Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)

1855-01-13 / nr. 4

- 14 - 7 vedea nige soldați atăt de bravi, supuși la nne suferinți atăt de aspre numai din ne­­pdestularea organizarea administrativă. AMICUL SOLDAȚILOR dîn 9 Ianuarie zice: de la 23 Dechemvrie au înghețat în tabăra a­­li­aților de d­inaintea Sevastopolului, dar timpul s'au mai închunat. Astă schimbare de temperatură, aduce cu sine o influenție bine­­făcătoare pentru bolnavi. Lucrările de ase­­diu în adevăr sunt măntuite, și alieații se mărgineau încă în poziția defensivă, fiind­că cea mai mare parte d­intre trupele lor sunt o­­cupate la zidirea și fortificarea ponturilor de debarcare, care lucrare de veghere, le s'au însuflat de cătră recunoașterea făcută dău­­gări, prin fregatele de vapor Rosiene. Înăl­­țimele de pe marginea stăngă a Cernaiei, for­­mează acum un punt central, foarte fortifi­­cat. De acolo se poate acum cu ușurință lua ofensiva fiind că, liniea de retragere e­­ste asigurată căt se poate de bine. O nouă recunoaștere, au convins pe alienți că, Generalul Liprandi s'au retras toată aripa stăngă de pe pozițiea ce o ocupa, și se razimă cu aripa dreaptă pe înălțimele de la Tractir. Ofițerii superiori, ce au coman­­dat pănă acum trupele turcești în Crimeea, s'au dus să i­ie comanda trupelor în Anato­­liea. Omer Pașa concentrează trupele la Eupatoriea, dar, un corespondent de la Ba­­laclava asigură că, el se va înainta pe mar­­ginile Cernaiei spre a opera de acolo în uni­­re cu ali­ații. Raporturile Generalului an șef Canrobert și a feldmarșalului Raglan ne ve­­derează că, ofensiva se va începe peste puțin; însă o combatere de iarnă în o țeavă atăt de lipsită de lemne, de apă și chiar de oameni este o întreprindere mai mult de­căt mare; de aceea mai curănd ne vine să credem n­o­­utățile de la Balaclava ce ne anunță cum că; alieații întăriți de Omer Pașa, în momentul acesta n'au altă de scop, de­căt să fac co­­municațiile armiei Rușiene cu Sevastopolul, să ce înaintească pănă la Udi-Cuju ne dru­­mul ducător de la Bacci Serai la tăriile nor­­dice, să plinească astă mișcare cu prețul celor mai mari jărtfe, să statornicească tabere pe înălțimele de la ind­erman pănă la Uci­uju ui să încingă astfeliu de­lor ceta­­tea Sevastopolului. Acest plan, după oprir­­ea corespondentului nostru militar, este fo­­arte bine închipuit și de asămine se va și pune în lucrare, numai că­ vom observa că, nu de la Balaclava, ci mulțămită fie îngri­­jirea admiralului Hamelin și generalului Can­­robert, de la baea Camies se va apăra re­tragerea alieaților. GAZETA MI­LITARĂ panoprează de la tea­­trul de rezbel din Crimesa­mi Bapna­mens 1 Ghenari: Timpul umed-friguros urmează, nu­­mai dimineața se formează ceva geață pe coasta de la Varna și Eupatoriea, ploaia și pinsoarea ingrenează debarcarea Turcilor și a aprovizionărei lor. Între trupele Otomane holera­dai au prorupt la Varna, dar epide­­mica pus omorătoare, în astă privire șirile sint mai ingrijitoare de la Trapezunt și Constantinopoli. De la bătăliea din 5 Noemv, nișic însămnător n'au urmat Pe pămăntul Tauric, poziție im­­pacci Serai, a lor sistemu de apărare la Sevastopoli s'au îndeplinit prin durarea unei punți de pontoane care leagă cetatea cu ce­­tățuia nordică. Aste quipi­zi cu KE genera­­lul Lîprandi ar fi mai apropiet de Ciornaia a sa avangvardie de Cozaci. G Golful de Camies, de unde s'au făcut un bun drum pănă la tabăra Franțeză, este în­­tărit cu baterii termurale. Întrarea în port e închisă prin 4 fregate, ce ancorează acolo dzi și noapte, iar în port se află căteva sute vase negoțitorești, care discarcă apro­­vizionări și altă marfă pentru tabără, să întoarcă la Constantinopoli, și Cele între barce de lemn care s'au adus pentru trupe se arăta folositoare pentru adăpostire. La Ca­­mieș s'au făcut un ospital pentru 600 paturi. acolo au debarcat 5000 Franțezi și de ca­­marazii lor, ce mult au fost pătimit, în tri­­umă s'au acompanit pănă în tabără. Gortencora au adut la M. C. Imperatorul o au­­dienție, ce au ținut o ooră și treigpatrare. Î Ce pare­re în adevăr, M. Ca nu pa pace?Ru­­siei nici o contesie.­­ Generalul Osten-Lochen, va trebui să opereze în contra cu 45,000 oameni și 80 tunuri. După depeșile telegrafice, priimite de la pener cu artira Franțeză ambele armii ce să atace partea meridională a Ce dă la un lucru putincios, deja sosise în 16­­28) Ded­emv­­a­rea despre desbarcarea sa de 30.000 Turci. Spre a întămpina o surprin­­dere asupra Perecopului, s'au espeduit încă la 6 (18) Dechemv: diviziile generalilor Pav­­loff și brigada Vranghel, cu 4 regimente de dragoni sub general Montrezor, spre a lua Di­­vizie a ulanilor cu general Carăi, au luat­­ o poziție pe calea ce domnează istmul­ ei cuartire de iarnă în apropierea de Eupa­­toriea la locul numit Lac. Îndată ce va sosi regimentul 51 a Cazacilor, începe atacul ofenziv asupra poliției. La Pe­­recon s'au adunat o armie aproape de 50.000 Roșieni, compusă dim diviziea I a corpusului de dragoni, din regimentele de Cazaci 41, 46. 