Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)
1856-11-19 / nr. 92
Gazeta de Moldaviea se publică la Institugul Albinei, Lunea și Goea. Prețul abonamentului pe un anu, 111 lei. A înștiințărilor căte 1 leu răndul; în Buletinul Ofricieal 50 parale. Anul XX gla LUNI 19 NOEMVRIE -.L..„.EV $ 1. NOVITALE DIN AĂUNIIU. ORDINE DE DZI PRiIN OASTE Iașii în 3 Noemvrie 1856, No. 38. Potrivit raportului Denapt. Ostășesc No. 3626, îorului de peste complect Costachi Țintilă o congedie să încuviințează Mane termin de șasă luni, și prin a lor proprii vpentru căutarea interelor sale, în cuprinsul Principatului. 8 Ș. Prin asămine rapori No. 3559, supuindu'mi dorința Leitenantului în retragere Alecsandru Asachi de a îmbrățoșa servițiul militar, mi luănduse în privire că D. Asachi poate fi folositoriu la scoala militară ce urmează a să deschide, cu științele ce posedează. ES încuviințez priimirea numitului în cepsiuié, prenumerăndu-se între adiutanții Statului Miliției, fără leafă pănă la deschiderea scoalei militare. - Din raportul Departamentului Ostășăsc No. 3731, am văzut că de la 15 a curentei, urmează a să deschide scoala rănduesc pe scoale, D. Colonelul asămine încuvințez regimentală, și spre care sfărșit Alecsandru Mavrocordat de director a să slobozi din fondurile destinate ei soma căte de una mie una sută cinzăci lei cursul visteriei pe lună; Aceasta însă, pănă la 1 Ghenarie anul viitor 1857, după statul ce mi s'au prezentat pe lăngă țitotul raport pentru cheltuele. Aceste poronceec à să obști spre țiință. No. 41, 1856 Noemprie 19. Cessekpic) TEODOR BALII. - Departamentul Cultului și à învățiiurilor Publice ne împărtășește următoarea Anafora, ce au căștigat înalta încuviințare a Es. S. CAIMACANULUI din 10 a cureptei. ESELENȚIEA VOASTRĂ! Îndemnat de cuprinsul Ofisului Eselenției Voastre atingătoriu de luminarea tinerimei sătene, pe lăngă măsurile ce au propus întru aceasta sub-scriem npin raportul No, 5411, mai adaoge mi următoarele: Ka cele fundanentale mi în ctape de a realiza scopul îngrijirelor Eselenției Boactpe. „Atăt sfintele scripturi, căt și înțălepții vechimei, denumescu pe popor de turmă și de păstor pe acei ce'l povățuescu, încăt de la înțălepciunea acestora și de la ascultarea celor întăi, atărnă plinirea îndatorinței, la care ămbii sănt cemați a făptui pre pămănt. Această îndatorire pusă asupra parohilor, este una din cele mai sublime a societăpei, mi barbații cărora le este încredințată, ce cuvine ce fie încunvurați de respectul public, prin sfințeniea chiemărei făptuiri. Trebue însă a se mărturisi, că din epoha vieței patriarhale pănă astăzi, caceste însușiri s'au lăncezit, încăt legea polttică au fost nevoită să vie în agiuto rul acei ecleziastice, pentru restatornicirea clerului în treapta sa cea înal 13. De aceea și la noi Regulamentul Organic, nu numai că au întemeet Insti tuturi de seminarii pentru formarea păstorilor spirituali, dar s'au îngrijet în cătva a le asitura și o vieață mai îndemănatică prin politii și prin săate. Miijlracele însă, hotărăte de Regulament mi mărginite numai în puținele locuri de hrană, ue proprietarii sănt datori Ka să dee servitorilor bisericești de prin sate, agiungănd de demult a numai fi nici cum îndestulătoare, ca să pooată asigura subsistența acestora, cu atăta mai mult cu căt locuitorii săteni în contra îndatorirei ue au, ades nu ce supun à lucra aceste locuri, precum se dovedește din actele Depart. din aceasta au rezultat și rezultă: a) Că acei ce sănt chemați a săvărși d-zesștile taine și a moraliza locuitorii, ce văd nevoiți à părăsi îndatoririle lor, mi à ce îndeleșnici cu cele mai ostenitoare lucrări, seau a se deda la speculații degrădătoare caracterului lor, pentru a'și procura mijloacele de viețuire, și b) Că cea mai mare parte din tinerii ce săvărșesc învățăturite în Seminarie, văzind soarta vredică de tănguit a preoților de astădzi, preferă a îmbrățoșa osăbite carieri civile, ce le înfățoșază nădejdea unei evzistențe mai îndemănatică, încăt ast-feliu se nimicesc toate silințele și cheltuelile care se fac în formarea unor asemene, pentru cariera bisericească- Amăndoă aceste necuviinți, prin un memoar de starea învățăturilor bisesericești din țară, s'au supus Sfatului Administrativ încă din anul 1854, însă comisiea însărcinată de el cu desbaterea acelui memoar, ne mai întruninduse, au rămas pănă astădzi cu totul în părăsire. Deci Guvernul Es. Voastre, fiindui pastrat meritul de a reatiza putincioasa îmbunătățire ce reclamă trista poziție a servitorilor bisericeși, subscrisul se grăbește a supune la încuviințarea Es. Voastre, ca de o dată pănă la viitoarea reorganizație, cănd cvestiea aceasta nu poate să rămăe neregulată în totul, să se iee măsuri pentru întesnirea acum moacar à esistenției preoților mi acelorlalți servitori de ne za bisericile aflătoare ne moșiile clerului; și fiind că chiar în primăvara viitoare, au a se da în posesie un număr de șoșii, să se cuprindă în contracte pe lăngă celelalte condiții: acestei La Gazette de Moldavie parait à Jassy à l'Institut de l'Abeille, topules Lundis et Jeudis. Prix d'abonnement, ducats par année des annonce 1 Prix piastre la ligne, le Bulletin Officiel 50 parus. 