Gazeta de Moldavia, 1857 (Anul 29, nr. 1-101)

1857-05-23 / nr. 40

160­ neval și Generalul Ghion, comandantul cor­­posului Franței de ocupație, pregătesc nu numai palatele și otelurile ce ce vor ocupa de S. Ca Hana și svita­ți, dar încă și biurourile ministeriului care se vor statornici la Bolognica pentru tot tim­­pul petrecerei curiei pontificale, iar guvernului, preocupează din ce în mult spiritele. în seamța din 18 Mai, amăndoă came­­rile Parlamentului Earaez, au priimit un mesagiu Regesc prin care li se face cunos­­cut logodirea prințesei Regești de Angliea, cu prințul Frideric Wil­helm de Prusiea, în urmarea căruia adrese de felicitație s'au pozat de cătră amăndoi camerile­ carile ar fi găsit un adăpost în locuința unui Senator. Situațiea generală a intereselor Euro­­piene din dzi în dzi au început a se înbu­­nătăți. Crestrea Neosatelului, cu toată pu­­blicarea pre grăbită și neconsiderată a do­­cumentelor negoțiației de cătră Guverțul Federal, au început a agiunge la capăt, mvatimiri lui de astă dare a prieteneștei și înțăleptei întreveniri a Imperatorului Napoleon III, a căruia sine facere și ac­­ea data din 19 Anpiaie, încunoștiințătoare pă general cvartira lui Mehmet ce afla Aa .. numără 40.000 ca­­Lipsohur­­șeni înarmați pe atătea, un lucru, carile păd­uriei urmată între amăndoi comandanții, rădică aproape la 80.000 oameni, suma pu­­terilor Circaziene întrunite pe acel punt. N­outățile de la Monass cu data din 5 cea mai bună privire și făgăduește de a fi foarte înbelșugată, aceste, maniera deosebită, curtenitoare plină de grații cu care au fost curtea din Franțiea, unde se știe îndestul de bine a prețui delicateța sentimentelor și buna purtare. Din mai multe părți sunau audziri despre întălnirea suveranilor mari a Europei a crede amu despre facerea unui congres politic după ce s'au înlăturat greu­­tățile care pănă amu disbinasă pe puteri. Cvestrea Principatelor nu are acea greuta­­te care să motiveze un congres de suverani. Crestrea Danemarcei au întrat în favorabile, se încredințază ear înpregiurările Italiene nu sînt de fel cu a pevoi interven­­ție a Puterilor. În privirea acei că încă în anul trecut Imperatorul Napoleon avea scop a­pele minerale din Germaniea spre vindeca­­rea pătimirei hronice de rărunchi, însă atun­­ci nu s'au putut depărta din Franțiea din cauza înpregirărilor politice, după ce Așa însă, Regele Prusiei l'au invitat la o mare manevră ce are a se face în provin­­ciea Sacia, apoi este de credzut că cu a­­cel ocazion se vor aduna acolo mai mulți suverani a Germaniei. Nordul însă pretinde Imperatorul Napoleon dorește a se în­­truni un congres de suverani, întru aceasta o agitație, însă g­uvernul au luat așa feliu de măsuri KB alegerile au să fie în favorul său. Topule na. De la Constantinopoli ce scrie, că dens­­lăngă guvern, KA să se înlocuescă cliro, sesiilor corpului­gislativ a Franției s'au încheiet, urmeze o p nouă alegere de Independența Belgică pretinde că a vizita După ce terminul de­­apoi are să deputați, în Pa­­ris, la cvartalul de Sent-Antuan urmează tații Bulgariei îndoesc a lor stăruinți pe t­iul grecesc aflător acum în provinție, prin aceste reclamații, de­și în parte au temeiul lor, servesc însă spre acoperirea și a unor țintiri națio­­nale. A. Poartă, lămurită fiind asupra în­­sămnătăței acestei creștie, nu răspune de­­putației Bulgare cum că, cu noua l organizație ce ape să ce­dee ol­rosului grecesc din tot Imperiul, nu va mai urma temerea despre a­­suprirea de care se plănge Bulgariei. Pă­­rintele Neofit, vechiul episcop din Tărnovo, carile mai în particular este învinovățit cu jafuri și abuz de putere, este cedat la Constantinopoli înpreună cu toți prelații ce au dat loc acestor plăngeri, spre ași da o aspră samă despre purtarea sa, dar nu spre a fi înalțat la o dignitate mai mare, după cum s'au încercat unii a încredința Pe lăngă aceste, redactorul jurnalului Bulgar, carile se publică la Con­­stantinopoli și carile au fost format în interesul acestei propagande anti-Turcești, au fost chemat în dizilele din urmă la Î. Poartă și nevoit să înfățoșeze autoriza­­țiea în puterea căreia s'au urdzit acel jurnal, și fiind­că o asemene autorizație nu există, se vorbește despre închiderea a­­ces foi. Mai mult de 400 învainu­ri în ie­­rarhiea civilă, s'au făcut în dizilele