Gazeta Sporturilor, martie 1936 (nr. 1975-2005)
1936-03-01 / nr. 1975
ANUL XIII. — No. 1975. ABONAMENTE: £® «o...........................................LEi 1000 i JK5S luni................................. » 500 Instituțiuni, Cluburi și Proprietari. „ 2000 Un număr vechiu .......... _ 4 COTIDIANUL SPORTULUI ROMÂNESC Birourile: STRADA INGINER ANGHEL SALIGNY No. 2. ~ BUCUREȘTI Directori-Fondatori: E. EMILIAN și E. MUNTEANU Director: AL. MUNTEANU Prim redactor N. PAPAGHEORGHE -PUBLICITATEA DUPĂ TARIF Direcția 3.26.60. TELEFON: Administrația 3.26.60 Redacția și provincia 3.26.69. Efort decisiv cu obligații Boxul românesc Pare înviorat. Se simte de la o vreme, o pulsație mai vie. Mai multă tragere de inimă. Mai mult interes. Organizările s’au înmulțit Asta n’ar fi prea mult. Aproape toate organizările însă, au fost excedentare. Desigur, n'au fost organizări prea mari. Reuniuni, de cartier, cu programe aproape întotdeauna amatoare sau matchuri profesioniste de interes restrâns. Dar chiar cu aceste programe, sălile au fost în ultima vreme, pline. Tixite de spectatori cu bilete plătite, cu entusiaste aplauze pentru fazele interesante, cu certitudinea că vor fi din nou prezenți, de câte ori vor fi chemați să asigure bugetul unor noni reuniuni. Se simte în box o înviorare generală ca o înmugurire a unui vreasc uscat și readus printr’o minune, la viață. Consecințele au și început să se vadă. Se anunță noui reuniuni. Reuniuni mai bune, mai multe și mai dese. Boxeurii, aproape toți, s’au reîntors în sălile de antrenament. Se fac programe, se iscălesc contracte se dau aconturi . Boxeurii par mai veseli. Organizatorii mai confieuți. Iar presa, mai puțin severă, cu sportul acesta pe care simunul invectivelor l-a biciuit cu o persistentă îndârjită.Criza boxului pare înfrântă. Dar începutul acesta de belșug escantonat, deocamdată, la periferia Capitalei. Doar sălile de cartier activează. Doar grupările mici, cari duc întotdeauna greul muncii se agită. Marii organizatori nu se văd. Au dispărut sub coviltirul unor decepții cari i-au locuit definitiv, sau mai așteaptă încă. Ce anume ? Nu știm. Nici nu interesează deocamdată. m Dovada pulsației viguroase a boxului o dovedesc micii organizatori Grupările cari nu au fonduri, ca să se piardă și cari se agită totuși, organizează, pot suporta cheltuelile organizărilor și anunță noni reuniuni. Micile grupări se zbat. Se stradaesc să salte boxul. Să-1 pună iară pe picioare. Dar oricât de hotărâte ar fi, micile grupări nu pot prididi toate nevoile unei opere de însănătoșire grea. Micile grupări trebuesc ajutate. Trebuiesc stimulate, pe urcușul greu al redresării unui sport, care a trăit atâta vreme fără să respire... Grupările mici reușesc deocamdată să prididească greutățile. Dar s’ar putea întâmpla să nimerească în hârtopuri din cari, numai cu umerii lor, nu vor putea eși. Atâta vreme «Federația română de box» a stat impasibilă să privească letargia boxului. N’a vrut, sau n’a putut să-i dea o mână de ajutor. A stat cu banii sub salteaua casierului, a ținut inutile ședințe de comitet, sau a făcut adunări generale. Acum, are desigur intențiunea să facă acelaș lucru. Privește reînvierea boxului, dar nu vrea să se deranjeze. Să colaboreze la această reînviere. Este desigur, mai comod să aștepți să facă alții ceia ce ar trebui să faci tu singur; întotdeauna, F. R. B.-ul și-a conservat atitudinea aceasta comodă.. De astă dată însă, efortul este decisiv. Micile grupări se zbat să facă față situației. Dar dacă nu vor putea reuși singure, este obligațiunea F. R. B.