Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)
1856-10-25 / nr. 85
i 340 - Cursul poliților la Biena florini, 65--66 Hamburg pentru 100 ait 66 Idem de la Bustiarund 500 67- 68 Lipecams 400 ta 47 Idem de la Agențiea de vapor ne Dmnăre 500 587. 48 Idem a „Lordului Austriecesc” la Trieste 500 59 -70 Igoraf venit, 300 - 49 Idem Podului de fer de la Postă 500 393- 71-72 Londra pentru un tu 50 Ostigațiea cu depozit a Galiției 4 za cet 73 Lion nentos 300 r. pentru 100 74—75 Milan pentru 300 lire . 21 De veniturile de Como 42 lira. 76 Marsiliea pentru 300 franci 77—178 Paris pentru 300 franci. 55-- 56 Amsterdam pentru 100 $ropini Olandezii - Wade scurtă 2 luni. vemps 300 tige ds à Li - București pentru un florin de 8 Ausburg pentru 100 florini kspent 1067 flor. Uro 3 luni. eLrLNu-IF 9 -- Repain pentru 100 taleri Prusieni 2 luni. ue - Cmiona pentru 60 - Breslau pentru 100 taleri Prusieni 2 luni. 61- 62 Francfort za Main pentru 120 flor. nemțești în monedă de 24 flor. 105 17, flor. Vade scurtă 3 luni. 63 64 Genova pentru 300 lire Piemonteze nouă -- Vade scurtă 2 luni aulre gulu 79 - Ilpara nentps 100 franci. Ja 12 (24) Ortômepie 1856. --- 781, Bade scurtă 2 luni. Din timpul iarmarocului 2 luni. Vade scurtă 2 luni 1.019 Vade scurtă polița 3 luni. 123 17, 2 luni. 123 74 poliții. 123 C scurtă 2 luni. Vale scurtă. 1 lună 3 luni 1 lună 3 luni. 200 florini. „.„. „uli pentru un flor de par. 471 un florin de hărtie par. Cursul feliuritelor monede 87 CC. galbini B de de 31 zile. Bade de 31 zile. Bade de 31 zile. Vade scurtă 2 luni se REVISTĂ POLITICĂ. INDEPENDENȚIER arată, cu hotărăre că Franției se pare că au părăsit și ea cauza unirei Principatelor, încăt se poate zice că, asta este o cauză perdută. Franței, sale cele adevărate pentru unire, se zice că Guvernul ori și care iau fost simpatiile anunțări de hotărător pesTegne a vinsicipe de Princilor deslegare. însă, topate, mai ales cănd grobnica este așa dorită de cătră toată lumea,șa dar el s'au lasat de ideea co,tuși rămănea diverit, că decă proiectul de unire, cozile dupre zisa acelui jurnal, era cel mai rațional, mai drept mitul favorabia pentru Priptipate și repaosul Europei, s'au înlăturat acuma; apoi, vina este a Angliei, carea în astă cvestie au dat dovadă, de o schimbare de idei vrednică de tănăguit. Astă poziție a Angliei ce se uneșe de aproape cu Austriea asupra crestiei Principatelor, este cu atăt mai curioază în minutele de față, cu căt organile cabinetului din London și anume MORNING POST, atacă astă putere în chipul cel mai necruțător din cauza intereselor Neapolului. Trebue să mai adrogim pe lăngă aceste, că tot de la Paris se scrie că Angliea se arată pre puțin disperată să grăbeaască întrunirea nouelor conferenții, care au să precurme atăte chestii atingătoare de interesele cele mai serioase a tuturor puterilor Europeene. Tot în privirea Principatelor, corespondențiea de la Paris cătră din Viena toate de Gazeta Poștelor pretinde, că negoțiațiile atingăprelungirea petrecerei troapelor Austriene în aceste provinții, au întrat în nu BA Mai stărui în fața opoziției Angliei, care s'au unit într'un chip așa de neateptat Cu Austrea și Poarta. Stăruința cabinetului din Paris, n'ar fi făcut alta, de căt CE prelungească cu ne- 0 PUOUĂ F Z, Lord Palmerston, ar fi dat ambasadorului Angliei din Paris, opninia de a sprijini explicațiile ce Baronul Hibner le va da Guvernului Franțez în numele cabinetului Vienez, spre respuns la Nora cu carile acesta au cerut de dors dezertarea. Totodată, o Poartă s'ar explica cu de amănuntul asupra acestei cauze, prin o circulară adresată cătră agenții săi din străinătate. În urmarea întrevorbirilor diplomatice, atingătoare de liberarea prizonierilor făcuți în răscoala de la Nevsatel, Confedernațiea se arată disporată ca să propue adunărei federale un proiect de amnestie, cu condiție, ca tot odată și Prusiea să recunoască neatărnarea Nevsatelului. Consiliul a nevoiați În înarmările