Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)
1856-11-08 / nr. 89
- 357 - scrisoare a D. C. A. loceri, carile dovedese că c vestiea Italiei se ating mult mai tare una de alta, de căet ce Urmator care asoste conferenții la Paris. JURNALUL DEBATELOR, publică un arNoi, trebue ce mulțămim mi întăi guvern în Congres și guvernul Fran- El cere cu energie. sertarea Prințipatelor și are drept ca să rede. AnDEBATE ce mpre toate puterile licol însămnăetor cri de deșteptări suflase Romănilor, pie mi tratatele mai pe jurnale mlui Franței, țez l'au sprijinit de asemenea că după tratatul și pe tribuni, Dănt gres, acuma Congres orbi să se mute din el, minți s'au găduitorilig și nici cel puțin cu condiție, corii, numai Gontele Persini, de a prin o romani înțălegire și atrași de iluziile lor KKD, și flotele Kentului, militară ‘854 stare de a Angliei Noi, de se părea hoinărită de cătră toată lumea. Ce genuru'peruu mureairabila stăruință Àzei împonorărilor Romăne. Moldaviea mi Valahien ției, s'ar învoi a face par odipioară - - - S. Marx Girardin, din vaduse pretinde Avug ca Rosiea să fie în generație a Orientului la și a Franției deșerta de'ndată Tardea; nu vor și a Principatelor, că astă deșertare nu va fi priincioasă pentru siguranțiea O că Turciea pute să sesție cetește: orăndueala între împoporările Orientale. Însă, cu toate aceste temeri Frangueașiau sa întăiut mai ideea de ea au avut'o despre neatărna- atunce, de cereau ele 7 in apărarea cau Cuvăntul Franch Ce elivereze și armiile noas- Rezvelul cursul din jos apara turiiei trei săptămăni, de cănd creetia 'trae armiea și aletele reprezentate au sosit În 3 Noemvrie Ke armiile ! după speranțele ce iată nu fac nimică? adecă Imperatorului, ce CA nu Danărea de cale și Lusgrend astfelii, Franțiea înlătureze Velahiea și să fie 8n fluviu Roeiean, din ț ) Rosieni, din respective ecre recu înde evenimentevorbea despre muorele conferenții, ba despre”” au dat dreptate purtărei Franției, un proiect hotărât din Pris. Astăzi de este excrerea Tăriiei, dar încă, rămăne credincoasă la și, idem vorbile, 46 au început a cerespăndi politica ce o urmează bine în Orient mai foarte mult, acest proiect s'ar fi făcut e 30 ani, mai multe ori am lăudat și om cu de-amănuntul Novestie și ap întămpina o pedică ce pieses arătat în opozițiea a două puteri, carea mai îndăiastă politică, care are drept scop, regenese părea Kb Ce priimesc cu astă măsură fărațiea Orientului prin Orient. Noi, nici one întrotivire. Aceste două puteri, mai ns dure n'am ascuns preferențiea ce o dăm în aveau nevoe se le numim că sănt Anglica și Orient viitorului înpoporărilor Creștine a| Aceștii. Se dzite, că la London și Viena supra viitorului împoporărilor, care la noi ce refiză de a ce împărtăși de nuoul Con este o rece deprindere din junetă; însă, nici Acest săturată, nuou conflict, carile sepărtarea Turtilor din astă regenerație, unoaște numai de căteva zile, ce adeverese Din cetirea jurnalelor Engleze vedem, acum de cătră un jurnal kapite trebue să că Austriea n'ar ave alte scoluri, de căt aibă lămuriri de la locuri sigure, să întărzie deșertarea Principatelor, însă, la va astă deșertare. Atela- sara de la London și în 4 s'au și dus Cănd cetim jurnalele Germane vedem că ocupațiea Principate S'ar lucra pentru Ka să se statornicească și să palatul din Comiteni. Dodată după ta s'au și respăndit viețul unei curănde mo lor este pentru Austriea un princip.liricații în ministeriu „prin ealoanele Engezze, ce vorbea see susție preponderențiea Austrieană asupra foarte mult, că contele Valevschi, va suferi soarta D. Drum de Luis Dunărei. Ce vra cronică asta? Oare ai că ce Ea perpane, unii Ei dac de urmă și Congresul de Paris au voit să împedece Du[ne contele Persini, alții vorbesc de baronul nărea pentru ca brenie. Astă schimbare, ar fi semnalul a să facă ștopierei ophiari de MORNING-NOST și tăgăduim precumpenirea ce geografiea o de SIECLU. Pe lăngă aceste ce mai adăoga Austriei asupra Daunărei. De ce să nu se rar în acele saloane, că D. Tuvenel ce va mulțămească cu asta? Pentru ce ce voea precema, că a rădica astă precumpenire o. sminta carile comunicăm căteva rănduri, el un finuviu neatărnat, era în fondos. Amiicii impoporărilor Romăne din amănoapă Principatele Dunărene, nu vor să ce idee de a da mai pentru totdeauna unei vize la pozițiea ce Ai s'au făcut, fără să păte fie cuprinși o adăncă și tristeță, acea companie are acolo o putere foace de lucrare, pe care niminenu poate să i le disputeze. De ce concurenție