Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)
1856-03-26 / nr. 25
Ed - feliurite presupuneri și ai se Ka bază a aprețuirilor sale cap, aceea ce au urmat la Constantinopoli, este o nouă mărturie. Studierea măsurilor ce ce vor lua pentru deplina și întreaga punere în lucrare a celui de pe urmă firman, privitor pe supușii creșini din Imperiu, urmează cu necontenire; cu toate aceste, urmează îndoială că guvernul Otoman va pune măna la lucru, mai nainte de încheierea Conferențiilor rn acest document, după de la PaJURNALUL de CONSTANTINOPOLI arată, că starea sănătăței trupelor Franțeze, s'au îmbunătățit simțitor. Cu toate aneste, spitalurile erau încă ticsite, și din Crimeea sosise ordine, ca să se pregătească încă un mare număr de paturi, pentru expedițiile ce în curănd aveau să se facă cătră Constantinopoli. INDEPENDENȚI EA raportează Kb: reorganizarea proiectată a Principatelor Dunărene, dupre bazele publicate, este amenințată să întimpine îndestul de vii împrojiviri, în opiniea publică a provințiilor inrepetante în astă însemnătoare creștie. Constituționelul, publică o protestație adresată Î. S. Prințului Ghica, de cătră boeri, clirosul și toate corporațiile Moldoiei, in contra hotărărilor luate de cătră Turciea și reprezentanții Austriei, Franției și Mapei Spiraniei în conferențiile de la Constantinopoli. Aguraințile repetate de Î. Poartă și a marilor pace amintește susținerea privilegiilor și imunităților, ca Principatelor, se consfințesc pe atărnarea se anevoește a dovedi, că aceste dusă la condițiea de Pașalăc Turdesc. astă desvoltare, în rĕstămnpuri ne neașteptate s'au înaintit. Aceste restimpuri, pe care așa li numesc, se întămplă numai în timpurile În nenorocirei, asemenea ani străni ne unim ani se descopere cu Țarul nostru. În cursul unor asemene în noi însușiri nuouă, noi ni înălțăm este cum păderea lor e spune pe Moldo-Romăni ca a fi re- Patiționarii, reclamă unirea amănduror Prințipatelor și dorințele lor în astă privire, sănt sprijinite de un al doile document, asemene Romănii pe trecători publicat de Constituționel și pe care, în Paris, la Pocica. 9 Martie trecut lG au trimes de-a-dreptul membrilor Conferenției. Dupre un corespondent de la București, o protestație analogă s'ar fi prelucrănd și în Țara Romănească, însă, prin ea s'ar fi mărginind de a reclama numai susținerea Statului cua. De la C. Petersburg înștiințează din 9 (21) Martie, că M. S. Imperatorul Alecsandru II, au purces la Finlanda atăt spre a cerceta forterețile, căt și căteva locuri care nu le cunoscură. Ofițerii și soldații flotei de pe Marea Neagră, care acum în a lor trecere la S. Petersburg se mută la flota mărei Baltice, s'au priimit cu mare entusiasm prin toate polițiile Rusiei. Clubul negoțianților de la Moscva, au dat acestor ofițeri un mare ospățu în 26 Fevruarie, la care ocazie neguțitorul Nocurei au rostit următorul discurs interesant: „La toate serbările, ce face Moscva pentru bravii marinari, nevrănd resare găndirea dE puterea Gosjeană pape ori au avutu o desvoltare dearănd propășitoare, ci să se facă organul unor uri de nimică. Prin o notă cu espresii mai nențălese, cu frazuri resucite, astă foaie se pare că ar regreta pe rănd, că amnestiea nu se aplică de căt la barbații ce au luat armile în mări, 1848 sau în Dechemvrie 1851, ori în Iunie Feaminea. PATRIEA pe îniuzind la observațiile jurnalului ASAMBLE NAȚIONAL asupra amnestiei, fără însă Ea să se poată gui dacă o face cu un caracter semi-oficial, zice: Marea măsură de îndurare, prin care Imperatorul au voit CB Ce semnaleze nașerea Prințului, chemat ca să desăvărșască într'o zi lucrarea de înpăciuire socială, astă măsură, ne care atăte inimi sfășiete și linișite, au priimit'o cu adăncă emoție, chiar dincolo de margine, n'au avut privileghiul de a încănta pe toată lumea. Un jurnal de dimineață, au crezut că în această înpregiutrare, ar puteaui Asamble Național s'au încercat o înprămie in spirite. JURNALUL OFICIAL adeverește că, numărul transportaților sau a esgoniților, în Franțiea” (ertările) l'au dat și legile, vor și ce plănge. Ele ar voi să se impue oarecare condiții, în contra înturnărei persoanelor esgonite sau îndepărtate pe teritoriu, s'au redus la 1058. El mai adaoge: „M. Sa au hotărăt ca toți acii le ar declara să ce supue amnestie generală, carea cuprinde pe toți indivizii loviți de osănde sau măsuri politice. Nu credem că pot să urmeze plăngeri acollo, unde nu sănt eseșții. Comuna Grenelei, au fost teatrul unei