Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)
1855-05-30 / nr. 42
l . cel mai înalt trebi. Departămentă sa coltelui mi a spetrunției publate bunoe cuii Kb, acest clasu, este aeechie nu numai elevilor arateie și altor persoane, bare ar dori ce urmeze persan aueer coreu, după destinerea ezimenului 50) capata atestate; în istu cazu săntu daroplace înscrie cu cataloagele clasului. D. Apostoleanu ba trata în cursul acestui Semestru, Elemente de Economie noastiké de do de săptămănă, Mariachi Vinerea, de la 5 până la 6 oare după o mează G 2 ‘à Lisis — Groseroapes , fuca verde, s'au celebrat aice cu sare solenitite în Bicepina Catolică Priest. de Stefano, Epiecon de Bender, au oficiat sunta Liturghie și Tedesm, cu ființă Es Sale DD. Cererali a corpului g de ocupație, a D. Baroi Tecra cu ambienții general-consulatului Ascipiel, a altor otrăini și a unui mare concurs de locuitori de Tour» treapta. O companie de speanterie #3 a ei muzică paraluind în peani, au făcut cuvenitele casse în careul procesiei Săntului Sabrement. Gazeta Semi-Oficială de Bucureși publică următoarele: Agentul Anglirei, au înălțat la à meazo pavilionul național, care îndată au fost salutat din poronca Es Sale Suleiman-lașa, apin 21 slovoziri de turn. Li un cele M. Ci Domnul cretarul Sfatului D. mnipeñe Logofăt À, Plagino, D. Colcun au priimit în urmă a Es. Sale să ducă felicitațiile în acest prilesi. vizitele Es. Case Suleiman-Plașa cu a fratelui său major, Feld-marșalului locotenent conge Boponini, a DD, agenția puterilor străine și a siniștrilor- O deputație din partea supușilor Britanice și, s'au înfățoșat ca CB exprime urările sale la acest prileju. nemșent Le Département x, Culte l'instr. | hr- se qhe sette “classe est ouverte pon seulemet aux éléves de l'Académie, mais aussi à d'autres personnes qui desire - giept en suivre régulieréme nt cours avec l'intention are de subir l'examen et d ‘obtenir les attestate y rel iis, Vs a nelles personnes, devron t gegiusiges Mr. Arrosles Elements de GEsonomierodans ce cas se faire immutrieuler dans les de classe toleapo tgaitega pendant le Seméstre courant, litique, deux Dis par semaine de 5 à 6 heures de relevé. - La fête de Dieu a été célébréè ici jeudi dernier à l'Eglise Catholique avec ane grande solennité. Mouseieneur de Stefano, évique de Bender, a dit La u-t Messe et chanté de Tedeum, en présence de LE. Ens. MM. les Généraux du corps d'agmee i-le d'occupation, de Mr le Vagon de Testa, des e mployés du Consulat : d'Autriche d'habitints. Une compagnie d'infanterie rangée en-ordre de parade, a tiré les sales assopinel d'un grand concours inees pendant la procession du 85-1 Sasghement. La Gazette Semi Officielle de Bucarest publie ce qui suit : Anniversaire de Ia naissance de, S. M. la Reine d'Anglea agboge à midi le pavillon oa l- Jeudi 12 (24), terre, Mr. Colquhun, Agent d Angleterre, tional qui à ate immédiatement sal pe par ordre de 8 E. Suleyman-Pacha de A une heure, 8. A 8. le 21 sonru de sanon. le Prince Régnant a envoye à, la résidence Séerétaire d'Etat M. le gran Logothète Alexandre Piashino Auglaise pour porter ses felicitations à cette occasion. M. Colquhun a ensuite reçu ies visites de S E. Suleyman Picha avec son Etat Major, de 8 V. le Lieutenant Fell- Maréchal Comte Sogoaici, de M M. les Agents Puissauces etrangères et des Ministres, Une députition des