Gazeta de Moldavia, 1854 (Anul 26, nr. 1-102)
1854-11-08 / nr. 88
ai: 391 stui puni, nu numai că va înpedeca firea asediei în partea Ostului, dar, va enunța Kiap mi comunicațiile întregești a alieaților cu Balaclava. Nu pemira dar, dacă în curănd operațiile anlor părți vor age de scop, să le atace să ce apere astă însămnătoare poziție de depeșele nouă, vedem că astă prefere au și urmat în 24 Oct.) însă, după ori tămplare, lucrările de asedie vor ajuaprin asta să se mai întărzie, un lucru, te va fi ca un mic avantagu (folos) pentru sieni, iu privire mai ales a înaintitului olimp. Urmările mari a smintei repotului marșal Sent Arno, cu neocupareaomului de la Simferopoli și a netrepei mimikagiiaop Prințului Menjikolao cu Peppul, carile au șiut să se folosască asta, din ce în ce se fac mai vederate mica Rosieană, primește fără încetoreăriri, și prin pozițiea sa, paralizată o Fans Toupe pre din puterile asedietoare Hepmanien. NNVELIȘUL de HAMBURG cu dura 30 t. arată din un loc sigur, Kb, după băde la Alma, contele Bernstorf,basadorul Prusiei, arbătănd în particul cătră lordul Clarendon, ministrul En- 4 din London, satisfacerea ca, că, prin CT eveniment vor spori speranțele unei goare păci, lordul Clarendon 'iar firess, Kb, chiar de a fi trebuință înca de lupte ca și aceea, spre a se căștiga o ie onorabilă mi trainică, Angliea și Fran a vor și să'și împlinească sarcina lor pe la Chief, tot 30 Oct arată incorestent că, 15 vese de rezbel Engleze, se au în acea zi ancorate în acel port. Se e că, Sir S. Napier ar fi închiriat apartente în politie. în general, urmeaîndoială că, în privirea înaintitei sale iste, Chiar poată pastra comanda fledin Bolivia, la carea apareze sir Ed nd lions. HMpoden. AZETA de LUSCA scrie de la Berlin Col: Impresiea cea bună produsă asce respunsul Austriei, la Nota Prusieană 13 Oct.e de o cauză KB se sperează ce în ce mai mult în o înțelegere. Cutoate părerile, temerile despre o lume între aste amăndouă cabinete, au pedeptot mi din ce în ce mai tare ce ătă o încredere, că, o preîntimpinare ioritoare despre ambele părți, va face rute în curănd întinderea relațiilor ncă mai vor exista, după armatele preii opuse. După că s ce zite, Prusie a fi chiar de ne acum dispusă ce sprijine Austriea, în aceea ce se atinge de area poziției sale militare, în Principer, ca o concesie corespunzătoare sta, Austriea s'ar îndatori formal, a mai rădica mole cereri în cauza preților de chezăști. Un respuns a cazului postru la acea din urmă depeșă astriei, ni s'au espeduit încă la Viena, cuuză că, el nu va lipsi a ce întinsde a comunicațiea făcută de contele Escoevi cătră cabinetul nostru, pentru inițiile ce s'au propus a se trimite Don Proches Ostenia să se desbată în zi de Conflederație, în obiectul cauzei . . Fal.3 da și ideea ca în astă privire În ce ce atinge de cele 1 pantori de chezășie, ce zice că, Austriea ns crede a fi cuviincosa ce îndatori Gerce înpărtășască de punerea în formal ne Confederație umană să lucrare a mai puțin e sigurărib, partea sa a Ce lua la baze a viitoarei păți GAZETA POSTEOR, arată după un corespondent de la Berlin 2 Noemy, că, speranțele ce urmau alte în clele din urmă, se va vedea ne Rosiea în poziție de a vate concesii, s'au înpuținat mult acum. Ba, prin terorile competente Kiap și urgie Gosiea și Austriea, mai cu hotărăre dușmănoase, mează temere, ca nu cumva relațiile d'insă agjungă a fi Rosiea, se pare că ar voi să stărue în puntul seu de privire asupra crestiei Orientale, lucru ce vare ca orice încercare de mijlocire, să invitare, adresată de curănd rămăe fără îndoială zădarnică. Grabnica și anevoitoarea de cătră cabinetul nostru Rusiei, spre a o îndemna să priimească cele 4 chezășii ale pătei, după ori și ce în pregurare, ne arată o apropiere între Prusiei și Austriea, lucru ce e destul de însămnător; și treșie să sperăm Kb, reînduplecarea Rusiei, nu va fi sprijinită de neunirea Germaniei. Cu toate aceste, ningtiră acțte despre atele ce ne anunță Jurnalele nu ce știe încă de Viena, că aderă, Prusiei, în cea de pe urmă Norra ca consiliitoare, amenințările, ce va uni