Gazeta de Sud, februarie 2017 (Anul 23, nr. 6650-6673)

2017-02-23 / nr. 6669

LOCAL Joi, 23 februarie 2017 Gazeta de Sud ■ [UNK] [UNK] pentru șoferi anu­nța că începe „acțiunea de inventariere a gropilor de pe carosabil în vederea plom­bării lor“ și invita cetățenii să identifice aceste gropi, care „vor fi reparate imediat după finalizarea inventarie­rii“. Ceea ce începe să caute însă primăria, Gazeta de Sud a găsit deja. Nu mai târziu de sâmbătă, 18 februarie, GdS prezenta, în articolul „E ,vre­mea să scăpăm de gropile din asfalt!“, 16 străzi din Craiova unde au apărut gropi în ca­rosabil. Aceleași probleme le-am semnalat și cu o săptă­mână mai înainte, în articolul „Asfaltul din Craiova le în­tinde șoferilor tot mai multe capcane“. GdS a prezentat și în luna ianuarie situația unor artere importante de circulație din oraș, cum ar fi Râului, Caracal sau Calea București, reabilitate cu fon­duri europene, unde asfaltul a început să crape pe anumi­te porțiuni. De unele gropi, cum ar fi cele de pe Râului, primăria știa de anul trecut, dar până acum nu a putut lua vreo măsură. Rămâne de văzut care va fi acum tim­pul de reacție al autorităților locale, după ce vor depista gropile din carosabil pe care le caută în prezent cu atâta insistență. Probleme cu guri de canalizare care s-au lăsat și s-au transformat, implicit, în capcane pentru șoferi au apărut și pe bulevardul De­­cebal. Cinci astfel de guri de canal, situate chiar pe mijlo­cul drumului, se regăsesc pe acest bulevard numai în­ Bacriz. PUBLIREPORTAJ Despăgubirile prin puncte ANRP, de la lege la aplicare D­e la 1 ianuarie 2017, deținătorii de punc­te emise de Autori­tatea Națională pentru Resti­tuirea Proprietăților (ANRP) au dreptul să solicite despă­­t în numerar din partea statului, în tranșe egale de 20% pe an, timp de cinci ani, însă startul nu garantează respectarea calendarului, mai ales că despăgubirea în bani devine, din ultima soluție, singura realistă, deoarece ce­lelalte căi de reparație pentru proprietarii de imobile con­fiscate de regimul comunist sunt întârziate. Riscul major în această situație este ca, pe fondul unor solicitări mari și neanticipate, combinate cu unele constrângeri buge­tare, conversia în numerar a punctelor ANRP să suporte amânări de plată din partea statului. O LEGE. MAI MULTE AMÂNĂRI Legea nr. 165/2013 pri­vind măsurile pentru finali­zarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist a avut scopul de a introduce celeritate și predic­­tibilitate în acest domeniu, în care România a fost condam­nată în repetate rânduri la Curtea Europeană a Dreptu­rilor Omului, tocmai pentru lipsa unei legislații unitare în soluționarea retrocedărilor. Chiar Legea nr. 165/2013 a fost elaborată în urma unei decizii-pilot a CEDO (cauza Atanasia contra României), care practic obliga statul ro­mân să vină cu o soluție de­finitivă în această problemă. După adoptare, legislația nu a mai suferit modificări de amploare, însă foarte multe termene au fost amânate. Actul normativ preve­de că principala formă de reparație este restituirea în natură a imobilului preluat abuziv în perioada comunis­tă. La nivelul administrațiilor locale au fost înființate comi­sii de fond funciar care aveau ca sarcină inventarierea imo­bilelor și terenurilor care pu­teau face obiectul restituirii în natură. Legea prevedea, în forma sa inițială, ca aceste comisii să soluționeze cere­rile până la 1 ianuarie 2016. Termenul nu a fost respectat. Prin ordonanțe de urgență, a fost prelungit succesiv. Mai întâi, până la 1 ianuarie 2017, apoi s-a mai introdus o deca­lare de un an, pentru începu­tul lui 2018. Acolo unde restituirea în natură nu este posibilă, legea a stabilit introducerea unui sistem de compensa­re în puncte care să reflecte justa valoare a proprietății confiscate. Punctul reprezin­tă o creanță asupra statului și are valoarea nominală de un leu. Numărul lor și, pe cale de consecință, valoarea în­tregii despăgubiri din partea statului român este stabilit de Comisia Națională pen­tru Compensarea Imobilelor, prezidată de șeful Autorității Naționale pentru Restituirea Proprităților: în baza punctelor, cei în drept pot participa la licitații de active imobiliare dintr-un Fond Național special creat în acest scop. Agenția Do­meniilor Statului (ADS) este cea care ar trebui să gestio­neze fondul respectiv, însă fără situație clară la nivelul județelor în privința active­lor disponibile și în lipsa unui cadastru național, începerea licitațiilor a tot fost amânată. ADS avea termen ca până la jumătatea anului 2014 să ela­boreze o listă a imobilelor și terenurilor disponibile. Ter­menul a fost prelungit până în august 2017, iar fără aceas­tă listă, nici valoarea activelor nu poate fi stabilită pentru a porni licitațiile. Acestea ar fi trebuit să înceapă în ianuarie 2016, dar, prin ordonanță de urgență, termenul s-a amânat cu un an; în scenariul optimist, licitațiile ar putea demara după octombrie 2017, dar re­alist, după ce atâtea termene au fost depășite, sunt șanse mai mari să intervină noi amânări. VALORIFICAREA PUNCTELOR ANRP ASTĂZI ELIMINĂ INCERTITUDINILE Pe fondul acestor in­certitudini legate de viitorul licitațiilor și al amânărilor de termene la finalizarea despă­gubirii în natură, valorificarea punctelor în bani pare a fi sin­gura soluție acceptabilă, însă și pe acest canal pot să apară amânări dacă sunt așteptate plățile din partea statului. Compensarea în numerar se face timp de cinci ani, în tranșe de 20% din valoarea totală stabilită, însă statul nu acordă dobânzi, iar sumele nu sunt ajustate cu inflația. S-au eliberat 2,2 miliarde de puncte, dar, deocamdată, nu au fost acordate titluri de pla­tă în bani. Pe măsură ce conversia punctelor în bani va crește, statul va avea dificultăți în a asigura sumele necesare, mai ales în condițiile în care s-a angajat la cheltuieli la limita deficitelor acceptate. Cu astfel de riscuri în vi­itor, devine viabilă alternativa valorificării punctelor astăzi, la un preț cu discount. Avan­tajul este că suma negociată este achitată toată odată, la perfectarea tranzacției, prin­­tr-un act notarial. Pe această piață libe­ră a tranzacțiilor cu puncte ANRP, lider este fondul de investiții Alpha Quest, care a lansat o ofertă publică­ de preluare a 400 de milioane de puncte, la un preț de 0,5 lei pentru un punct. Prețul este cu 20% mai mare decât cel la care se fac în mod obișnuit tranzacțiile. Mai multe detalii pot fi găsite la adresa www.alphaquest.ro. Alpha Quest este repre­zentat în România de Ovidiu Fer și Michal Kosac, care, în trecut, au făcut parte din echipa Woods Company, un fond de investiții activ în Eu­ropa Centrală și de Est. (sozoi­pa)

Next