50 și 51, din diviziea de infanterie 7-9 a corposului al 5-le, care armie­r de agruve a avea a se apăra ori­ce atac ce mai ales ce îngreuează din neapropierea vaselor și din terenul cel nefavorabil. Diviziea a 8-a sosise în 16 (28) Dec. la Bacci-Sarai și s'au mustruit de gen. Osten Sachen, carile au mulțămit pentru a lor buna trupelor și pilduitoare purtare. Discursul generalului s'au priimit cu mare entuziasmu. CONSTITUȚIONELUL, după o coresponden­­ție de la S. Petersburg 28 Dechemvrie zice, că, pe un tănăr ce alaltaieri s'au pre întins în vorbe, ăl costisi foarte scum. El făcuse o observație: cum că cele 4 panturi trimise de la Viena de cătră Prințul Gortencofăf erau foarte sărate, li RB Austriea ce părea a fi amestecat în ele și din sarea sa de la ocnile de Velicca, care a le vinde­căt s'ar pute mai scump. Însă, adaosă el, pimine nu crede că Țarul se va învoi, încăt timp nu va rămă­­nea un singur recrut sub ordinile sale. Ro­stea, de a zi, vineri, junele politic General vizarisit A prinși de la Gubernatorul In pasport pentru proprietățile case de la Saratofte, cu aceste cuvinte „Contele S. .. fău, Ba bi­­ne voi, ca un bun patriot, să'și caute de mo­­ocne de sare și să elibereze pe Rosiea de a cumpă­ra scumpă, sarea străină !”” A­mstriea. TAIMSUL, după o depeșă telegrafică de JURNALUL de FRANCFORT, duns cupos­­ cutul seu corespondent bine info­rmat și din lircurile însămnate, sub data Viena 3 Ianu­­arie zile că: Precum se ție, articolul Ș a tratatului din Aprilie între Ascrpiea și Pru­­sien ce atinge de o convenți­e militară. Prin astă din urmă Prusienii'au îndatorit în caz de trebuință să mobilizeze 100,000 oameni in diastimă de 36 zile, șef, să puc pe pitor de rezbel și să con­­centreze la marginile sale orientale încă o altă sută de mii, în curs de trei septă- Acuma lisăndu-se de o parte moti­­vurile politice, cazul trebuinței au sosit și cabinetul din Viena, răzămăndusă pe trata­­tul din Aprilie și pe convențiea militară, s'au fi adresat în 24 Dechemv. cătră guver­­nul Prusiean. Aflăm că, asta ar fi urmat guvernul înpără­­voit Ch­așente mai intăi­res­­încă de mai painte deacă tesc n'ar fi punsul Cabinetul Prusiean, la invitarea ne ji s'au făcut de a ce uni cu alieațiea din 2 Dechemv. 3733 Fiind că cazul zic a trebuinței eskcricopi în privirea că încă nu s'au căștigat achiipa­­rea restatornicirei păcei generale, sau pen­­tru că armiea de luptă în Polopiea și poate să opie mult mai curănd pe marginile Vistulei de sus, pute contentra o armie Prusieană de 100 000; apoi, Austrieca dorește ca negoțiațiile ce a­­veau să urmeze în privirea mobilizației ar­­miei Prusiene agutătoare, să se înceapă căt s'ar pute mai curănd. Însă, tot o­dată ope­­rează că, Prusien și Axcipien, în puterea tratatului din Aprilie și a rezoluției fede­­rale din 9 Dechemvrie vor cere în comun de la Dietă, ca jumăritatea contin­gentelor celor alte staturi a Confederației, încurănd pe pitor de rezvel, ce are puse În urmarea lor în mai deosebite corposori, apoi, pe jumătate din aceste contingente ce vor uni cu armien jumătate, Aur săl­iesnă și cealaltă cu cea Pr­sieană. Arcipien au propus în privirea acestor negoțiații să tri­­mată la Berlin un plenipole și militer, es­­primănd și tot­o­dată prea dorință a fi in­­formată căt­re poate mai curend de scopu­­rile Guvernului Prusiean. Aflăm în acest ți­­nut Kb, Presien vre ține neputintensa Ca ne­stralitate; KB Ca do­­resc să așepte a vedea cum se vor întur­­a lucrurile și că - în primăvară­- deacă'i va fi cu neputință să mai rămăe încă pasivă - are de rând să observeze o nesionaizare ar­­mili­­e mari cu toate puterile case Tape. Aceeste firi, sănt un adevăr chiar zi­­darnice: guvernul Austriean, portantă Rosienii întăresc­ă militară de la a lor Perecop­ii de la la La O­ Eupatoriea a corpului și ile­gale, spre a descoperi acolo Viena 4 Ianuarie, pregăteau Sevastopolului, cum că nova organizărei recrutare mijlocul acestei lupi, tentă înpărătească, măni, raportează că prințul Austriene și după plinirea ace­­să ce încerte ami sus- Rosieană stă gata Eupatoriei de căt s­ar șeful arșiei în Ascrpien, se va orăndui de la cu­pa­­de operație, trebue CL mie a­­

Next