sujets Rritaniques s'est présentée pour offrir l'exprés- sion de leurs voeux à celte occasion, le Consul de Belgique, qui depuis queique temps a voulu țoi la 12 (2), Coloniea Anglă au asistat și set Dzisa Nașerei M. S. Reginei Engliterei, D. Cohcun, Stăpănilor, au trimes ne Sela Rezidența Anglă. la o cătăna vreme era însă nuumai în urmă față mi D. Consul al Belției, vare de spe la un pantef, natru priveghrea intereselor supușilor Britanice și, unde se afla La solome Anglaise aussi Mger deveiller sur a assisté le étée iloutard à un banquet, les intèrêts des sujets Britaniques. x où était des présent se char ACTE DIPLOMATICNE. (Urma Depeșei Contelui va tevechi) Trec la a doua garanție: bazele reglementului sănt bune. M'așa mulțemi a face luareaminte, că, dacă plutirea pe Dunărea, împedecată de doăzeci și cinci ani, recapătă libertatea sa, trebuea un rezbel spre a hotără pe Rosiea, a nu lasa refolositor între minele sale unul din cele Deacă Germaniea va căpăta pispi a lumei. ist mare avantagiu pentru comerțul său, ea va datori numai săngelui Jeon budit de cătră Franțiea și Angliea. Am să agiung, Domnul meu de căpitenie, dar trebue încă să mai respund aa face D. conte de o împutare ce Neselrode plenipotenților puterilor Anusane El, 51 părese că ar fi intărziet cercetarea toate în conferența unei chestii de toleranță (îngăduire religioasă) și de omenie care din contra ar fi meritat a ocupa întăiul loc in dezbateri, seau mai bine adzice, că nu ar fi luat în considerație, cu atăta îngrijire după cum ar fi treblig, soarta supușilor Creștni din cuprinsul Î. Porți fost de cuviință că cele patru garanții Totuși, deși pedeca n'au vefie certezate după răni, desbaterea s'au oprit lau Treia, nir de la noi; plenipotenții Rosieni săntacii carii au pus acea pedecă și ai noștrii ns au la o pro- D. Contese de Neselrode, ce îndatorește a îndreptăfugiinga pea Biena a Ministrului inre- a credi rezerva lor, care lămurea corăndei sosiri lareselor străine a M S. Sultaprlui, cție relgioasă, înveninată de cătră protepn Emațiile Rusiei, au fost cauza rezbelului, firește a nu intra în cercetarea ei deker în ființa lui Aali-Pașa. Pe lăngă aceste, ea nu era în care se așezasă mai mult în starea Cabinetul unde S. Petersburg au cerut angrjament formal care ne aplicănduse în părere decăt la drepturi religioase, avea ușile pe Ponică, a împedeca lucrarea sa administrativă și a paraliza în ordinul civil toată reforma energică. Franțiea și Anglica au recunoscut pre bine, că Guvernul Gorzeschi, trebuiea a refuza de a se supune unor rasemene condiții care ar fi fost prin a re amintitestul garanției a 4-a și va fi pre ușor acide că, Rosiea ce îndatorea a să lepada de reproducerea lor mi a anca Sultanului afară de milzloșlirea amicală și sănturile alieaților sei, inițiativa măsurilor de luat, în interesul material și moral a supușilor sei. Prin urmare, nu era în conferențiile de Viena a ce desbate teoreticii sistemuri, numai pentru un principiu 10154 contrar aceluiea, care avea de scop triumful a se proclama Prinț. Menificată la Constantinopoli. 