Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)
1855-05-23 / nr. 40
c = &. Gapngă je Mad dunesce o canjină Aa netitătăl Albinei Lupea și Giea. Perețul abonamentului ne un anu, 111 lei. A înființerilor căte 1 leu răndăl, An Buletinul Oficieal 50 parale Anul HHGII Ms. luni 23 MAIU. 55255-53 bauli NOVITALI DIN NAUNTRU frevminiater în care ajunsă-se Moldova în timpurile to nemai prin patriotismu! și prin aupodziea ostașilor Chienlamea romnilor și acelor arați ogarii, prin fapte, și elul publice religiei mi ka ana din au șiut să și acel sentișenă locuitorilor de fost fondațiile cele plăcute lui ceea, în prinirea încinderei livaltă cotră pălători și vizitatori administrațiea celui din urmă al te Apximandpirsa Neonil, cu un așăzămănt de manufăntură cele “eau mai bune și a înavațirei, cu drentul s'au îndrăruit ko nouși mi frumoase ospitale și vechi, cănd în se poate asemăna conlucrare să păstreze independența, o ospitalitate patriarhală, căa o scoală publică, ns au ci încă mi a încufla împlinia se întoată treapta. Rezultatul acestor plecări au ei Proestoe, vrednicul de aducere abiaîn învecinata poliție, cu unul D-Zeu, unele destinate pentru învățătura pentru adăpostul barbaților ce ce consfin- a moralei gsnimei, prin înractivarea faptelor filantropice. între asemenea părăminte, unul din cele n mai însemnătoare este Monastirea Ghermanului, numită Neamțu, mai renumite monacripi ale Iepaniei. Căci, astă Monastire, urzică me aa 1400 de Alecsandru res bun, și vare în cuprinderel ca mi în Mitoacele alăturate, întrunesera la 2000 Călugări, chemați a petrece o piență recetide, preleagă ajutorurile ce face celor neputincioșii, prodeconul de căpitenie a acestui sănt Amăzămănt peliind numai a așera pătișirile omenirei suferinde, ci a o conduce prin cuvănt și luptă pre calea mănturrei, rămbebee în păreăsire, BA încă se întrebuința în oare care scopuri politice străine interesului țerei, însăt, de demult ni s'au văzut pecipind din tipul său Arhierei Ka Prințul Movila, Varlaam, Dosontei, parii au illustrat Biserica și literatura Romănă, precum mărturisesc scrisele lor. Dorind a restatornici practicarea legiuirei, ducremenirea acelui Apresimint și conform cu scopul fundației, ba prin a ca respăndească înbăuturile măntuitoare, PREA Î. DOMN în a Da ev libiossă îngrijire, dupre propunerea Departamentului Cultului și a învățăturilor publice, au bine-voit a numi locotenent de Starețu acei Monastiri, pe Precuvioșia sa Arhimandritul Dionisie, a căruea învățătură este proprie a realiza întru aceasta dorința publică. Pre A î DOMN au apresat Tpeaca, mitropolit So- La astă ocazie, Buletitropie, urșătoriul Olie publicat cu alte acte atingătoare în noul Oridenal : Ear rănduilului de mai oainte, tot de Stareț Arhimandritul Antonie Dumbravă, toaice Aa Monastirea ca Bordana, ronn țeREI MOLDOVEI Preasfințitului Mitponouit, - prin ofie, s'au scris NOI map au De ŒLRLESS Este Cu milai lui Dumnezeu - Au dorința ne avem, de a ce pune capăt neorănduelilor, te în cele din urmă împrejurări, să alunecasă fa Monastirea Neamțului Sescul, pentru ca Dv. Locașuri, să poată lua o direcția regulată, conformă «HOASE icundotorilor și propășirilor timpului, și pentru ca osebitele așăzăminte de acolo, precum și Seminarul proiectat dupe însuși cerirea și dorința Soborului, pătrune de asemene morală nesoe. Chiar sur din Însă, ospițiu, cu o tipograie, pu G PRE ce 1 -2 LA LAND elle J322 sin ce EG, AA ÉÈR ajuvuna vomșaniaoe à ‘ il em A : = DE La Guzette de Moldavie parait à Jassy A l'Institut de l'Abeille topu les Lundis et Jeudis. Prix &'ahonnement, trois dusatu Par année. Prix d'insertion pour des annonces | riasttes la ligne, et dans la Bulletin officiel 50. pates. | ‘ \ - rendanse, pieuses, ces dans conforme spetade, ne saurait 3 In enrichi à et se NOUVELLES DE GINTENIEUN. Ilimrrogtanse que la Moldavie avait asgiise dans les temps anciens, où, au șilien son inde1- plus célèbres de l'Espagne. l qui gopnit dans son enteinte et dans ses suceursales près de deux mille moines, voués à Gassetisme et À hosa ete établissement de manufacture et dans le bourg y attenant, d'andes plus beaux hôpitaux avec une école publique. Cependant, le bat de cette institștion relisieuse, À celle occasion 8. vient d'adresser à Son Em. A. 5. Goftile ci-après, publié dans le Bulletin Officiel avec les au le Metgorolitain Sophronins, tres actes y relatifs: En même temps l’Archimaadrite Antoine = Dopmbrava, qui, de grandes sominotionu la voie du n'avait de ses guerriers; epe par leurs exempte Dn fruit de ritatite patriareale; appelée non senlenent speculations politiques, le désir Dans euoigu, qui forment rag se cette consacrées à Vahegsise de ramener fondation dite tropolitaius: tomonne et sa richesse politiques, principal! être attribuée uniquement etait due anesi à du gugne d'Alexandre litterature nationele, A3.