din urmă la Î. Poartă și în deosebitele ad­­ministrații; un mai mare număr de altele vor urma în curănd cu ocaziea Bairamului , a serbărei căsătoriei lor și a t­erei înpregiur a co­­piilor Sultanului. Rusia șii Polonia. De la S. Petersburg scrau din 1 (13) vitetul artileriei din cetatea Petru-Pavlu au anun­­țat următoarele: încă alaltaieri sat nașterea unui prinț Imperial, carile du­­pre înaltul Manifestu s'au denumit Cepr­e. Nou-născutul este al șaselea din copii Maies­­tăților Sale. Osten Sachen, fostul comandant de Sevas- General-adjutantul Contele Copoli au căpătat regimentul de Husari mai nainte numit Olinopol. Cecinica la Caucazi au fost teatrul pre- Ge­­neral-leitenantul Evdochimos cu 12 bata­­lioane și 20 tunuri au operat asupra Șali, iar gen. baronul Nicolai cu 7 balioane și 14 tunuri i cazaci au adse în strămtorire ne Cercasieni, carii cu 4 tunuri și căteva mi au ostași în zădar au cercat a se opune, ai perdut 70 morți și pe un Naib. Rosienii nu­­mai 7 soldați, un­agiu­­în a lor din carii Șamil au trimes tor, abia Rosienii se retraseră întăritură de cară. Cerchezii au eșit codru spre ai ataca, atunce Rosienii aștepta astă manevră, s'au aruncat asupra lor, eau respins și au ape aurul (satul) Ma­­țai după care au cuprins și o poziție impor­­­­ față de perderile de oameni și de teren, tangră numită­ Porțile de Haitumir. Circasienii încă moralicește s'au învins per­­dzind mult din cura­jul lor. Dupre raportul Ministrului din Năuntru, în Roșiea s'au scos în anul 1855 an pas­­Productul dabiliei e 738,955 oameni. în acel anu au fost 22,875,221 ruble, darurile Dupre scrisorile din Algir 12 Mai, pro­­duce o treime mai mult de căt în mul­tre­­gătirile espediției în contra Daviliei, erau cut. Admiralul Rue Vilomet eosisă la aproape de a se măntui la acea dată. 19 toate trupele aveau să se întrupnite JM În Pireu. O desbatere foarte furtunoasă au urmat la Senat în cauza propunerei făcu­­număr de 20 000 cel puțin, la picioarele de acei adunări pentru arestarea unui jur­ Cabiliei, și chiar de a doa-dzi să se încea­­na list­­pă cu seriozitate lupta. Corespondențiile de la Paris, dau căteva d­ouă amănunturi asupra încheierei definitive a dizbinărei ment. Englezii trebue să fi părăsit golful Persic iar Persanii să fi înapoit Afga­­nilor Heratul. Preschimbarea ratificațiilor va urma la Bagdad. Se anunță, că Regele Danemarcăi va convoca staturile provințiale a Holsteinu­­lui mult mai curănd și cel mult pănă la­ capătul lunei lui August și KB va propune Dietei n­oț, a­le căruia un proiect de constituție cu totul desbate Dieta să se pronunție astfel cu asupra pâ­­rțile de la Corint sînt cu totul scapate de și se prețuește­­ Ccă matasa va pro- articole ce vor liber de cătră sfaturile Ducatului, va pute ziuiei Ducatelor în monarhie și asupra în­­sămnătatei intereselor particulare despre o parte, ear despre alta asupra interese­­lor comune. Prin acest mijloc, guvernul Danez sperează a înpăca dorința M. Sale Regelui de a se înțălege cu sfaturile pro­­vințiale, cu dorințele Regelui cătră toate părțile monarhiei Daneze. ). Ca Hana, ape să sosască pe la în­­ceputul lui Iunie în Bolognica. Acolo se tiră influenție se face simțită peste tot locul unde se vede căte un pericol s­au vre­o complicație de te­st pentru pacea Euro­­pei. Napoleon la Berlin coastă la­­ Anglo-Persane. În acest mo­­ge­noralul Naib, nup fără mai strămutare înfățoșază Nuoutățile de 11 arată, că la anunță, la preț, ear­pilor chiar și momentană la Constantinopoli - acolo comunicații de-a dreptul din Aprilie fost curănd înfrănată. de la Damasc se vede că matasa arată că recolta cerealelor revolta de la Brusa se­colo CB scumpisă locurile, încunoștiințările în privirea în­­că Durzilor, au scrisorile Dupre știe de la Atena și a­ș­­a ce mai pănă acea dată se priimisă Circasiea. s'au suit că și a­­12 Maiu ori­­Ființa Prințului n'au fost și Î. cătră Prusiea, greu este din (care) în astă înpregiurare au fost dorințelor augustei sale rudenii. Regele și familiea anume la Ahen (Ecs-Lasapel).­­­. străină de acest ferice rezultat S. A. Ba putea să ce feliciteze că au fost adănc sămțită de cătră dragomanul Pe lăngă și primit de Însă cu Regească din și un sta­­audziri un cliros Bulgar. pe Bulgari, atăt civile căt și militare, cum se pare espedițiilor favorabile. , S | }

Next