1. Contele Neselrode, au dzis destule pentru ca să fie învoit de a se îndoi că Plenipotenții Rusiei s'au închis desbaterea atingătoare de Prințipatele Dunăîn acele mărginiri, ba în vene, să vadă căt s'ar fi înșirit asupra motivelor garanției a patra și ar fi uimat Kb, nu era încă în desbatere decăt o pretenție Rusiei, la care Europa nu putea subscrie Cele de pe urmă reforme operate în Toriien grăbirea ce Înalta acele care vederează mai sui este deschisă cătră însuflările cele mai inimoase. Acea ce trebue, de neapărat Portă nutrebuințează de a asculta zile noastre, mărturisesc că, inima Solta numai incemnare la punctul pătrunză Nu e nici o desbatere fără rezultat, mi au neatărnărei sale făcut alta, decăt s'au conformat gramă statorprintă mai dinainte. Să Și deacă cineva ș'ar a sfătui sanul chirilo moșie la Broșenii, poermene Granit să găsășe pi la poalele despre răsărit a muntelui Haleaca în valea Saha Mare, ferescul cel de ne urmă, der grosimea și întinderea acestui Granit pănă acăș nu s'au cercat nici descoperit 21-le Goeie, pune din Feldepit Sganite veine cu grelc, să vomșii Glimer, și forșează 25-le Marmoră, Marbre, salin on calcaire pgișitii, rgisitine ogiganitag Limstone, Tepris meginatmor, acastă marmură se găsșe în felunrite varietăți, și anușe roză, acoperișul Barbăi. grapitului arătat Mai sus pe muntele ledoasă, cuprinzi d și formează stănci colosate, formează strugări pe muntele Rarăul lăngă părăul Tonci și apă călugărei rliturei. pule Albit vel, Orthose, Felspar, Feldspath, coape samănă cu marmora cea smai curată, dar mai vărtoasă, și alvă Ka omutul, formează în gim, de că gona suge ergănjini, mai sue de 90 ogănnjini și apă de pu palea Bapoapi mai sude cereane moșiea Broștenii. 21-le Porpiyre pyroxéuique; în not Malaphyre, dé color npogru verde, caligato Anții vo eci gueleșe în stănci în pale Xoida moșia Broșenii. 283-le Misposciote, Misa Slote, Glimmerschif-r să compane din Glimer sau Tale în o pecstăr; AU lăungru sămburi de ciripiri, din aneeg vesi de stănci să compun munții, de la Bunonina până în apropiere de satul Galu. 29-le Gypse sachoraide, Sganșag gypsum, dien- Cl de o caliga frumoasu cărui psihoti cămnen Moldova ccre. înapu aire uină propănte minerale săntărane, și că în mi -a avea păi proprii de Dep, arambă, plită argint și foarte sigur pcă și de auur, vare vemulți și spori mulei avutul pațional. Pe lângă leilea în lingi industriela, ear mai alee ogriculgoura țerei, vare cu nepuntiță să poate nai gra plic și potrivit geviăli, în cătă preșe forul rebuigoriu An peare pentru roiire wsi plug vel, ,ii aluie din Germaniea, Angliea ba însoș din pinerisă cu transport poump și alte cheltărle grele, epr uvergile agronomice mai bune cu mari crldlele și greutăți că pot aduce din țeri streine, însă căi de mile să poate înainta aputuli pațional prin văi, arată ecsemplei învecinate & cavorici meoveni din Beconina pare 63 AD antiprini ra numii o prepietație mantoică, nelobuiteă; dsus în știinștri pute pin publicate; în anul iubt a apodsetă,221 puntare 1,109,S12 ouă formi 292 căntare, 102,174 ocă Lars neste TOT în Baloră de 451 958 #iopini, caë 3,412,185 lei, din cari Mineralele mai sus descrise mi dec conerite nemai eramar arotri pis)va coșig 71 156 958 le AUBULU subțiri și groasăne dealul lăngă tărgul Bacnu, este de calcta prin spmape îngăsit pentru obiecte de alge și laude. nominantă, primeșe politură, este caramn ENT lon 298. 004.300 Porphyr, arge GRĂ, roș închie, alb cu vine teg alabasieg Gyps, Legăndi păste de pre o parte a șirilui da încredințarea cea din Moldona, fiioroi I. 7 lei, mai bucurătorva fie lorinielul 235,000 a LTE , din cape roșie, și cenvișiu, -