Gazeta Învățământului, 1971 (Anul 23, nr. 1070-1086)

1971-02-26 / nr. 1077

PERFECȚIONAREA ACTIVITĂȚII SINDICALE Un suflu nou în activitatea sindicatelor din învățămînt Ca toate celelalte domenii de activitate, învățămîntul s-a bucu­rat întotdeauna de o atenție ne­­desmințită și dinamizatoare din partea conducerii partidului, care a văzut în școală principalul mij­loc de formare a tinerelor gene­rații in spiritul înaltelor idealuri ale umanismului socialist, al dra­gostei nețărmurite pentru patrie și popor. Din această grijă părin­tească, mereu împrospătată cu noi și mai puternice accente, își trage seva dezvoltarea fără pre­cedent, în anii construcției socia­liste, a învățămîntului nostru de toate gradele, care, într-o perioa­dă relativ scurtă, a ajuns la un stadiu ce ne situează alături de țările fruntașe din acest punct de vedere. Părtașe la tot ce se înfăptuiește prin efortul maselor, sindicatele din învățămînt, îndrumate de Uniunea la care sînt afiliate, au înțeles să-și aducă un aport cit mai eficient la înfăptuirea poli­ticii școlare a partidului, antre­­nînd, printr-o colaborare fruc­tuoasă cu ceilalți factori răspun­zători de buna desfășurare a pro­cesului de formare multilaterală a tineretului nostru, un număr din ce în ce mai mare de activiști și specialiști în problemele de pe­dagogie aplicată în acțiuni variate și interesante de informare și do­cumentare științifică, de cercetare și perfecționare profesională, cul­­minînd cu simpozionul național „Rolul și locul educatorului în procesul de modernizare a învă­țămîntului“, desfășurat în cadrul Anului internațional al educației. Hotărîrile istorice ale recentei Plenare a Comitetului Central al P.C.R. și indicațiile din cuvînta­­rea conducătorului partidului și statului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, referitoare la rolul și atribuțiile sindicatelor în etapa actuală a construcției socialiste în România, urmate de măsurile sta­bilite de Plenara Consiliului Cen­tral al Uniunii Generale a Sindi­catelor, constituie documente pro­gramatice de o excepțională im­portanță, care vor determina îmbunătățire substanțială a mun­­­cii organizațiilor revoluționare cu caracter profesional ale clasei muncitoare și ale tuturor salaria­ților din toate sectoarele de acti­vitate. Cu o compoziție larg reprezen­tativă, sprijinindu-se pe muncii cei mai capabili, oamenii legate direct de producția materială și spirituală, de munca efectivă în care pulsează viața reală, de lupta necontenită pentru afirma­rea a tot ce e nou și viguros, îm­potriva elementelor perimate, a­­vînd deschisă calea inițiativei creatoare, generatoare de fapte și acțiuni, sindicatele vor putea des­fășura, pornind de la aceste docu­mente, o activitate mai vie, mai variată și mai flexibilă, asigurînd consultarea masei de salariați a­­supra problemelor principale ale muncii și antrenîndu-le în activi­tatea complexă de organizare și conducere, participînd mai activ și mai energic la procesul de con­tinuă perfecționare a democrației socialiste, a întregii noastre vieți sociale. Mai mult decît pînă acum, or­ganele și organizațiile sindicale din instituțiile școlare și univer­sitare vor avea posibilitatea să ac­ționeze pe căi multiple pentru a-și spori, o dată cu rolul și atri­buțiile, răspunderea și contribuția lor la activitatea de neîntreruptă perfecționare și modernizare a în­vățămîntului, ca și a pregătirii profesionale, prin variatele forme de informare și documentare știin­țifică, de studiu și cercetare. Conștiente de valoarea inestima­bilă a sprijinului pe care l-au pri­mit întotdeauna din partea con­ducerii de partid și cu deosebire din partea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, precum și de impor­tanța pe care o prezintă momen­tul actual pentru eliminarea nea­junsurilor și continua îmbunătă­țire a activității lor, sindicatele din învățămînt vor concentra e­­forturile