-ului să le ajute. Să le acorde ajutoare, pentru acoperirea eventualelor deficituri, sau să facă organizări oficiale. Cu banii pe cari îi are și îi tine fără nici o întrebuințare. O nouă letargie ar fi hotărâtoare pentru box. Și Pentru box, și pentru Federație. George Fulga generale Comerciantul Briford... a dat faliment.. și a fost salvat de suporterii C. A. O.-ului Din economiile realizate ca foot-chis un cinematograf. Bodola n’a avut însă în negoț norocul pe care îl are ca jucător... După câteva luni de activitate, Bodola s’a trezit în pragul falimentului. Deficitul înregistrat de iBodola se cifra la aproape 170.000 de lei. Au intervenit însă suporterii C A. O.-ului și Bodola a putut fi asanat. BODOLA Lailist profesionist, Bodola și-a des« Nou ratati mondial nautic AMSTERDAM, 28. (Intersport). In cadrul unui concurs nautic, cunoscuta înotătoare olandeză Mastenbroeck a ameliorat recordul mondial la 100 metri spate, înotând 1 minut 156 secunde. „L’Auto“ despre matchul Sandu m Bata. In ultimul său număr «L’Auto» scrie următoarele despre matchul Sandu Ion—Bataille : «Georges Bataille a întâlnit ori la «Central» pe Sandu Ion, Challengerul lui Toma Aurel. Sandu Ion ne-a părut ori mai puțin sigur, decât în celelalte matchuri. Bataille, în schimb, a fost în cea mai bună formă. S’a prezentat cu mult mai bine decât în matchul cu Hunt. Cei doi boxeuri au încercat, în tot tot cursul matchului, să plaseze lovituri dure. Bataille a lovit puternic cu stânga, iar Sandu a plasat numeroase directe de dreapta. Sandu Ion și Bataille au luat, pe rând, avantaj. La sfârșitul matchului, însă, cei doi boxeuri s au găsit aproape la egalitate. Decizia de match nul se potrivește destul de bine cu aspectul general al întâlnirei. 4 PAGINI 3 LEI Alexandru frim a revenit vn țară „Am concurat la Olympiads spre a salva ce se mai putea salva“ ne-a declarat ei Alexandru Frim, fost campion mondial de bobsleigh și unul dintre reprezentanții noștri în competițiunile olympice de bobsleigh de la Garmisch Partenkirchen a revenit în țară. Este încă incomplet restabilit pe urma accidentului suferit în cursul antrenamentului, dar impecabila lui construcție fizică îi permite să-și facă micile treburi. Se resimte însă, din cauza leziunilor suferite la ficat și rinichi, dar crede că totul va fi trecător. Deasemenea îl supără încă mușchii intercostali, serios deplasați cu ocazia accidentului. Văzându-l imediat după sosire, i-am cerut impresiile. Modest cum este, Frim nu a vrut la început să pomenească nimic de persoana sa. Discutând însă prietenește, fără să vrea, a alunecat pe panta declarațiilor și, cu toate că la despărțire ne-a rugat să nu scrim nimic din cele auzite, nu i-am putut satisface dorința- TREI RĂSTURNĂRI... «Toți cei trei reprezentanți ai României, deci și eu, ne-am răsturnat la antrenament. Prietenul Papana a fost cel care a gustat primul din cupa acestei amărăciuni. Căp. Angelescu și eu i-am împărtășit soarta«Nu voi insista asupra acestor accidente, întrucât, în această chestiune s’a scris destul și s’au pus lucrurile la punct. ...TREI INVALIZI «Ceiace est mai grav constă în faptul că cele trei accidente au furnizat acelaș număr de invalizi. Papană a suferit o serioasă contuziune la genunchi, căp. Angelescu s’a ales cu un umăr scos, și eu am suferit leziuni la ficat și rinichi. Pe deasupra, în momentul răsturnării bobul căzându-mi spinare, mi-a deplasat mușchii in întercostali. «Ne-am dat seama de gravitatea accidentelor, dar mărturisesc sincer, speram într’o minune și, niciunul din noi nu pierduse speranța intr- o urgentă și radicală vindecare. LIPSA