1856. trois d'insertion pour et dans - - NOUVELLES DE L'INTFRIEUR. GRDRES DU JOUR Donné à l'armée le 3 Novembre 1856 No. 38. ee 8 IL Sur le rapport du Département militaire No. 3626, il est accordé au maiog surnuméraire Constantin Tzintila un congé de six mois pour vaquer à ses affaires privées dans le pays. $ IL A la suite du rapport No. 3559 ayant pris connaissance du désir qu'a témoigné le Lieutenant en retraite Alexandre Asaky de rentrer dins la carrière militaire, et prenant en considération que Mr. Asaky par les connaissances qu'il possède peut être avantageusement employé dans l'école militaire qui sera bientôt organisée, J'approuve la rentrée du sus nommé dans le service, comptant parmi les Aides-de-Samr de l'Etat Major de l'armée, ment jusqu'à l'ouverture de l’école militaire. - Và le rapport du Département Militaire sub No. 3731, ture de lécole régimentale le 15 du ct. dre de cette relatif à l’ouver- Je nomme Mr. le Colonel Alehandirecteur des fonds alloués à cette de 1150 riastghes par mois cours de 1557 d'après l'état présenté conjointement avec le dit raport relatif Mavrocordato école. J'approuve aussi de délivrer école la somme visliarie, savoir jusqu'au 11 Janvier qui m'a élé aux dépenses. Cette disposition sera porlée à la connaissance publique. No. 41, 1856 Novembre 19. (signé) THÉODORE BALSCHE. - Le Département du Sppte ei de l'instruction publigne nous communique l'Anaphora ci-après, qui a eu la haute coufirmation de 8. Ehs. le CAÏMACAM, en date du 10 ct. EXCELLENCE ! Appelé par le contenu de l'Office de votre Excellence, d'aviser aux moyens de l'éducation des habitans des campagnes, le Département et de l'instruction puslique, indépendamment des mesures déjà proposées par son rapcures du Culte port sub No. 5411, soumet respectueusement les dispositions suivantes comme fondameniales et propres à réaliser les vues bienfaisantes de Votre Excellence. L'Ecriture sainte ainsi que les sages de l'antiquité ont assimilé le peuple à un troupeau, et à des rastengu, ceux qui le guident; en sorte que c'est de la sagesse des uns et de la docilité des autres que dépend Gassomrliissement des devoirs aux quels tous les deux sont appelés à concourir dans ce monde. Les devoirsÿ attachés aux fonctions des curés sont des plus sublimes qu'on puisse accomplir dans la société, et les hommes auxquels ces devoirs volus, doivent être entourés du respect public mérité par la sainteté vocation et par leur propre conduite. Néanmoins, on est obligé d’avouer que depuis l'époque de la vie patriarcale jusqu à nos jours, ces qualités ne se sont pas loujours soutenues dans leur pugete, de manière que la loi politique a dû venir en aide aux institutions ecclémais il a eu encore soin dans leurs fonctions dans siastiques pour reiablir le clergé à la hauleur de sa vocation. Pour cet effêt, aussi dans notre pays le Réglement Organique, non seulement a institué des Séminaires pour la formation des pasteurs spirituels, de leur assurer aussi une existence plus commode les villes et dans les villages, Mais ces facilités, stipulées par le Réglement, consistant dans une étendue encore minime de terrain labourable, que les propriétaires sont obligés de fournir aux desservants des églises communales, ont été depuis long temps reconnûs comme insuffisants pour assurer leur subsistence, d'autant plus que les villageois, au mépris de leurs devoirs, refusent souvent de labourer ces tergainu, se qui est prouvé par des actes du Déparlement; en conséquence il en est resulté et il en résulte encore ce qui suit: a). Que ceux dont la vocation est de desservir l'Eglise et de prêcher à la commune la parole de Dieu, se voient obligés pour subvenir à leur existence de négliger leurs devoirs sacrés et de s'occuper des travaux les plus difficiles ou bien de vaquer à des trafics qui dégradent leur caractère, el b). Que la plus grande partie des slehes qui terminent leur éducation dans le séminaire, voyant le sort regrettable des curés d'aujourd'hui, préferent s'adonner à toute aulre carrière civile qui leur présente la perspective d'une existense plus commode, de manière que tolu les efforts et les sacrifices que fait LEtat dans les. Séminaires pour la formation dos curés, deviennent inutiles, Tous ces deux inconvénients relatifs à l'état du Clergé du pays, le Département les avait exposés l’année 1854 au Conseil administratif, mais la commission qui avait élé nommée pour l'examen de ce mémoire ne s'étant jamais réunie la question est restée sans solution. C'est au Gouvernement de Votre Excellence qu'a été réservé le raérite de realisér l'amélioration possible que réclame la triste position des curés. Le soussigné semrghesse de soumelire respectueusement à l'approbation de votre Excellence, que jusqu'à la réorganisation future du pays, lorsque cette question ne saurait rester en général dans Gstat actuel, des mesures puissent être prises du moins en faveur de l'existence des et d'autres desservants des églises situres sur les terres du Clergé; et vu que déjà le printemps prochain, un certain nombre de terres du clergé sera affermé, qu’on so rendamșent des conditions, d'aiopteg les suivantes : it aulorisé, indé- en le sans arrointesont dede leur