotele alieate, un bun șarinar, ce pis și asta va mai rezultatul dramei cei mari, ce ce în Pontul Eucsin (marea Neagră.) Se încredințează că, în portul de topoli­ce află 17 vase de linie, 4 re, 5 corvete și 82 vase mai mici și 12 vapoare or peste tot 109 vas tunuri, artileriea este foarte bine­­­cată și marinarii foarte nevrarea vaselor și se alicaților, numără 25 vase de air fregate cătră care se adaug încă 6 linie Otomane. Se poate prevedea, săngeroasă bătălie va urma la înt acestor dou­ă flote puternice. Foile publice împărtășescu de Pa­tersburg din 12 (24) Sept. următor port a prințului Menjik­ovă: la 1­13 manul s'au arătat în față de Eupa și au debarcat între astă noastre tui Captugai, sub apărarea artileris­­­­­tului, căli. În întări Tor șeful men­ta­t s'ar putea surta d Admiralul Nik­ol­e, cu­­ ghidati într combatere. () Arșada în limba S­panioală ce sloga cea număroasă numită neviriie Regele Filip HE, au înarmat acsupa­da de Angliea la 1588. Agalona­cas Balbec, care­ i cel mai apropiet de Cenacronoai. La fie­care din acre guri, nli­­măntul 6 întretăet de piei hirtopoase și pre- Dar, aceea de la Balbec fiind mai apropietă de Sovasgo­­poli Ka Aa una și jumătate milă poate să fie sămănate de dealuri, din toate, „parte avantajoasă ... carii înain­­tindusă pe margine și la îngămplare tot bă­­tăndiusă, not să agiungă AA acel punt apropiet de Sevastopoli, unde vasele de granoport ar de­­barca materialul de asedie, fără să mai fie ar­­miea nevoită să­ a­tragă cu greutate prin dru­mările cele răle, care să află în acea țeare Însă, valea de la Balbec, unde ce și zile­­că armiea sa ajunge spre a se pune în locra­­pe asedie a Sevastopolului, ecte strămtă, predomnită de dealuri foarte de aproape, și pe lăngă aceste apărată de 3 tării, zidite în­­că din timpurile verii, și cătră care, pend cap mai fi adbogat și alte lucrări m­o­­de­re.­­ Climatul acestor părți, este atăt egămpărat încăt îngădute à ce c­ustini și plăntele, ce nu cresc de căt­ru țerile calde. Tăurmele ce văd păscănd aice în ori­ce apotimp, pădurile deca pe marea Neagră, adecă pe calea espeliției, sănt naiie de pănatori, grădinile de fructuri delicioasă, și culmele le­­de cu­­lt, sămălinate de pite. Altă pripire ține de 9 luni, căci, primăvara se întene­rănd, căldura perei stămpărată de ploi­turile de Nord, ce suflă de la 10 oar­ ao 6 sara, țin din Mais păne Aa Angus alte 2 luni săng frușmoase pănă la EU lui Noemvri­­end cade puțină brumă re­­citul și începăugul anului oduile puți­n­, dar termometrul nu ce scoboară 1 de 89 luna lui Fepr. ce sambănă cu No alte țeri apusene, face loc îndată prii învesmăntănd pămăntul KE cele ști ce coloare. Astă temperatură armeni fără schimbare și numai în singuri a suit pănă la 200 îngerată la zile Ami ori și cănd poate cineva să voeageze sine. Pe lângă aceste, Tagari locuisc acele porțisăng vini, blănzi, și repum tru­pepitaligatel dolor. “ap, rumulroas­elet­oi, și carne ce ii le cresc, și din na­­ne la pus 1823, ce esporta 30,000 ne xs mi 60,000 peliele negre, dă p­asns­el pentru mijloacele aprovizionărei. estr. spre a­mează­ zi de alte două asemene lacuri, ce ce perd cu țermurile. De la aceste lacuri întolo, pe umăntul car ce rădică pănă la Se­­vastopoli, întregăindusă numai căt în 3 curi de șesuri late, unde, de asemene s'ar nu­­se face debarcuri. “ex întăi mec din aceste, ce află la 6 mise numai de la Sevastopoli, leagă capul numit Luculus, carile după o des­­criere mapirimi­­esă foarte mult în mare și întocmai ca un mur format din stănci porni­­eghice și cam înalte. Ceva mai spre Nord de la acest cap, se află riul Alma, parile, ia­­răși formează un șes bun de debarca. Iar la 3 mise spre Cod, uni alt riu numit Caca și apoi acea a riului se î­nfățoșază gura A­­pirit marea mi 1789, frigul s'au

Next