DE ANTRENAMENT «Stând în paturile noastre de spital și reflectând asupra situației, ne-am format convingerea că tot ghinionul nostru și al culorilor țârii, se datora lipsei de antrenament. «Căci, în timp ce mai toate echipele plecaseră la St. Moritz, noi așteptam cu răbdare- dar zadarnic la Garmisch, zile mai bune. AȘTEPTĂRI ÎNȘELATE «După ce făcuserăm cunoștința atâtor ghinioane însă, noi tot mai speram și așa se explică faptul că invalizi cum eram, am încercat totuș pârtia. «Papana a fost primul care a coborât fără însă a reuși să stabilească o performanță convenabilă. Il supăra crunt piciorul și trebuia să se menajeze. «Abia după această coborâre s’a convins că a încerca să concureze, ar însemna o veritabilă tentativă de sinucidere. «Papana era deci iremediabil pierdut pentru cauza noastră. «Căp. Angelescu nici nu putea să facă o încercare, întrucât starea timarului nu-i permitea să stea la conducere. AM DECIS SA CONCUREZ «In fata acestei situații m’am decis să iau plecarea în cursă boburilor de două persoane și trecând peste reputația mea de fost campion mondial, am înțeles, în primul rând, să caut să servesc interesele tării. . «Cu toate că în ziua cursei simțeam dureri formidabile la coaste, ficat și rinichi, m’am instalat la direcție și întovărășit de Tită Rădulescu am pornit să alunec spre sosire. . .«După primele două coborâri, mă găseam al șaptelea în clasamentul general. Făcusem însă tot ceea ce omenește îmi stătuse în posibilitate și nu mai speram într’o ameliorare a poziției. . ... GHINIONUL CONTINUA «A doua zi ghinionul a continuat să mă persecue. Plecând printre primii, nu am putut realiza un timp satisfăcător, din cauză că zăpada aruncată pe pârtie în timpul nopții era încă afânată și împiedica o coborâre rapidă. Către sfârșit, zăpada s’a bătătorit bine și acest lucru a favorizat pe concurenții plecați la "urmă" «După consumarea probei, deși frânt"de oboseală, am ascultat emoționat, elogiile aduse de organizatorii României. «Performanțele stabilite de mine și Budișteanu, în condițiuni atât de vitrege, au avut darul să entussiasxnezio și sectatorii nu mai conteneau cu felicitările. S AR FI PUTUT STABILI PERFORMANȚE ONORABILE «Nu-mi fac iluzii în ce privește locul ocupat de mine în clasamentul bob-urilor de două persoane, deși în vădită inferioritate fizică am lăsat în urmă încă nouă concurenți. «Voi spune însă — lăsând la parte orice falsă modestie — că în mod normal, românii ar fi jucat rol de frunte în competițiunile de bobsleigh. «Sunt sigur că unul dintre noi ar fi fost printre primii trei și... cu puțin noroc chiar primul. «Mă opresc aci spunând încă odată, că ghinionul a fost acela care a împiedicat pe români să culeagă câteva puncte, în olimpiada de iarnă». r. e. d. navic se reia Divizia Nationala la BiinețU si in nitul tarii ’•îi incepe campionatul, respectiv a ® reia competitia întreruptă din cauza iernei. Sezonul oficial se deschide sub auspicii, a căror semnificație nu va scăpa nimănui. După turul de toamnă, care sub raportul interesului a fost fără precedent, grupările și spectatorii au primit o vacanță bine meritată. Niciodată proba oficială nu a provocat o tensiune atât de mare ca în toamna trecută. Atmosfera de extraordinară Pasiune în care s-a jucat în toamnă, a făcut ca unele ciocniri să fie de o extraordinară violentă. La toată această atmosferă, ca element tehnic a contribuit în mare măsură, valoarea și forma mult apropiată a echipelor. Marea majoritate a pronosticurilor au fost răsturnate și n’au existat matchale dinainte câștigate. Clasamentul s’a schimbat din