fiecăruia din membrii lor pe linia unui aport cît mai consistent — în adunări, prin pre­să, în cadrul Conferinței Uniunii, ca și in cadrul apropiatului Con­gres al U.G.S.R. — la dezbaterea problemelor ridicate de plenara Comitetului Central al P.C.R. și de documentele menite să așeze pe baze noi, principiale, structura organizatorică și conținutul mun­cii sindicale. Pătrunse de un profund senti­ment de recunoștință pentru mo­dul cum forța conducătoare a țării dirijează destinele poporului nos­tru spre culmile progresului și ci­vilizației, pentru grija permanen­tă pe care o arată învățămîntului și slujitorilor școlii, cadrele didac­tice, mobilizate de organizațiile sindicale, își dedică întreaga lor putere de muncă, roadele unei ac­tivități intense de manifestare multilaterală — la catedră, în mijlocul tineretului, în colective pedagogice restrînse sau mai largi — aniversării semicentenaru­lui partidului, eveniment de imen­să însemnătate, stimulator de noi înfăptuiri pe calea luminoasă construirii socialismului și comu­­­nismului în patria noastră. CONSTANTIN DRAGULESCU președintele Comitetului Uniunii Sindicatelor din învățămînt și cultură satisfacție pentru noi să putem participa la o asemenea dezbatere. Comitetul sindicatului învăță­­mînt din Giurgiu a fost permanent preocupat de perfecționarea mun­cii sale, de găsirea unor căi noi de desfășurare a activității sale pro­prii. Trebuie să spun însă că de multe ori ne loveam de forme ri­gide, care nu se potriveau specifi­cului nostru. Iată un exemplu. Pînă nu de mult grupele sindicale din grădi­nițe aveau o activitate formală. Fiecare grupă — constituită de obicei din 4 educatoare membri ai personalului și cîțiva adminis­trativ — dezbătea în cadrul adu­nărilor trimestriale aceleași lu­cruri cunoscute, minore, care une­ori plictiseau pe participanți. Am studiat cu atenție desfășurarea a­­cestor adunări trimestriale din grupele sindicale mici și ne-am dat seama că sînt formale. La propunerea membrilor săi, Pe drept cuvînt în cadrul lucră­rilor recentei plenare a C.C. al P.C.R. s-a vorbit de necesitatea ca sindicatele să reprezinte realmente interesele membrilor lor. Nu aș vrea să generalizez, dar și în în­vățămînt, de multe ori, birourile grupelor sindicale din școli comitetele sindicatelor stăteau sau — cum s-ar zice — cuminți în banca lor, nu se amestecau în rezolvarea unor probleme de prim ordin, în cele mai dese cazuri pentru că nu vroiau să se pună râu cu direcția sau cu inspectoratul. se impune ca în viitor Consider că organele sindicale din școli să acționeze în spiritul intereselor membrilor lor, să aibă punctul lor de vedere, care să fie acela al oamenilor de la cate­dră. Desigur că aceasta nu în­seamnă dispută cu conducerea ad­ministrativă, ci, dimpotrivă, o con­lucrare eficientă pentru buna des­fășurare a procesului , instructiv­­educativ. Acțion­înd în acest spirit, organele sindicale își vor ridica prestigiul și autoritatea, vor pu­tea să joace un rol important în viața școlii. Pentru a realiza acest deziderat sindicatul nostru a inițiat atunci alte forme, mai eficiente de des­fășurare a activității în cadrul instituțiilor preșcolare. Așa, de pildă, adunările trimestriale au fost organizate pe mai multe gră­dinițe. La aceste adunări au par­ticipat pe de o parte educatoarele și pe de altă parte membrii persona­lului administrativ. In cadrul unor asemenea adunări, au putut fi abordate teme mai importante și mai actuale, dezbaterile au putut fi mai interesante, schimbul de experiență mai fructuos. Pornind de la acest exemplu aș dori să fac o propunere și anume aceea ca în viitor, prin statut, să se lase la latitudinea sindicatului să-și stabilească structura internă, să găsească forme eficiente de des­fășurare a activității sale. Prof. ELENA BUTFOI președinta Comitetului sindicatului învățămînt-Giurgiu este necesar ca tn organele sindi­cale să fie aleși