Federale face mari spre a pute fi reprezentat la Paris, privirea acestor eventualități, militare se urmăresc. Rumperea relațiilor din Romarine între Neapoli și puterile Occidentale, este acum un tact îndeplinit. MONITORUL UNIVERSAL Un corespondent la Chief de anunțe, că nuoul minister. Ea impune lucrările care prin o măsură de împărțire, prințul Regal, unchiul Regelui, se va reașeza in comandă și'și va relua locul în consiliul privat, în cazile de asănine se va priimi și clironomul prezumptiv Cristian de Danimarca. al coronei, prințul Brente au încunoștiințat'o formal guvernului Neapolitan în 721. Cătrentru flote, a cărora însărcinare excluzivă după cum se ție, este ca să proteguească pe Naționalii Englezi ni Franțezi, ele vor sta și flota ționa: flota Franțeză la Tulon Engleză la Malta. Vasele, din cănd în xend vor face căte un tur prin porturile unde reziduesc consulii, spre a vedea deacă sigurariea rezidenților Franțezi sau Englezi, nu este compromitată. Imperatorul Alecsandru s'au rentore în au fost tot acela. Petersburg, de la Moscva, cortejul vechea cetate a Țarilor. San- Petersburgul au priimit ne Suveranul său cu entusiasm, și cu o iluminație mai puțin brilantă poate în unele părți, decăt acea de la Moscva, însă, în togal cu mult mai frumoasă. Coloniile militare pe care le-lu crar opun cit Aracheră, sub Imperatorul Alecsandru I, și cărora și ce didice nu es militară și rele sub administrațieo civilă căt pentru A departamentului APADpelor, companiile de disciplină marină, ele s'au desfăcut cu totul. Adecve doă mesuri, se par a fi cemate Ch productie cea mai bună impresie asupra stăruit opiniei Prințesa nspiite din nih la 22. Doapre JURNALUL de GENEVA ministrul din Bern, D. Salignac-Fenelon, ar ue lăngă guvernul Svnțer spre Franției și a ceda libertate prizonierilor regali, și au în numile Imperatorului Franției ca să bine-voească de la consiliul federal, a face propuneri. Prusiea, de asemene ar fi priimit invitațiea, de a pune bazele negoțiațiilor, spre a se ajunge la deslegarea copflictului. Regele Oscar au deschis Dieta Sveziei prn un discurs, fucarile, face un tablou mulțămitor despre pozițiea acelui Regat și starea infloritoare a finanțelor. Proiectele de lege, anunțate de M. Sa Ovedeze, n'au vro însemnătate politică. Interesele Principatelor ieuo față, nu vom zice că din ce în ce mai gravă, dar, din de în 46 mai complicată. În 22 ce vorbea la Paris, că Austriea nu respune la cea din urmă Notă a Franției și că acest respuns, era un refus vederat Kb nu va conteni cu ocuparea. de Apglicat 19 pe noșingă . Jos mai că eșricinețe trupelor împărăteștiu Moldo-Rommiel, - 34 ecrc- mi opoziție a Cabinetului Vienez, vitul unirei amănduror Printinatelor Noga publicată de cătră Monitorul Universal, nume, acum s'au desființit ca organizație Torța Parie ce mai vorbea earăș, după cum se adesepeme upin .. formaleă a Corespondenției Aceriene, vrede că Arstrica se înprotivește la cererile fraștiei, asta urmează numai din cauză lbea s 'au înțăles în totul cu Turciea mi ce sprijinește 18 din urmă unr- nu nuatingă goare de Jurnalele Engleze amn șro- Bio p dus in Paris senzație cu atăt mai de înțăles, cu căt ființa ei nimoai puterea articoscilor învinovățitoare, erau pecunoscut în general. Mai toți au însepțt a crede, că o parte din jurpalisici Crăză, trebue să fie foarte Luștiinicii veriului sau spre a moiv o sreșine notă, legă imipecie, în curănd ce Ba œuie nevăzuți, deacă mai ales nici o faptă norouă nu va veni să caute; însă, este curios de a se vede cum voru primi astă observație coile Engleze, despre care ce vorbește, fără a ce de mi ce crede de inr pe ele ar figura Taimeul și Mirmecrep Geardiai. — N Rosiei, de pe lăngă Curgea din Tuilerii, D. Conte Chiseleto, au sosit în 24 Octomvrie la Paris. HR 989 | Pegina Angliei, pumintrunit lr. Copa generalul Prințul rea, li cerut și au făcut întrarea Adalbert Rosiea, de lor solenelă Banaîn Munjuta anume, Nordului trianon penreea L0