drame înspăimăntătoare. Un barbat în vărstă de 39 ani, numit Pulin, născut la Cutans, perucer coafeor, din strata Hot-Transit, au spănzurat în 24 martie, în camera ca de dormit din răndul de moe fu doc, trei copii ai ei: Amandina în vărstă de 9 ani, Adela, de 7 ani și fur de 2 ani. După ce au plinit astă întreită ucidere, Pulin s'au spănzurat singur, și s'au găsit cadavrul său legănăndusă în mijlocul celor trei copii. Ei au lasat pe masă un înscris ce cuprindea aceste cuvinte, scrise cu o mănă țapănă: „mi'am omorăt de voe pe căte's trei copii și pe mine.” Întârzierea încheierei păcei, ce atribuează mai Îsărcinarea au fost delicată, despre o parte cu samă la poziție a Prusiei, se cuvine a respecta sentimentul unei mari puteri, mai ales după discursul ministerial ce în agiunul întrărei sale în congresul de Parte, s'au fost rostit în parlamentul Angliei; despre alta, a se lua în băgare de samă propunerile Angliei, de a nu se priimi la desbaterea adevărată a păcei, decăt puterile beligerante și acele care s'au fost legat prin tratatul de Viena. Prusiei, nefiind în nici una din aceste condiții au înfățoșat acele greutăți care în urmă toate s'au înlăturat. Alte motive a întărzierei păcei Taimsul li atribuează la oarecare greutăți venite de la Constantinopoli. Poarta Otomană, deși deplin hotărătă de a aplica în total a lor întindere, reformele care au lecuit împreună cu reprezentanții, Austriei, Angliei și Franției, și a cărora inițiativă durează mai cu samă de la spiritul liberal și civilizator a marelui Vezir, care o reprezentează la Paris, nu se pare că voește ca cel din urmă dirman de emancipare creștinilor, să fie înșirat chiar în tratatul de pace, fiindcă o asemene lucrarea atrage după dănsa îndatoriri administrative nespinte mi cu putință a vătăma independențiea din năuntru. gecție (opunere) ceritaua Astă obare temeiurile sale. Singuvernului Otoman de a întra în țeri Europeene, întăi sunt cuprinse pănă și în pontura preliminarilor de pace, în favorul hărăzne torului amenințate în esențiea lor și drepturi că perna puterei noastre și atunci iarăși ni recunoaștem. Asta este adevărata putere a Rosiei, ce scop au avut toate rezbelile în Rosien? ele erau cercări pe care Proniea au orănduit în inimile Rosienilor, erau chemări adresate cătră noi toți, chemări asupra cărora se auzeau respunsuri din toate părțile. Toți iubesc pe Rosiea, toți voesc a se lupta pentru dănsa, îndată ce aceste cuvinte se prefăcură în fapte, rezbelul au încetat și mormintele celor uciși nu resunau în cursul păcei: iubiți pe Rosiea precum noi am iubiam zice: nenorocirea mă ajută din nevoe! Asta este un adevăr. Oare nenorocirile de la Narva și Moscva nu m-au măntuit, ca și cele vechi care m-au înalțat la treapta ce avem să cuprindem ? Niciodinioară credinciosul postru aleat nenorocirea Rosială, nu m-au părăsit, asta este a noastră putere mișcătoare, care Pronica m-au dat la a sa urzire, și fiind ea puternică, apoi ni dă aripi, ni înprospătează, ni naște din nou, ni îngeagă unul cătră altul și ni conduce înainte. Încredințarea acestei în iegări, bravilor marinari a flotei Măre-Negre este timpul în care petreceți cu noi în Moscva. Credem dar a putemcredința, că amnestiea din 20 Martie, privește fără eșenție pe toate persoanele espuse osăndei sau măsurilor politice și că, indivizii îndepărtați momentan din Franți ea, denumirea de sînt cuprinși sub esgoniți, căci în adevăr, deacă condiții mai mult sau mai puțin aspre s'ar fi impus acelor persoane, s'ar fi înțeles că s'ar fi statornicit atunce mai multe categorii, după gradele culpabilităței. Însă, îndurarea șefului de stat, alte condiții la toți, nu impune decăt acele, ca să respecteze legile și să se supue guvernului voinței naționale. Aceste ni se par că n'ar fi nici macar nișe condiții ci simplu numai întrea garanție a tuturor societăților organizate. Curios privileghiu ar fi acela, după a căruia înțăles, în timp ce unii nu ar pute să se întoarce în țeara lor, decăt declarănd că se TO! nu în zadar provorba mai mult de 500 vor supune legilor, alții, slobozi fiind de orice îndatorire de acest feliu, ar sta în țară nesupuși legei;asupra acestei,nici trebue să mai vorbim! de căt, încă o dată, că, amnestiea din 20 Martie este o mai repetăm Noi, am mai cetit încă „loial de rănd guvernului, „s'ar îndatori pe onor „avea autorizație aprinsă (Va urma). momentan de o dată nota Moniși nu înțălegem confuziea, ce grațiile de Imperatorul, ce națion ui a respecta reintre a jurna