oameni compe­tenți, care să se bucure de mare apreciere din partea tuturor mem­brilor de sindicat. Cred de asemenea că mai mult decît pînă acum, în organele sin­dicale — mă refer de la nivelul școlii în sus — ar trebui să fie aleși mai mulți oameni care să lu­creze efectiv la catedră și mai pu­țini directori de școli. O anomalie de ordin organiza­toric, discutată de mult, dar neso­luționată nici pînă în prezent, este aceea că inspectorii școlari, cei care controlează și Îndrumă acti­vitatea școlilor nu fac parte din sindicatul învățămînt. Este de la sine înțeles marele neajuns al a­­cestei situații. Propun deci ca și inspectorii școlari — legați prin toată activitatea lor in primul rînd de școală și abia apoi de diferite servicii ale Consiliilor populare — să facă parte din rîndurile sindi­catelor din învățămînt. Prof. GHEORGHE STOICA Liceul de muzică nr. 2, București Inspectorii școlari să fie membri ai sindicatelor din învățămînt DEZBATERI Pe linia practicii consecvente promovate de Partidul Comunist Român de a se consulta cu masele, de a dezbate public problemele majore ale vieții noastre sociale și economice, recenta plenară a C.C. al P.C.R. a reco­mandat ca problemele legate de perfecționarea activității sindicatelor să fie supuse discuției largi a oamenilor muncii. Alături de întreaga presă, ,,Gazeta învățămîntului" pune la dispoziție coloanele sale tuturor oamenilor școlii care vor să-și exprime opiniile, care vor să facă propuneri privind îmbunătățirea generală a activității sindi­catelor. Sindicatul să-și stabilească singur formele adecvate pentru desfășurarea activității sale Imbunătățirea cotelor, stabilirea activității sindi­catului și atri­buțiilor acestor organizații în e­­tapa actuală a construcției socia­liste din patria noastră sunt în momentul de față probleme viu discutate în cadrul unui larg dia­log inițiat de partid. Este o mare Sindicatele din școli să se ocupe mai îndeaproape de integrarea tinerelor cadre in colectivele didactice Alături de ceilalți colegi ai mei am urmărit cu viu interes lucră­rile recentei plenare a C.C. al P.C.R. care a dezbătut pe larg, printre altele, și îmbunătățirea activității sindicatelor. Citind cu­­vîntarea rostită cu acest prilej de tovarășul Nicolae Ceaușescu, m-am gîndit și la activitatea grupei sin­dicale din școala noastră, care de multe ori s-a pierdut în lucruri mărunte, și-a risipit forțele în ac­tivități periferice. Este necesar ca pe viitor organizația sindicală din școală să se ocupe mai mult de aspectele centrale privind bunul mers al procesului instructiv-edu­­cativ, să acționeze în cele mai esențiale probleme ale muncii di­dactice. Exemple sunt multe, dar aș vrea să mă opresc asupra unei laturi a muncii sindicale pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu o apreciază ca „o preocupare de prim ordin a sindicatelor“ — și anume, munca cu tineretul. Alături de organizația U.T.C., sindicatele trebuie să se ocupe mai mult de formarea tine­rilor învățători și profesori, de in­tegrarea lor în colectivele didac­tice, de ridicarea măiestriei lor profesionale. Date fiind componența sa, ca­racterul său larg, de masă, orga­nizația sindicală poate și trebuie să organizeze dezbateri vii între generațiile de slujitori ai școlii, confruntări de opinii și, ceea ce este mai important, un substanțial schimb de experiență. Prin me­todele și mijloacele sale specifice, organizația sindicală este în mă­sură să facă această muncă. Aș mai adăuga că organizației sindicale din școală trebuie să-i revină atribuții deosebite in edu­carea trăsăturilor morale ale tine­rilor profesori și învățători, in cultivarea unei atitudini înaintate față de muncă, în ridicarea spiri­tului de responsabilitate și în în­tărirea disciplinei în muncă. In acest sens ea trebuie să acționeze viu și concret, să obțină rezultate eficiente și palpabile. Prof. STELUȚA NICOLAESCU directoarea Școlii