săptămână în săptămână și s’au perindat in frunte aproape 7 din cele 12 echipe divizionare. Până în ultima zi nu s’a cunoscut leaderul de toamnă și aceasta odată desemnat și-a bazat situația exclusiv pe goal average. Intra toate e» echipele fruntașe diferența de Punctaj a fost neînsemnată. In fruntea plutonului, cinci echipe se găsesc între 13 si 15 puncte. In coadă situația se aseamănă în chip frapant. Clasamentul ca în nici un an a cunoscut cele mai mari variații și turul campionatului a fost unul din cele mai interesante, din toate competițiile oficiale. In momentul în care se reia campioantul, clasamentul se prezință după cum urmează: Returul pornește de la o situație extrem de interesantă. Interpretarea cea mai reală a clasamentului, înseamnă că chiar de mâine cinci echipe au șanse apropiate. Variațiile de clasament vor continua, iar matchulile cari vin se anunță foarte deschise. Campionatul care se reia într’un moment de mare interes, e destinat să fie auxiliarul prețios al programului international pe care l-a întocmit federația. Echipele nu și-au (Continuare în pagina 111-a) CUEDAN C. A. O. 11 7 1 3 22:15 l Venus 11 f1 3 2 29:16 15 Ripensia 11 5 4 2 31-22 14 Gloria 11 6 14 26:22 12 Amela 11 5 3 3 26:17 13 G. F. R. 11 5 6 6 24:23 1« Crisana 11 4 2 5 23:21 1C Chinezul 11 4 1 6 20:34 S România 11 3 3 5 24:32 S Juventus 11 3 3 5 18:19 S Unirea Tine. 11 2 4 5 27:29 S Universitatea 11 3 17 13:27 \ I maprn mi Duminecă 1 Martie 1936 „Plai Plina trânta! Sub titlul acesta d. N. Iorga, marele nostru istoric și profesor, publică în «Neamul Românesc» următorul articol: «Nu mai e vorba de trânta electorală dela Severin, cu trenurile, camioanele, măciucile, bolovanii și revolverele unor luptători cari în viața de toate zilele sunt oameni cu situații, ba unii din ei învățători și cucernici preoți. E vorba de trânta cealaltă, cu tot alaiul ei de sărituri peste prăpăstii, de nasuri turtite și de ochi scoși, de picioare frânte pe ghiață, de încheieturi scrântite la mingea englezească, de marile «olimpice» ale unei vremi în care mintea e supusă trupului ,iar acestuia i se răpește frumusețea și grația în acest desmăț al violențelor. Școlile nu mai sunt decât pepiniere de atleți și mândria nu mai vine nici dela «studiu», nici dela conduită, ci dela «match» și campionat. E tot ce trebue pentru ca omenirea să se tâmpească repede. Dar ce e curios e că se crede că mai trebuie un îndemn, atunci când frâu se cere. Iată în Paris ascultam seara cu emoție radiul de la noi. Orice sunet, orice veste mă făcea să mă simt acasă. Binecuvântam gerniala descoperire. Și iată, după vestea bună a victoriei italiene, un pomelnic de jumatate de ceas al trântelor din toată lumea, cu nume de brute și cifre fără sens. De aceia plătește lumea la radio?» N. IORGA D. Iorga — ctitorilor noștri nu mai trebue să le-o spunem — nu are dreptate. O spunem însă pentru acei cititori cărora incidentul, va cădea sub ochi aceste rânduri.De D. profesor Iorga, nu are dreptate când alătură sportul «trântelor din toată lumea»; când, mai mult, găsește o «veste bună» în victoriile trupelor italiene cu sacrificiul de sânge a zeci de mii de oameni. Dar articolul d-lui Iorga deschide o discuție pe care o vom face pe larg în numărul nostru viitor. u Coin se pregătesc speranțele olympice din întreaga lume în vederea viitoarei olympiade De vorbă cu Peacock faimosul sprinter american Jocurile olympice de la Garmisch Partenkirchen, au luat sfârșit, dar la Berlin pregătirile sunt în toi în vederea Olimpiadei de vara, care va strânge atleți din întreaga lume. Pretutindeni, la