-.-. d'un nouveau saint Reinee la 3 _pieuse sollicitule, JFJ -.4 .; - .. ière, l'Archimaudefte Dionisi ins, qui par son egadition est appelé , voeu depuis long-temps cher à l'opinion publique. verieur, de Neamizo à été rappelé à son Monastege Bogdana. les En à sopiazeg étrangères salut. sa destination, il parait que Movila, titres effet dans et la du culte, elle sut piélé des au soulagement de l'himanité souffrante. venre trouve le monastère vie contemplative, éxèree envers de St. Germaui, a fui par aux vérilahles et le nombre des moines, peut maintenir au patriolisine et à la le Bon (1400) ce Monastère, les pauires et Dosophteus, Princes et qui et et des nommé Neamtzo, par son vaillance dont étendur, un sens en disles Mel'Eglise de Spriches, qui sanai-ntinsrigheg ce septimenta toutes les classes des habitants riete, fût la fondation d'un graud nombghe d'institștionuet sopu l'odiministration active du vénérable Prieur Neonil, il lieu, où dans les temps ansiens, s'étaient formés vient de nommeg Superieur ad interim de se Monas- à l'enséisnement de la jeunesse et Parmi les établissements de être compare aux couvents des être exploité au profit des élablissement Ghehegsise des anciens les voyageurs pne hospice, d’une imprimerie, Lan ce les souffrances, mais à guider les sonssienpas loijours élé poursuivi la base de la fondation, S. A. Varlaam cet le résine normal en cegta d'ou office, exerçait provisoirement était qui ont interèts du dans tombé illustré pays- S. guidé par réaliser un ài$ les fonctions la F” : J-G-7 SPESOIVI À. AIICVIA Par la grâce de Dieu PRINCE REGNANT DE MOLDAVIE. A Son Eminence le Métropolitain ! » Désirant mettre une fin aux déviations, dont les Monastère de Neamtzo L Sesso avaient en dernier lien offert le resrelable spectacle, et à fin que ces pieux établissements puissent reprendre une direction resulière, conforme 1 but des fonlaleurs et aux progr. s du siècle, et que les istitutions qui en vent, ainsique le Séminaire, projeté sur le voeu à la Sommapnite, puissent prospérer el prodaire des résultats salutaires à la Patrie, prenant en DUR -pai 7 % z Serie 24 - DECKFIERE SINOPTICĂ A MINERALELOR, tigăi, gabletei, după o cercetare făcută în timp de iarnă. Dep peatră de formațiea cea mai nouemnouă, Limonite, Geglimoneux, Miverais de fer d'allouvions , cum șii din sud pămănt mians, el se găseșe în șirul munților de Păngărăcioru straturi regulate la piciorul muntelui Răchintiș, formează nălur părți săeat destul de fa 4A le Dep pestră roșie cremenoasă, Paematite, poievetgotneisepstein, ce compune din ferocsid, șiformații , liinș, argilă și Iaspis, și formează straturi ohid ofigon, ocurigder- rr2 propase de muntele Barbul, în formație văroasă veche comnune din ferocsii, lene moșnea Broșenii lăngă satul Chirila. Acest manoganoneid, ce pineral ce poate întrebuința în producerea unui șir cum se pare AD 14. bep foarte Bol, moale N elastic vărjos- muntele Drun-Glimer șifeir, în va 5-le fer peatră cremenoasă neagră magnetică cu ce poate formație veche, Rimant, oxydilitedigen, Magneteiproducerea ferului în enstein, ce compune din fer acsid, bleiumi sibum milalitium, cum și ceva mangan. Ce abflă AN straturi groase, în munții de formațiea primitivă de % Din Munții Moldovei; rami) Deci piepe sinoptică și adunate în șirul Igonoge; Caveneisenstein, ăuolinia la producerea li.eu, cear P ps a mineralelor de cronopire mari punților din valea Bicrpi- vorabile, ce compune din horizontale de întindere însămnată și grosime de mai mulți stănjini; s'ar putea la treaz, în cea a multor 2 le. repoc- pomănt și apă, obiecte de fer șint și de vetre, părn pentru apă-dulc, Dep peatră mai FOMUARTE, de drugi de o palita deosebiteă, np pentru producerea P Ï à de fer, în aceste felului de șimba și drugi, iu calitara ferului pompescu, mai ales ci Primesc la Efpozițiea Universală din Paris. Toate împrejurările spre lucrarea unei fabrici N Pragopu Bog|ber PBrouneis-nstein, ce HoatTe și cepa aurd fosftoric, află pu mai malte panturi, vine între sine în grebuința pentru șirpoace în obsa îngru o formație de cuprinsul Dornei, lea Negri și oara mai bună calita, precum: la celupe, obiekte de fer vărsat- Wii] de 3-le Limonite, Hydrous oxide of Iron, benntein . ein Glaskopf, Glask ‘e ce află află A pi este vor de acea caliga, și mai înarpunit An ferVrapnellia și munți lăngă aceiași munți numai mai compară LJVĂZ ex: si LE 223222 4 SSSe