generale nr. Fetești, județul Ialomița Discuțiile îndelungate, de ani de zile, în legătură cu planificarea și programele predării limbii române în școli, ca și controversele pe marginea revizuirii continue a sis­temului de predare sunt pe cale să se încheie, cel puțin așa sperăm acum, prin luarea unor măsuri practice și eficiente care să dea acestui sector esențial al învăță­mîntului soluții practice, de adîn­­cime. Căci dacă este adevărat că „limba și legile ei dezvoltă cuge­tarea“ (Emin­escu), atunci studiul acestor legi, cunoașterea și aplica­rea lor fără greș, stăpînirea bogă­ției resurselor expresive ale limbii sînt probleme capitale nu de instrucție, de cunoaștere, numai dar și de educație. De aceea aprob în­tru totul articolul colegului prof. dr. Sorin Stati Restructurarea predării limbii române — obiectiv urgent­­) și aș vrea să propun cîteva măsuri practice pentru îmbunătă­țirea încă din anul școlar viitor a studiului acestei discipline fun­damentale. Cred că procedeul reluării irosirii timpului cu predarea gra­­i­maticii în fiecare clasă V—VIII trebuie neapărat curmat și înlocuit prin predarea sistematică, o sin­gură dată, gradată, a noțiunilor de fonetică, lexic, gramatică și stilis­tică, avînd în vedere nivelurile limbii, structura ei obiectivă. Alt­fel, tot reluînd și aprofundînd ca­pitolele de gramatică — pentru că astăzi studiul limbii la atît se re­duce : morfologie și sintaxă, ca în Gramatica de bază a Academiei — ucidem interesul tinerilor față de complexitatea, bogăția, frumuse­țea tezaurului limbii noastre. Struc­tura complexă a compartimentelor ei, originalitatea și evoluția resur­selor ei expresive rămîn total ne­cunoscute elevilor, dar adesea și celor ce predau elevilor disciplină esențială. La un această exa­men de definitivat (august 1970, la Cîmpulung), nici un candidat nu a răspuns la întrebările puse în legătură cu frecvența și procenta­jul elementelor latine și romanice în lexicul actual, în legătură cu resursele sinonimiei și cu specifi­cul fonetic al limbii române în raport cu celelalte limbi roma­nice. Nu vorbim despre de stilistică și despre problemele procedeele delimitării specificului stilistic al unui autor, cu toate că în ultimii ani au apărut măcar 3—4 cărți despre aspectele stilistice ale limbii literare ; ele însă nu sunt tratate în manuale, deci rămîn ne­cunoscute elevilor, dar necunoscu­te sunt și celor ce predau elevilor. Această situație nu mai trebuie să dureze. De aici sugestiile și insistența chiar a unor specialiști și pedagogi pentru schimbarea sis­temului de predare în școli a lim­•­­LORIN STATI : Restructurarea predării urgent, în limbii române — obiectiv „Gazeta învățămîntului“ nr. 1075 din 12 februarie a c­ bii române. Ministerul și Editura didactică și pedagogică s-au arătat receptive la aceste propuneri, ni­cit ne luăm îngăduința să reve­nim cu cîteva probleme esențiale, completînd cele scrise de prof. Sorin Stati. Socotim că e nevoie de două cărți de bază pentru aprofundarea și completarea predării limbii ro­mâne încă din toamna acestui an , un volum despre structura lexicală și fonetică a limbii și altul despre stilistică. Am propus împreună cu prof. S. Stati aceste două volume Editurii didactice și pedagogice, tocmai pentru că întîi este nevoie de instrumente de lucru, apoi ur­mează să fie văzute programele, în funcție de rezultate, de nevoi și de experiența dobîndită. Încă din cl. V—VIII vocabularul, fonetica, stilistica ar trebui să se bucure de toată atenția profesorilor, renun­­țîndu-se la predarea de 2—3 ori a părților de propoziție și a propozi­țiilor. Am predat editurii „Alba­tros“ un mic Dicționar de sinonime (700 pag. dactil.), lucrat în colabo­rare de cadrele tinere ale Facul­tății de filologie a Institutului pe­dagogic din București și vom pre­da pînă în vară un Dicționar ex­plicativ pentru tineret, de mult cerut de toată lumea. Introduce­rea