Gazeta de Transilvania, martie-iunie 1838 (Anul 1, nr. 1-16)
1838-05-28 / nr. 12
46 pentru sufletul răposatului prins benefactor și a familiei sale, cu care prilej în puterea pomenitei dinte parohul Zicei biserici priimi 100 fl. parohii bisericii cei mari romănești din șiței 100 fa., parohul biericii de sus de pe tolile 50 fa, și parohii bierricii romănești din Crașov vechiu 50 fl. vb., care toate să administrează prin D. Dimitrie Jerivodini, biroul companiei grecești, și prin cinstiții reprezentanți a bispricii grocești. SpPAPI. Veștile despre nesupunerea și neascultarea oștirilor lui Don Carlos, care să făcusă mai dinnainte, să adevărează acuma deplin, în loii, dar mai vârtos în Vetelia reboltară patru companii din pricină, că nu li se plătește soldul, și ca să li se dea ofițerii cei mai nainte avuți. Don Carlos fu silit să le facă pe vre mulcomindui cu făgăduințe cu ne întămplări de aceste dau nădejde mare liberaniștilor din Spania, cum că carliști vor olăvi de tot, cu atâta mai vărtogii, căci în provinții neabaschilor (a poporului acelui înrădăcinat în apucături vechi și ocârmuit de multe prejudecățioare)care pănă acum să oștea fanaticește pentru pretendentulu Don Carlos, acuma să fac răscoale asupra lui. Liberaniștii știind câtă stricăciune leau adus lor însuș neunirea și împărecherea între sine, trăesc cu prilejul acesta, străduindusă în tot chipul a hrăni și a întărăta luhul turburării și a ceuniței între carliști. Vi au de gând să să fie cât să vor putei de macsima acea vece. Divide et vinses, adecă, împărțește și vei virui. Poi avemu pilde din veacuri și pilde pedeaproape îm- nostru, cum că ori care au cercatu să'și ajungă scopulu său prin dezghinarea și învrășcirea fraților și acelor de un neam și de un sânge, foarte rar sau nici olată nu s'au înșemat. Carbon din 19. Maiu. Facția carlistului Torilla, care sta din 1650 bărbați fu la 17 lângă Figheras levătută de 600 soldați sub comanda Gubernatorului de la Pirena. 180 carliști fuseră omorăți și 100 între carii sânt și 8 ofițeri, prinși. Generalul Flinter au sosit lamaalrid, pricina ne este cunoscută mai dinnainte. Ofițerii aceia, carii după nenorocita bătălie din 24 august 1857 ajunsese în robia lui Cabrera Acesta fusesă mai nainte pâpă canonic, iar acum este general Carlist) pănă la 24 Martie a. c. în Chețelle, au dat la lumină un jurnalu al pătimirilor sale și subscriindun cu toții lau adus crăși care să mai îndoește încă, cumcă într'o parte mare din Spaniolii au stins toată simțirea omenească, acela să cetească jurnalul pomenit. îndată la început muriră mulți din ofițerii robiți, de tifus, și toți ostașii, carii împedecați prin boală nu putea să cărutore atur, fuier, pușcați. Dela 14. Poemvrie murea pe toată Ziua opt pănă în zece eoalați de foame și de rrigu; gentru că nici măcar pâne nu li să da, ci numai câte puține cartofle SC crumpene) pe zi, căte odată numa câte una la unul, și aceste încă trebuea să le mânce crude, necoapte nefierte. La 22. Dec. muriră 22 solldați de foame, la ofițeri li ce da pe zi căte o jumătate de porție de pâne. Soldații aducea cu primejdia vieții oase de la drumuri, ca sfărâmândule să le mânce. „Foametea crescu așa de tare, zice jurnalul cărei ascundea trupurile tovaroșilor săi și carnea lor o mânca friptă la un fulinariu, pănă la 31. Dec. din 1100 robinți murise 600. La 1. ian. să zice acolo: „astăzi ni s'au dat câte o jumătate de porție de pâne; 25 eoldagi muriră, și carii trăesc numai sânt oameni, dar etărturi. „Nici unul nu cunoaște pe altul; ei ș'lu ești din minte, și să mișcă numai ca mașinele. La 4. Ian. : „Vpu neau dat mâncare și privirea la cel ce murea era înfiorătoare. Foameta le silia să preface în fiare sălbatice, să nevălească peste trupurile tovarășilor o zi, despoind și mâncând carnea lru cea crudă; capetele suferă sfărmate, cremi scoși și măncați. Așa să prefăcură apărătorii patriei în lupi măncători de carne! Ze 14 zile nu li s 'au dat nici căt de puțină mâncarei la 8. Ian.: „au murit 50 de soldați, bătuți fiind la moarte în noaptea cea mai dinnainte, căci o au rugat pentru hranz. Păzitorii carliștilor aflară etărturine cele roase pușcând pe aoă nenorotiți, carii striga rugândusă ca szi omoare. Lenia 25. Ian, fieșcare ofițeru căpătă numai dormnții de orez sau cartofle, așa căci mulți muriră de slăbiciune. Dar fie destul dintr'acel jurnal scos din tartar! De au fost vreodată eroi vrednici de mirare, întru adevăr acei răsboinici nenorociți, carii suferiră patimile cele mai neluzite și murirea de Ioane, numai ca să nu'și calce jurământul său și să nu pășască subt steagurile Carliștilor, sânt prea vrednici de recunoștința viitorimei. BRITANIA-MARR. London 16. Hotărărea în casa de jos asupra rezoluțiilor vimetrului loral. Rusen în treaba zeciuelelor umandice și pentru ștergerea clauzulei de apropriație luate în stapânire s'au făcutu după debuturi de doi nopți,în Anglia să adună parlamentul de seara de la opt teasuri și lucră toată noaptea. Din opoziție au vorit între alți mulți vestitul oratoru torist sir Robert Pil. șr