Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)

1856-03-26 / nr. 25

Ed -­­ feliurite presupuneri și ai se Ka bază a aprețuirilor sale­ cap, aceea ce au urmat la Constantinopoli, este o n­ouă mărturie. Studierea măsurilor ce ce vor lua pentru deplina și întreaga punere în lucrare a celui de pe urmă firman, privitor pe supușii cre­­șini din Imperiu, urmează cu necontenire; cu toate aceste, urmează îndoială că guver­­nul Otoman va pune măna la lucru, mai na­­inte de încheierea Conferențiilor rn a­­cest document, după de la Pa­­JURNALUL de CONSTANTINOPOLI arată, că starea sănătăței trupelor Franțeze, s'au îmbunătățit simțitor. Cu toate aneste, spi­­talurile erau încă ticsite, și din Crimeea so­sise ordine, ca să se pregătească încă un ma­­re număr de paturi, pentru expedițiile ce în curănd aveau să se facă cătră Constanti­­nopoli. INDEPENDENȚI EA raportează Kb: reor­­ganizarea proiectată a Principatelor Dună­­rene, dupre bazele publicate, este amenința­­tă să întimpine îndestul de vii împrojiviri, în opiniea publică a provințiilor inrepetan­­te în astă însemnătoare creștie. Constitu­­ționelul, publică o protestație adresată Î. S. Prințului Ghica, de cătră boeri, clirosul și toate corporațiile Mold­oiei, in contra hotă­­rărilor luate de cătră Turciea și reprezen­­tanții Austriei, Franției și Mapei­ Spiraniei în conferențiile de la Constantinopoli. A­­gurainți­­le repetate de Î. Poartă și a marilor pa­­ce amintește susținerea privilegiilor și imunităților, ca­ Principatelor, se consfințesc pe atărnarea se anevoește a dovedi, că aceste dusă la condițiea de Pașalăc Turdesc. astă desvoltare, în rĕstămnpuri ne neaștep­­tate s'au înaintit. Aceste restimpuri, pe care așa li numesc, se întămplă numai în timpurile În nenorocirei, asemene­a ani­ străni ne unim ani se descopere cu Țarul nostru. În cur­­sul unor asemene în noi însușiri nuouă, noi ni înălțăm­­ este cum pă­­derea lor e spune pe Moldo-Romăni ca a fi re- Pa­­tiționarii, reclamă unirea amănduror Prinți­­patelor și dorințele lor în astă privire, sănt sprijinite de un al doile document, asemene Ro­­mănii pe trecători publicat de Constituționel și pe care, în Paris, la Pocica. 9 Martie tre­­cut lG au trimes de-a-dreptul membrilor Con­­ferenției. Dupre un corespondent de la Bu­­curești, o protestație analogă s'ar fi pre­­lucrănd și în Țara­ Romănească, însă, pri­n ea s'ar fi mărginind de a reclama numai susținerea Statului cua. De la C. Petersburg înștiințează din 9 (21) Martie, că M. S. Imperatorul Alecsandru II, au purces la Finlanda atăt spre a cerceta forterețile, căt și căteva locuri care nu le cunoscură. Ofițerii și soldații flotei de pe Marea­ Neagră, care acum în a lor trecere la S. Petersburg se mută la flota mărei Baltice, s'au priimit cu mare entusiasm prin toate polițiile Rusiei. Clubul negoțianților de la Moscva, au dat acestor ofițeri un mare os­­pățu în 26 Fevruarie, la care ocazie negu­­țitorul Nocurei au rostit următorul discurs interesant: „La toate serbările, ce face Mosc­­va pentru bravii marinari, nevrănd resare găndirea dE puterea Gosjeană pape ori au avutu o­ desvoltare dearănd propășitoare, ci să se facă organul unor uri de nimică. Prin o notă cu espresii mai ne­nțălese, cu fra­­zuri resucite, astă foaie se pare că ar re­­greta pe rănd, că amnestiea nu se aplică de căt la barbații ce au luat armile în mări, 1848 sau în Dechemvrie 1851, ori în Iunie Feamin­ea. PATRIEA pe îniuzind la observațiile jur­­nalului ASAMB­LE NAȚIONAL asupra amnes­­tiei, fără însă Ea să se poată gui d­acă o face cu un caracter semi-oficial, zice: Ma­­rea măsură de îndurare, prin care Impera­­torul au voit CB Ce semnaleze nașerea Prin­­țului, chemat ca să desăvărșască într'o zi lucrarea de înpăciuire socială, astă măsură, ne care atăte inimi sfășiete și linișite, au priimit'o cu adăncă emoție, chiar d­incolo de margine, n'au avut privileghiul de a încănta pe toată lumea. Un jurnal de dimineață, au crezut că în această înpregiutrare, ar pute­aui Asamble Național s'au încercat o înpră­­mie in spirite. JURNALUL OFICIAL ade­­verește că, numărul transportaților sau a esgoniților, în Franțiea” (ertările) l'au dat și legile, vor și ce plănge. Ele ar voi să se impue oare­care condiții, în contra înturnărei persoane­­lor esgonite sau îndepărtate pe teritoriu, s'au redus la 1058. El mai adaoge: „M. Sa au hotă­­­răt ca toți acii le ar declara să ce supue amnestie generală, carea cuprinde pe toți indivizii loviți de osănde sau măsuri politice. Nu credem că pot să urmeze plăngeri acol­lo, unde nu sănt eseșții. Comuna Grenelei, au fost teatrul