Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)

1856-11-08 / nr. 89

- 357 - scrisoa­re a D. C. A. loceri, carile dovede­­se că c vestiea Italiei se ating mult mai tare una de alta, de căet ce Urmator care asoste conferenții la Paris. JURNALUL DEBATELOR, publică un ar­­Noi, trebue ce mulțămim mi întăi guvern în Congres și guvernul Fran- El cere cu energie. sertarea Prințipatelor și are drept ca să rede. An­DEBATE ce mpre toate puterile licol însămnăetor cri de deșteptări suflase Romănilor, pie mi tratatele mai pe jurnale mlui Franței, țez l'au sprijinit de asemenea că după tratatul și pe tribuni, Dănt gres, acuma Congres orbi să se mu­te din el, minți s'au găduitori­lig și nici cel puțin cu condiție, corii, numai Gontele Persini, de a prin o romani înțălegire și atrași de iluziile lor KK­D, și flotele K­entului, militară ‘854 stare de a Angliei Noi, de se părea hoinărită de cătră toată lumea. Ce genuru'peruu m­ureai­rabila stăruință À­­­zei împonorărilor Romăne. Moldaviea mi Valahien ției, s'ar învoi a face par­ odipioară - - - S. Marx Girardin, din vaduse pretinde Avug ca Rosiea să fie în generație a Orientului la și a Franției deșerta de'ndată Tard­ea; nu vor și a Principatelor, că astă deșer­­tare nu va fi priincioasă pentru siguranțiea O­ că Turciea pute să sesție cetește: orăndueala între împoporările Orientale. Însă, cu toate aceste temeri Frangu­ea­șiau sa întăiut mai ideea de ea au avut'o despre neatărna- atunce, d­e cereau ele 7 in apărarea cau­ Cuvăntul Fran­ch Ce elivereze și armiile noas- Rezvelul cursul din jos a­pa­ra turiiei trei săptămăni, de cănd creetia 'trae armiea și aletele reprezentate au sosit În 3 Noemvr­ie Ke armiile ! după speranțele ce iată nu fac nimică? adecă Imperatorului, ce CA nu Danărea de cale și Lusgrend ast­felii, Franțiea înlătureze Velahiea și să fie 8n fluviu Roeiean, din­­ ț )­­ Rosieni, din respecti­ve ecre re­­cu înde­ evenimente­­vorbea despre muorele conferenții, ba despre”” au dat dreptate purtărei Franției, un proiect hotărât din Pris. Astăzi de este ex­cre­­rea Tăriiei, dar încă, rămăne credincoasă la­­ și, idem vorbile, 46 au început a ce­respăndi politica ce o urmează bine în Orient mai foarte mult, acest proiect s'ar fi făcut e 30 ani, mai multe ori am lău­­dat și om cu de-amănuntul No­­vestie și ap întămpina o pedică ce pieses arătat în opozițiea a două puteri, carea mai înd­ăi­astă politică, care are drept scop, regene­­se părea Kb Ce priimesc cu astă măsură fă­­rațiea Orientului prin Orient. Noi, nici o­­ne întrotivire. Aceste două puteri, mai ns dure n'am ascuns preferențiea ce o dăm în­­­­­­ aveau nevoe se le numim că sănt Anglica și Orient viitorului înpoporărilor Creștine a­­| Aceștii. Se dzite, că la London și Viena supra viitorului împoporărilor, care la noi ce refiză de a ce împărtăși de nuoul Con­ este o rece deprindere din junetă; însă, nici Acest săturată, nuou conflict, carile se­părtarea Turtilor din astă regenerație, unoaște numai de căteva zile, ce adeverese Din cetirea jurnalelor Engleze vedem, acum de cătră un jurnal kapite trebue să că Austriea n'ar ave alte scoluri, de căt aibă lămuriri de la locuri sigure, să întărzie deșertarea Principatelor, însă, la va astă deșertare. Atela- sara de la London și în 4 s'au și dus Cănd cetim jurnale­­le Germane vedem că ocupațiea Principate­ S'ar lucra pentru Ka să se statornicească și să palatul din Comiteni. Dodată după ta s'au și respăndit viețul unei curănde mo­ lor este pentru Austriea un princip.­liricații în ministeriu „prin ealoanele En­­gezze, ce vorbea see susție preponderențiea Austrieană asupra foarte m­ult, că contele Valevschi, va suferi soarta D. Drum­ de Luis Dunărei. Ce vra cr­onică asta? Oare ai că ce Ea perpane, unii Ei dac de urmă și Congresul de Paris au voit să împedece Du­­[ne contele Persini, alții vorbesc de baronul nărea pentru ca­­ brenie. Astă schimbare, ar fi semnalul a­ să facă ștopierei ophiari de MORNING-N­OST și tăgăduim precumpenirea ce geografiea o de SIECLU. Pe lăngă aceste ce mai adăoga Austriei asupra Daunărei. De ce să nu se rar în acele saloane, că D. Tuvenel ce va mulțămească cu asta? Pentru ce ce voea p­­recema, că a rădica astă pre­cumpenire o. sminta carile comunicăm căteva rănduri, el un finuviu neatărnat, era în fondos. Amiicii impoporărilor Romăne din amăn­­o­apă Principatele Dunărene, nu vor să ce idee de a da mai pentru tot­de­a­una unei­­ vize la pozițiea ce Ai s'au făcut, fără să păte fie cuprinși o adăncă și tristeță, acea companie are acolo o putere foace de lucrare, pe care nimine­nu poate să i le disputeze. De ce concurenție poa­­mpliotice, încredințindusă