în stilistică va fi gata la 1 mai a.c., iar Sorin Stati ar putea republica (cu revizuiri și comple­tări, ca orice carte reeditată) exce­lenta sa Analiză elementară a structurii gramaticale, publicată în volumul Analize gramaticale stilistice (1970). Propun apoi ispă­și­rirea cît de repede a acelui volum unic, de mult așteptat. Limba ro­mână, cu sinteze adecvate asupra lexicului (50 pag.), foneticii (30 pag.), gramaticii (100 pag.) stilis­ticii (50 pag.), carte de căpătîi pentru orice profesor și elev, un ghid practic pentru cunoașterea limbii, a structurii ei originale, din care perspectivele comparatiste cu latina și cu alte limbi romanice să nu lipsească. Evident că la fiecare capitol se vor da scurte informații despre istoria limbii noastre. Nu trebuie să spun că tradiția unor astfel de manuale este des­tul de veche în cultura noastră , păcat că am părăsit-o. Manualele lui I. Slavici și I. Manliu aveau în 1894 peste 100 de pagini consacra­te lexicului și lexicologiei, iar cele ale lui Nedioglu, pe care am în­vățat și noi, sute de pagini despre stilistică, analize stilistice și isto­ria limbii noastre. Firește că as­tăzi, ținând seamă de progresele și metodele noi în lingvistică, altfel se pun problemele. Dar un manual complet, sintetic este necesar, in­dispensabil, pentru predarea știin­țifică, aprofundată, completă a structurii limbii naționale. Dacă vom putea asigura cît mai repede și ia condiții cît mai bune aceste manuale și dicționare, lă­­sînd profesorilor latitudinea să le folosească la lecțiile lor în mod cît mai eficace, ca să nu se mai întrebe mereu ce vom face în clasele IX—XII cu cîte o oră de limba română, atunci atîtea pro­bleme care au rămas deschise pri­vind vocabularul și stilul lecturi­lor literare, al operelor scriitorilor noștri, dar mai ales privind voca­bularul și stilul, chiar gramatica și ortografia, pronunțarea elevilor (a se vedea o scrisoare tale­ quale a unei foste eleve, în „Scînteia ti­neretului“ de sîmbătă 14 II, 1971), își vor găsi un remediu. Deci, dacă la începutul anului școlar următor vom avea o carte despre vocabu­lar și fonetică, o carte despre structura gramaticală a limbii (S. Stati), una despre stilistică, un dicționar de sinonime și unul ex­plicativ al limbii actuale, se va putea preciza în cursul anului șco­lar 1971—72 desfășurarea materiei de predat sistematic, armonios, complet la disciplina limba ro­mână, care trebuie să cuprindă studiul lexicului, foneticii, grama­ticii, stilisticii, istoriei limbii, de la clasa a V-a la clasa a XlI-a. Este un obiectiv urgent, necesar, posibil. Conf. dr. GH. BULGAR decanul Facultății de filologie a Institutului pedagogic Universitatea București Studiul sistematic și complet al limbii române în școli La Biblioteca centrală universitară din București PAGINA 2 Sesiune științifică de mecanica solidelor în zilele de 22—23 febru­arie a.c., la Casa universi­tarilor a avut loc o sesiu­ne științifică organizată de Centrul de mecanica soli­delor de pe lingă Ministe­rul învățămîntului în cu­vin­tul introductiv, rostit de acad. Ștefan Bălan, sa subliniat bogata activitate științifică desfășurată în cadrul centrului, concreti­zată în numeroase lucrări teoretice și experimentale, apreciate atît în țară cit și peste hotare. Cercetările efectuate în ultima perioa­dă acoperă o gamă largă de preocupări — de la de­terminări mecanice pe pro­totipuri industriale sau cer­cetări pentru realizarea u­­nor produse industriale noi pînă la cere­­ri fun­damentale orientate care vizează domenii largi ale științei si producției. In cadrul sesiunii au fost prezentate numeroase co­municări, rod al unor fruc­tuoase cercetări desfășura­te în sectoarele : elasticita­te, plasticitate, reologie ; analiza și sinteza mecanis­melor : vibrațiile sisteme­lor mecanice : plăci curbe și intera­­țiunea structuri­lor cu terenul : frecare, u­­zare, defectologie. U­n mare număr de