unei dra­­me înspăimăntătoare. Un barbat în vărstă de 39 ani, numit Pulin, născut la Cutans, perucer coafeor, din strata Hot-Transit, au spănzurat în 24 martie, în camera ca de dormit din răndul de moe fu doc, trei copii ai ei: Amandina în vărstă de 9 ani, Adela, de 7 ani și fur de 2 ani. După ce au plinit as­­tă întreită ucidere, Pulin s'au spănzurat sin­­gur, și s'au găsit cadavrul său legănăndusă în mijlocul celor trei copii. Ei au lasat pe masă un înscris ce cuprindea aceste cuvinte, scrise cu o mănă țapănă: „mi'am omorăt de voe pe căte's trei copii și pe mine.” Întârzierea încheierei păcei, ce atribuea­­ză mai έ­sărcinarea au fost delicată, despre o parte cu samă la poziție a Prusiei, se cuvine a respecta sentimentul unei mari puteri, mai ales după discursul ministerial ce în agiunul întrărei sale în congresul de Parte, s'au fost rostit în parlamentul An­­gliei; despre alta, a se lua în băgare de sa­­mă propunerile Angliei, de a nu se priimi la desbaterea adevărată a păcei, decăt puteri­­le beligerante și acele care s'au fost legat prin tratatul de Viena. Prusiei, nefiind în nici una din aceste condiții au înfățoșat acele greutăți care în urmă toate s'au înlăturat. Alte motive a întărzierei păcei Taimsul li a­­tribuează la oare­care greutăți venite de la Constantinopoli. Poarta Otomană, deși deplin hotărătă de a aplica în total a lor întindere, reformele care au lecuit împreună cu reprezentanții, Austriei, Angliei și Fran­­ției, și a cărora inițiativă durează mai cu samă de la spiritul liberal și civilizator a marelui Vezir, care o reprezentează la Paris, nu se pare că voește ca cel din urmă dir­­man de e­mancipare creștinilor, să fie înși­­rat chiar în tratatul de pace, fiind­că o a­­semene lucrarea atrage după dănsa îndatoriri administrative nespinte mi cu putință a vă­­tăma independențiea din năuntru. gecție (opunere) ceritaua Astă ob­­are temeiurile sale. Sin­­guvernului Otoman de a întra în țeri Europeene, întăi sunt cuprinse pănă și în pontur­a preliminarilor de pace, în favorul hărăzn­e torului amenințate în esențiea lor și drepturi că per­­na puterei noastre și atunci iarăși ni recu­­noaștem. Asta este adevărata putere a Ro­­siei, ce scop au avut toate rezbelile în Ro­­sien? ele erau cercări pe care Proniea au orănduit în inimile Rosienilor, erau chemări adresate cătră noi toți, chemări asupra că­­rora se auzeau respunsuri din toate părțile. Toți iubesc pe Rosiea, toți voesc a se lup­­ta pentru dănsa, îndată ce aceste cuvinte se prefăcură în fapte, rezbelul au încetat și mormintele celor uciși nu resunau în cursul păcei: iubiți pe Rosiea precum noi am iubi­­am­ zice: nenorocirea mă ajută din nevoe! Asta este un adevăr. Oare nenorocirile de la Narva și Moscva nu m­-au măntuit, ca și cele vechi care m­-au înalțat la treapta ce avem să cuprindem ? Nicio­dinioară credinciosul postru al­eat nenorocirea Rosială, nu m­-au părăsit, asta este a noastră pute­­re mișcătoare, care Pronica m­-au dat la a sa urzire, și fiind ea puternică, apoi ni dă aripi, ni înprospătează, ni naște din n­ou, ni îngeagă unul cătră altul și ni conduce înainte. Încredințarea acestei în iegări, bra­­vilor marinari a flotei Măre-Negre este tim­­pul în care petreceți cu noi în Moscva. Credem dar a pute­m­credința, că amnestiea din 20 Martie, privește fără eșenție pe toa­­te persoanele espuse osăndei sau măsuri­­lor politice și că, indivizii îndepărtați momentan din Franți ea, denumirea de sînt cuprinși sub esgoniți, căci în adevăr, deacă condiții mai mult sau mai puțin as­­pre s'ar fi impus acelor persoane, s'ar fi înțeles că s'ar fi statornicit atunce mai multe categorii, după gradele culpabilităței. Însă, îndurarea șefului de stat, alte condiții la toți, nu impune de­căt acele, ca să respecteze legile și să se supue guvernului voinței naționale. Aceste ni se par că n'ar fi nici macar­ nișe condiții ci simplu numai întrea garanție a tuturor societăților organizate. Curios privileghiu ar fi acela, după a căruia înțăles, în timp ce unii nu ar pute să se în­­toarce în țeara lor, de­căt declarănd că se TO! nu în zadar provorba mai mult de 500 vor supune legilor, alții, slobozi fiind de ori­ce îndatorire de acest feliu, ar sta în țară nesupuși legei;­asupra acestei,nici trebue să mai vorbim! de căt, încă o dată, că, amnestiea din 20 Martie este o mai repetăm Noi, am mai cetit încă „loial de rănd guvernului, „s'ar îndatori pe onor „avea autorizație a­prin­să (Va urma). momentan de o dată nota Moni­­și nu înțălegem confuziea, ce grațiile de Imperatorul, ce națion ui a respecta reintre a jurna­­

Next