în jurnalie și că seau­ne opiniea publice, și deacă ne apoi, fi se povorătoare și nici nesuferită, ea înfiiu­­poate zice; de de ați crezut amb­ii fă­­țează pentru Austriea din după Congresul 30 Martie, ni­ce dar că observăm o “ce, pentru că flotele tre, cu loialitate au DEN tru­p a lasat a se deduse ce mult a ce o alte puteri să aide, arată nu facă din în­­Pa­­nu­­de­­Îngălui­­că deacă Po­­au crezut că­ vorbesc pe conte­­de ono­­gen­­ele tot deșertul Turdiea. și Fie­ cine ăși adute aminte, din 30 Martie 1856, prin unile locuri, se n'am Să arată nu nebuniea. Ce voim prin Orient, e nu­­TOT de-a­­er un fluviu Austriean? Nu iu preponderenție făcut'o tratatul­up de drept să se plăngă. Paris­iu mi făcănduse din hiei, companii Austriene, navigație a Dunărei, căli­ oanii nicii la gutere mis­em­ne înproti­­voi să predomnească toate aceste guri­­„Nu ccre îndestul” zice autorul, o se nimicească pe Pontul Bacsin, ci ca să trebue să se zidească ceva pe Dunăre” însă, Con­­gresul de parte de a zidi, nici au aruncat macar temeliea de căpitenie și rrespărată, ne care avea să ce pazime zidirea; cea întăi diintre cvestii era acea a unirei seau­a des­­părțirei acelor doă provinții. Pentru acea­­sta, contele Valevschi în seamța din 6 Main au propus să se deslege în înțelesul m­irei. Reprezentantul Marei Britaniei, s'au unit cu aceasta, adăugănd că este o dorință a țărei și că, tot­de­a­una este bine să se ție în samă opiniea publică” Contele Cavur, adaoge Bi­oape, fără să'i cauzeze vre­o încurcătură, a o sprijini și amintește, că semănța mni­­rei s­au ține în statutul organic din 1830. În le Dunărei, Austriea și Germaniea au avut mările Rusiei, contele Orlovă declară, că trebue să ajute la desvălirea protectoratul Pod­eni, fiind­că, prin mij­­locirea Moldaviei și a Balahiei, supuse osiei, protectoratul Rosiean îngreuea Toi din o­­pinie. Singura numai Austriea și Turciea fac greutăți. Privilegiile și imunitățile a­­lelor provinții, zice D. Budl, le înd­ezășuesc o administrație deosăbită. „Deosăbită, fie, respunde broșura, însă de Turciea cap nu de ele însuși” căt pentru Aali-Pașa, ei pune molt Rosiene, și nu sănt Turceși, înainte numai prezechetul că astă despărțire Ele au urmează foarte de mult, și tocmai pentru dară o jumătate de neatărnare, care trebue că ea urmnează foarte de mult, zice bro­piri, atei Moldaviea­ns sănt mai de­căt ca vasale, dar nu ca supuse, e ca să se teamă? ea acută de mult timp Dunărea, mi astă ocupație, după ideea noas­­tră, face de zece ori mai mult peontru [ea maniea și pentru Austriea de căt ocupațiea Cănd și o politică și militară? Principatelor. Ea Pod­ea pacea lucruri. din și astă unire. Atuncea cereau ca propășirea Principatelor­ Dunărei, 1856, au după cum au măndurat schimbat să favorizeze în particular precumpenirea geografică a Austriei asupra Dunărei de jos. Pentru de cr poească a nimici astă jumă­­tate de neatărnare. Pentru ce să pooească a le ridica acel privilegiu de neutralitate Europeană, care te s'au hărăzii de Congre­­sul din Paris?­­Fonio UNIONUL publică analisul unei bro­­mare asupra crestiei Orientului, însușită u­­nui barbat de stat de mai nainte al Austriei, Contele Firelmont în care vedem, că Dom­­nul Taleirand privea încă de mai muagi ani provințiile Dunărei de gos la „Centrul gra­­vităței lumei” Ori și cum ar fi însă astă opinie, este adevărat că astăzi acest punt este cel mai negru și mai amenințător de pe orizon, carile, pretutindene este încurcat de nouri foarte posomorăți. Ce înțălege lesne, că privirile se ațintesc și noi, prin examinarea condițiilor reorganiza­­într'acolo cu o necurmată îngrijire, ției ambelor Principate, înpreună cu publi­­cistul anonimu, nu facem artă, de căt res­­nundem la acel sentiment. Acea broșură, dovedește mai întăi, că du­­pă căderea Sevastopolului, amănduă puterile beligerante simțiră nevoia de a face pacea. Una era mulțămită de triumful său, și ceea­­are de împrotmvirea ca. Diplomatica pregăti­­să în cursul luptelor, localul pentru negoțiații și pacea se copsăse. Pe urmă au subscris'o și pentru ca să nu se ție mult timp spirite­­le popoarelor în nelinișe, s'au hotărăt ca regularea cveștiilor de al doile mănă, să se încredințeze unei comisii speciale, a căriea dar să A­­ceastă procedură avea ceva bun în cine. Cu lu­crare trebuea ca să nu înainteze, urmeze concluziei tratatului general, toate aceste ea acopere cu curtenire o smin­­tă din cele mai alese a Congresului, a­­hotărărilor fățișe și chiar a­­­u­­supra unei cvestii capita­le, reorganizarea a­­dar foarte de stea care lipea atuncea Principatelor Moldaviei și Vala­­hii tărziu. Pru­­se unește cu astă

Next