cer­­cetători și cadre didactice au luat parte la dezbateri. L­a cererea participanților au fost inițiate mai multe discuții la masa rotundă pe teme actuale de specia­litate, care cer confrunta­rea mai multor opinii. Expoziția „Tehnologia instruirii“ vizitată de atașați culturali In după amiaza zilei de miercuri, 24 februarie a-c­u expoziția „Tehnologia in­struirii“ deschisă de trei săptămini în localul Insti­tutului de arhitectură „Ion Mincu“, a fost vizitată de atașații culturali ai amba­sadelor străine acreditate la București. In numele conducerii Ministerului în­vățămîntului oaspeții au fost salutați de dr. George Ciucu, consilier al minis­trului. Vizitatorii s-au oprit a­­poi in diferite comparti­mente ale expoziției, apre­ciind aparatura modernă prezentată, creațiile între­prinderilor românești pro­ducătoare de material di­dactic și realizările origi­nale ale unor cadre di­dactice, ingineri și tehnici­eni români Romania, membră a I. E. A. In zilele de 22 și 23 fe­bruarie a.c. a vizitat țara noastră dr. T. Neville Post­­lethwaite, director execu­tiv al Comitetului perma­nent al Asociației interna­tionale pentru evaluarea randamentului școlar — I.E.A. — cu sediul în Sue­dia. Ca urmare a tratativelor de colaborare pe care dr. Neville Postlethwaite le-a dus cu conducerea Institu­tului de cercetări pedago­gice din București, Româ­nia a devenit, începînd cu acest an, al douăzeci și doilea stat devenit membru al I.E.A. Cursuri de mare actualitate Acad. Gr. C. Moisil deschide cursul intitulat „Limbajul științei“ vineri, 26, februarie a.c., orele 18, în amfiteatrul „Vasile Conta“ al Facultății de filo­zofie din București din b-dul Gheorghe Gheorghiu- Dej nr. 64 (cursul va conti­nua săptămînal, vinerea, la aceeași oră). Laboratorul de semioti­că al Universității din București ține ședință luni, 1 martie a.c., între orele 18 și 20 în amfiteatrul „­ Bălcescu“ din str. Edgar Quinet cu următorul pro­gram 1) Sanda Golopenția Eretescu : „Act semiotic“ ; 2) Acad Gr. C. Moisil ; prima lecție a cursului „Matematica pentru facul­tățile umaniste" (Nici unul din cele două cursuri nu cere o pregătire matemati­că anterioară). Spectacole pentru elevi Sindicatul învățămînt din Cluj, cu Sindicatul salariați­lor din instituțiile de artă din localitate și Inspectora­tul școlar județean au luat inițiativa înființării unui teatru pentru școlari. Doi regizori — artista e­­merită Maria Cupcea, laure­ată a Premiului de Stat și Marin Aurelian, de la Tea­trul Național din Cluj — o echipă de teatru și un con­siliu artistic, ambele forma­te din actori, studenți și e­­levi, s-au pus în slujba a­­cestei inițiative. Sunt plănuite spectacole cu piesele „Meșterul Manole“, „Zamolxe", „Avram Iancu“ și „Cruciada copiilor“ de Lucian Blaga, „Apus de soare“ și „Hagi Tudose" de B St. Delavrancea, „O scri­soare pierdută" și „Corni Leonida față cu reacțiunea" de I.L. Caragiale, „Bălces­cu" de Camil Petrescu“, DE LA MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI In vederea efectuării lu­crărilor de numire și trans­ferare a personalului di­dactic de predare, pentru anul școlar 1971/1972, fost publicate posturile au catedrele vacante în Bu­și­letinul Ministerului țămîntului — Seria A învă­­nr. 1/1971. Buletinul a fost difuzat la toate unitățile școlare și poate fi consultat de per­soanele interesate. Cererile de transferare și de numire pe posturile publicate vacante se depun la inspectoratele școlare județene (al municipiului București), pe raza căruia funcționează, până la data de 6 martie a.c. și se în­tocmesc după modelul pu­blicat în Buletinul Ministe­rului învățămîntului. Odată cu cererea, solici­tanții vor depune și actele doveditoare, potrivit moti­velor pentru care solicită transferarea sau numirea. Cererile de transferare sau de numire se rezolvă conform prevederilor Re­gulamentului privind nu­mirea și transferarea per­sonalului didactic.

Next