poampliotice, încredințindusă în jurnalie și că seaune opiniea publice, și deacă ne apoi, fi se povorătoare și nici nesuferită, ea înfiiupoate zice; de de ați crezut ambii fățează pentru Austriea din după Congresul 30 Martie, nice dar că observăm o “ce, pentru că flotele tre, cu loialitate au DEN trup a lasat a se deduse ce mult a ce o alte puteri să aide, arată nu facă din înPanudeÎngăluică deacă Poau crezut că vorbesc pe contede onogenele tot deșertul Turdiea. și Fie cine ăși adute aminte, din 30 Martie 1856, prin unile locuri, se n'am Să arată nu nebuniea. Ce voim prin Orient, e nuTOT de-aer un fluviu Austriean? Nu iu preponderenție făcut'o tratatulup de drept să se plăngă. Parisiu mi făcănduse din hiei, companii Austriene, navigație a Dunărei, căli oanii nicii la gutere misemne înprotivoi să predomnească toate aceste guri„Nu ccre îndestul” zice autorul, o se nimicească pe Pontul Bacsin, ci ca să trebue să se zidească ceva pe Dunăre” însă, Congresul de parte de a zidi, nici au aruncat macar temeliea de căpitenie și rrespărată, ne care avea să ce pazime zidirea; cea întăi diintre cvestii era acea a unirei seaua despărțirei acelor doă provinții. Pentru aceasta, contele Valevschi în seamța din 6 Main au propus să se deslege în înțelesul mirei. Reprezentantul Marei Britaniei, s'au unit cu aceasta, adăugănd că este o dorință a țărei și că, totdeauna este bine să se ție în samă opiniea publică” Contele Cavur, adaoge Bioape, fără să'i cauzeze vreo încurcătură, a o sprijini și amintește, că semănța mnirei sau ține în statutul organic din 1830. În le Dunărei, Austriea și Germaniea au avut mările Rusiei, contele Orlovă declară, că trebue să ajute la desvălirea protectoratul Podeni, fiindcă, prin mijlocirea Moldaviei și a Balahiei, supuse osiei, protectoratul Rosiean îngreuea Toi din opinie. Singura numai Austriea și Turciea fac greutăți. Privilegiile și imunitățile alelor provinții, zice D. Budl, le îndezășuesc o administrație deosăbită. „Deosăbită, fie, respunde broșura, însă de Turciea cap nu de ele însuși” căt pentru Aali-Pașa, ei pune molt Rosiene, și nu sănt Turceși, înainte numai prezechetul că astă despărțire Ele au urmează foarte de mult, și tocmai pentru dară o jumătate de neatărnare, care trebue că ea urmnează foarte de mult, zice bropiri, atei Moldavieans sănt mai decăt ca vasale, dar nu ca supuse, e ca să se teamă? ea acută de mult timp Dunărea, mi astă ocupație, după ideea noastră, face de zece ori mai mult peontru [ea maniea și pentru Austriea de căt ocupațiea Cănd și o politică și militară? Principatelor. Ea Podea pacea lucruri. din și astă unire. Atuncea cereau ca propășirea Principatelor Dunărei, 1856, au după cum au măndurat schimbat să favorizeze în particular precumpenirea geografică a Austriei asupra Dunărei de jos. Pentru de cr poească a nimici astă jumătate de neatărnare. Pentru ce să pooească a le ridica acel privilegiu de neutralitate Europeană, care te s'au hărăzii de Congresul din Paris?Fonio UNIONUL publică analisul unei bromare asupra crestiei Orientului, însușită unui barbat de stat de mai nainte al Austriei, Contele Firelmont în care vedem, că Domnul Taleirand privea încă de mai muagi ani provințiile Dunărei de gos la „Centrul gravităței lumei” Ori și cum ar fi însă astă opinie, este adevărat că astăzi acest punt este cel mai negru și mai amenințător de pe orizon, carile, pretutindene este încurcat de nouri foarte posomorăți. Ce înțălege lesne, că privirile se ațintesc și noi, prin examinarea condițiilor reorganizaîntr'acolo cu o necurmată îngrijire, ției ambelor Principate, înpreună cu publicistul anonimu, nu facem artă, de căt resnundem la acel sentiment. Acea broșură, dovedește mai întăi, că după căderea Sevastopolului, amănduă puterile beligerante simțiră nevoia de a face pacea. Una era mulțămită de triumful său, și ceeaare de împrotmvirea ca. Diplomatica pregătisă în cursul luptelor, localul pentru negoțiații și pacea se copsăse. Pe urmă au subscris'o și pentru ca să nu se ție mult timp spiritele popoarelor în nelinișe, s'au hotărăt ca regularea cveștiilor de al doile mănă, să se încredințeze unei comisii speciale, a căriea dar să Această procedură avea ceva bun în cine. Cu lucrare trebuea ca să nu înainteze, urmeze concluziei tratatului general, toate aceste ea acopere cu curtenire o smintă din cele mai alese a Congresului, ahotărărilor fățișe și chiar ausupra unei cvestii capitale, reorganizarea adar foarte de stea care lipea atuncea Principatelor Moldaviei și Valahii tărziu. Pruse unește cu astă