Nord ca și la Sud, la răsăritul ca și la apusul soarelui, națiunile de pe întregi globul se pregătesc intens în vederea acestui important eveniment sportiv. In acest moment, în care întreg universul face pronosticuri, combină sau calculează șansele atleților excepționali cari vor apare pe imensul stadion Olympic este, credem, interesant de a ține pe cititorii „Gazetei” în curent cu toate aceste eforturi. In acest scop publicăm astăzi, după un ziar francez, un prim reportaj dintr-o serie care va scoate la iveală nu seenele pregătirii, căci ele nu există, ci experiențele și metodele de antrenament ale fenomenelor care vor apare peste cinci luni la Berlin. Inaugurăm această serie, printr’un interviev cu Eulace Peacock, faimosul sprinter negru, care a reușit în cursul acestui an să atingă fantasticul 10 s. 2.10 pe 100 m. și 8 metri la lungime. LA MADISON SQUARE GARDEN Intr’un colț al imensului vestiar al grandiosului Madison Square Garden, în mijlocul unui adevărat vacarm, un atlet negru, construit ca un adevărat Apollon cu un veșnic surâs pe buze, asculta sfaturile prețioase pe care i le dădea ,,Coachul” său. Atletul era Eulace Peacock, iar coachul Benjamin W. Ogden, directorul atletismului de la Temple University din Filadelfia. Era în seara unei reuniuni atletice, organizate de către Mitrose Atletic Association. Negrul Peacock alături de Owens, cel mai bun sprinter al Americei, concura pentru prima oară pi cursul un dai 1936. ANTRENAMENT PREGĂTITOR .Enly nu a sosit decât al doilea, început. Ogden, dar aceasta nu poate scădea din valoarea lui Peacoock; este prima cursă din acest an. Nu este decât începutul unui sezon de antrenament, care se va termina prin selecționarea lui în echipa olimpică. Programul de antrenament nu va fi deloc schimbat. In timpul lunilor de iarnă, vom participa la toate reuniunile atletice de la: New-York, Boston, Philadelfia, bine înțeles în limita timpului liber, pentru că Peacock nu poate să-și neglijeze universitatea, care în afară de weekenduri nu-i lasă decât puțin timp liber. «El va face multă cultură fizică și în acelaș timp voi încerca să-i corijez stilul, căci viteza se capătă mult mai bine în aer liber și apoi cu un știl perfect este mult mai ușor de căpătat viteza. Dealtfel, dacă ați observat, performanțele lui Peacock se ameliorează pe măsură ce Înaintează sezonuL TREI ORE DE ANTRENAMENT Noi începem progresiv antrenamentul printr-o oră și jumătate de lucru, pentru a atinge punctul culminant de trei ore de antrenament pe zi și a-1 scădea până la jumătate de oră pe măsură ce se va apropia ,data selecționării echipei olympice. CÂTEVA CUVINTE ASUPRA ANTRENAMENTULUI ATLETIC AL LUI PEACOCK «Totdeauna sportul trebue considerat ca un agrement și nu ca o muncă și pentru acest motiv să existe cea mai perfectă concordanță între psihic și fizic. «Când suntem în plin antrenament, el trebue să facă 106 metri cu genunchii ridicați la piept lu plină viteză de trei sau patru ori; apoi fac cu el starturi încercând diverse poziții pentru a vedea care îi convine mai bine. «Câteva tururi de pistă, totdeauna foarte repede. «Peacock are mușchii foarte supli și este foarte bine desvoltat. Mișcarea de brațe este foarte importantă, dar după părerea mea cu cât este mai naturală, cu atât este mai bine și pentru acest motiv nu voi insista niciodată în antrenamentul elevului meu» S’a făcut târziu și antrenorul celebrului alergător ne lasă căci trebue să plece la Filadefia Cu altă ocazie vă voi vorbi despre altă speranță olympică. Al Threadgill, care a reușit de curând să sară nr. 97 în înălțime