mai mai străns înpreună cu măsurilor luate deacă Cabinetul de puterile Occidentale, ostean ar refuza orice concesie. INDEPENDENȚIEA BELGICĂ ne dă urnătoarea cuprindere a depeșei confidențiale adresată de D. Mantaifel, prezident consiliului Prusiean cătră Bernstorf, ambasadorul acestei puteri în London, spre a înlătura în numile cabinetului ce unire cu nota prin care Contele, Neselrode, au respins laos la o altă deplină tot din ace zi, Arnust, ce am avut oror să o trimti Es. E ne s'au comunicat de trimisul Rosie', ca unaadresată baronului Bulberg, minecarea de a sămine o alăturiie în conie. Au trebuit să ne mirăm în sine, de leliul mirei te de am crezut de datorie să o resping prin alăturara de lăngă aceasta copie, a depeșei adresată cătră baronul Werter. Amsese anecse (adresări), nu sănt în print'pours Germaniea asupra rem spre 1854. Domnule Route! Depeșa cătră Prințul Gorceacoaf ori mirare acestor poanturi; însă, cu atăta Dieta pa face din Tor ce'i pa sta în nutință, spre poartă uz. Orientale, pănă după ce și Prusiea ăși data din Beron Berliner, cele 4 propuneri: contele Noselrode 5 la data din Ba informare, însă, trebue CL vă lasa amiciti despre ele, în conversațiile ce peți anea cu sora Cclareplon. Aueer sinistru, nu pute să ce convingă despre chipăl în care m'am pronunțați cătră baronul Verter în obientul celor 4 penturi, pe care, fără a le prim la singura numai bază à ori și ce pegopilite și prin urmare, cără Cr înpăleg Ke nom contrata în ACTE privire nuoue îndatoriri, regele însă, Alageetul nostru Domn, este de idee că exe sunt de © patură a forma melzului unei viigoare înpăduri mică, în auecr punt de videre, M. S. va fi tot de-a-una gata à le da spr'jinul seu moral și a manifesta prin ACTA prețul ce ăl pune în aceea. Ka CB arăte și să iaspie în marginile însămnate de interesele Presiei, lucrarea sa cu comanile conanspornți ale puterilor, îndreptate spre scopul unei repezi împăciuiri, însă, trainică. De maii multe ori D-le Conte, m'am aflat în poziție CheL spun, că, nu e cabinetul Regelui aclel ce s'ar opune la aceea, Ka, cim reprezentanți din Viena, să se întrunească din nou, și deacă cred că trebue să p o amintesc încă și astăzi, asta urmează numai spre a mai adăugi că, deacă cele alte puteri ar dori căt de nsuri întrupirea conferentei, Regele ne va sta la îndoeală cu mii dense în acele protocoale în înțelesul sus arătat, KB, o dată cu asigurarea sprijinului moral și a bunelor mijlociri a Prusiei pentru cele 4 ponturi, ea, numai lasă nici o îndoeală, că nu recunoașe a fi contratat cea mai mică îndatorire spre a le căpăta prin o conlucrare militară în contra Rusiei. Ecs V.set sine Bota ne încunoștina, de întrebuințarea ce va fi găsit de cuviință să o facă cu aceste accepsuii, mi de priimirea ce vor fi întimninat, priimiți ș. c. (subscris) Mantaifer. CORESONDENȚIEA PRUSIEANĂ scrie: S'au fost respăndit auzirea, ba cum apoi urmănd între cabinetele de Viena și de Berlin tratații, spre a însărcina ne C.C Agenție din Prințipate cu protecție a intereselor comerciale a Prusiei, încăt, bandiera prusieană să nsce mai înaltă în Principate. Noi însă, putem încredința cu temeiu, că acea auzirea este fără nici un temeiu. Făcanniea. MONITORUL din 2 Noemvrie, arată după o depeșă telegrafică de la Sevastopoli cu data 25 Osd. ce s'au priimit prin Varna, gea cabinetului de S. Petersburg, și pe carea, că, cățiva dintre inginerii Englezi ce erau întrebuințați în cetatea Sevastopoli, escutise a deserta. P, raportasă că, politica era plină de morți nenmormăntați. Proviziile ce măntuiau. Bateriile de de-asupra tăriei Constantin, erau în totul nimicite. Artilerie a noastră, scufundasă 2 vase de linie Rossiene în portul de la Sud. Admiralul Nachimoff, casupune, în pripirea declarațiilor de mai nn- zile comanda cetatea de la moartea admiralului Corniloff, se ucisese (era rănit și sau vindecat). În o corespondenție se vede că, inscrmpțiea maritimă, care la 1 ianuarie 1852 era numai de 146.171 oameni, acuma s'au rădicat la 157.393. Vasele „bertolet” „Ți- a supate, depăr numai spre personala Ves. R Sep 14 (26) se pre