Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)
1856-02-23 / nr. 16
— 62 - Cu un cuvănt poziție a fiacrului din București este încăt cu dreptul este să fie constrăns cătră o pază strictă a îndatorirei sale cătră public. En r'sumé la position du cocher de fiacre à Bukarest pour qu'en compensation il puisse être astgeint au sévère assomrlissement de - TEA R Gazeta Leș-Oficială DE București publcă nrnă- JEULIPE PENTRU EMANCIPAȚIEA TUTULOR ȚIGTANILOR DIN principatul țevii-romăneți. Art. 1. Robiea este desființată. Pe țigan se află astădzi în această rie, se liberează și se va suri îndată între dajnicii Crarsasi. Apr. 2. Despăgubirea ce ce acoardă nroprietarilor ce hotărăsc a fi de galbini zece pentru fie-care individ. Art. 3. Despăgubirea se va plăti în bani Gata pănă la Coma de galbini cinci suge vechi la aciea care vor fi avănd de la una de de la șase familii în sus greșit în cei dintăiu ani, începănd de pănă a cinci-zeci familii țigani, și treptat pănă la încherbarea de galbini cinci sute. La întămplare cănd fondul întocmit n'ar începa suma cu care plăti numărul familiilor zise mai mici Visteriea se va înprumuta spre întămpinirii obligații ale Sgatului de căte galbeni și regulat pe fiecare an la regulat pe fie care an, potrivit cu fondul anual, trăgănduse sorți cu trei luni înainte asupra numerilor obligațiilor ce se plăti. Art. la una pănă la douăzeci 4, proprietarii care vor fi avănd de familii de țigani, vor fi datorita în termeni de mice luni de la promulgarea acestei legiuiri, se adreseze Lor, preciză de sensul, vărsta și locuri Visterie listă exactă de țiganii arătarea lor, Kadonsa cereta să se facă covenita certezara și să se îndeplinească îndată cerutele formalități pentru despăgubire. Rape din acești proprietari nu ce vor conforma cu această orăndeală, vor perde dreptorează și proprietarii care de Dajdie a împlini acești desrobiți, acum vor fi arănt mai mult de douăzecii familii de țigani, săși înfățoșeze listele de catagrafie pe greșit a col de la pe de ce va începe prin leguirea din anul 1847 pentru desrobire. Ce va adăugi la acest fond mi duxdiea țiganilor celor vechi ai Statului, încăt venitul de la toți dernicii țigani de va avea o distrație una iin aceeași cu totul osebită și specieală Drept aceea toți dajnicii țigani, afară de curtea satului, rămăind apărat de dările de ori de fire, la care sunt supuși ceilalți birnici de obsederi ăl vor răspunde tot la casa fondului de despăgubire. (Încheierea va urma) Ori cacatigo- sus, alar | de agiune defavorabilă, teilalți proprietari ce va plăti sfărșitul anului. Plata capitalului Adinarea ecestor plăți cu noi cu sume Arte ni Sub aceeași osăndeu ce îndace Ba ani cu fondul destinat două sute fiecare, și cu dobăndă cinci la pănă la începutul anului 1857. 0 A . LA, pe an, care ce va începe de la [ssie 1857 se va mai mari urma aseminea : dei aatul Brref est assez favorable, ori ce origină, analogul acestor contangatului V + -- - x ‘ + ACTE DIPLOMATICE. Memoaiul Moldo-Romănilor (Încheiere). De o-nice momentre a R Domnilor, atunce Guvernul simțind că propriile case primare stau pe temeiuri statornice, nu numai că ar putea dadministrației un impuls puternic ce încă toți cii, carii compromigau pănă ani în serăinu a lor dignigate și avere, întru sperață a ajunge prin asta pe tron, vor avea prin a lor activitate un cămp mai folositor pentru a lor ambiție, o țintă mai nobilă, făcănd științele, artele, îmbunătățirile în instituturile patriei, obiecta Intre puterile cele mari numai Roreilor, si ea s'ar putea opune moștenirei Domnilor, căci, Alieații au și declarat că: Orăndueala și desvoltarea din nesmos, puterea fi cele dinafară, are să fie a lor deviză sistemă la reorganizarea Principatelor. În memoaiul mai sus însemnat, baronul Bordienei au fost rostit: „Ca finp și să ce adopteze principiul moștenirei, și provizoriuc să ce așeze pe tron un compatriot seau lucru ce poate ar fi cel mai bun, a tăea de odată nodul, și a numi îndată un Domn din o familie a Monștri 10 a Europei.” Opiniea publică au fost pănă atunce pendar declarațiea ambasaîn Tos un compatriot: dorului Franției duri la Viena rumele Ali cere. aceasta 60 prefa eaților au operat întru Recunoștința și încrederea în Alieați, au îndemnit ne Romini a ce uni cu sistemul și a se adresa că recomendat de puterile, tră una din familiile domnitonare peivor ne Dar fiind că Moldo-Gomănii as găsi dreptul lor îndatinat a propriei alegeri, apoi mijlocul cel mai simplu ar fi a celăca poporul Romăn să voteze ser aleoagă prin glasori necindilații propuși de alielii. În istu modu și tot odată s'ar respecta s'ar realiza voința Alieaților cel Domnul vechi a Romănilor. Alesul nației. o condiție temeinică prin asta că nuou ar fi ear nu octronatul (dat) s'ar plini pentru siguranțiea Principatelor și pentru statorniciea Dinastiei, de modul alegerei, s'ar Îndăt ce atinge cuveni a se împărtăși de ea tot poporul, dupre exemplul altor nații carile au avut să limească un asemene act important, spre a ce feri de orice înmurire voinței publice, s'ar cuveni a nu face alegerea mai nainte de a se plini terminul domnitorilor de față. Dar pănă atunce comisarii Alieaților. Sfaturile Moldo-Romuăne, ar conchema o adumi a Porțilei, în unire cu toate clasele nare națională, compusă din societăței, și care ar statornici modul al operei unui șef moștenitor. Reformele care neapărat se cer de epoca noastră precum desființarea sclăviei, o dreaptă împărțire a dabilei, întroducerea legilor și statutelor înființate pe la popoarile civilizate. Domnitorul moștenitor înanire cu coralurile cele mari politice, apoi îndatorit le întroduce în statul cel mou Romăn, revIStă politică. Toți plenipotenții fiind reuniți la Paris 10 (23) . conferențiile avelua ce începe luni în 13 (25) Fevr. cănd Ba œi mi în otelul Ministerului Zo. S. seanți 1 a deschiderei intereselor Ciprine, contele Venipotenții, ne Ministrii, Prezidenții Senatuși a corpului lege dătător precum și pe 15) marii ofițeri a corpului. un context. Fevruarie Guvernului Ascrpieni o notă aduse buna înțălegere pentru încheierea măcei Cabinetul Roșiean mărturisește a sa mulțumire despre plecările cele bune ce în asta arată puterile alieate. Depgriferea Paris, arătau în privirea greutăților sau ce mai multe jurnale vaste în sinul Conferențiilor, prin un articol oficial publicat în Monitorul alinat se considerează ca un mare triumf a luminilor secolului, reformele ce Cuc leguig Imperiul Otoman, prin conlucrarea plenipotenților alieați. Greutățile stărnite de Lord Redclif în Kompa leguirei nedisfiinșțate care pedepsește cu moarte ne Msulmanul renegat (ce'și leapădă relig s'au înlăturat prin îndatorirea ce au luat asupră le sinistrii a socoti acea lege ca o literă moartă lege desființată). Cu 10118 aste e în înmuriree aleste urmează îngrijirea reforme liberale, Că nu nască o poăștie provințiile unde n'au străbătut încă Anuare în sulul, și unde fanatismul Musulman că cuibul său, o demonstrație care au fost încercatelemalele din Constantinopoli, n'ai avut un succes, desființinduse de sistemul de și energiea a lui Șekul-lelum. Între creștinilor, dreptul de proprietate s'au adopt. Poartoleronție șeful religției, concesiile făcute tot In printipu pentru străini, duptă au cerut pentru Să se supue legilor Otomane, prin care va urma o a capitulațiilor cea radicală desființare veau pănă amugitvernurile streine privitoare de a protegea în aotă privire pe supuși lor. O asemene cerere e le dreaptă, sun condiție ca regiunea Otomană să se reformeze și ca guvernul să aibă o api re pe nes adormită asupra SLOI Ce vor fi însărcinați a aplica: „învăluirile în care se zbucumă Moldo-Romănii despre viitorul patriei, să nu ce alte KB Învrestiea Orientului, ocupă cvestrea Printipatelor postul întăi, Gozenac La Cenpe Sontemrogline lucră Eurole vechi, Ba îngruni la un mare ospățu Sara avea să fie Prințul Gorceaco să au însemnat Însă asupra ne pleda 817) a asta ca străinii din sar contelui Neselrode care au apodic o generală mulțămire. Ista document lămureșesco multă am nunțime instrucțiile dive, biromias Brunov și contelui Orionre, din ape privilegiul cel se vederesză dinar în mai mult înteșeni- tratează mai multe împărtășiri privitoare de