Gazeta de Transilvania, martie-iunie 1838 (Anul 1, nr. 1-16)

1838-03-26 / nr. 3

cRAȘOEE D­­­­­­I F TJAMNSEUPPĂUAMNIPA..­­. osterROFocoo.EFEĂERE EZBERE”””­­­­­­ i Te APSILCVAPIA. Crașov 6. lpr. Socoteali cea cu ca­­petul anului 1857 dela Casa păstrătoare (Bratsan­a) generală de aici, care nu de mult săiurăm cunoscută prin organul gazetii nemțești de aici, din destul au dovedit, cât de folositoriu să făcu acest institut pen­­tru Locurile noastre în timp de doi ani.­­ Mulți trăiră înțălepțește cu prilejul acest vun, puinduși vanii săi, care prea săi păstreze sau de care poate n'avea deocam­­dată trebuință, la loc sigur, cu camătă, fără să poarte cea mai puțină grijă ast­­feliu, încât de acolo putea săi scoață în toată vremea, toți sau o parte din­­tr'aceia, după cum le făcea trebuință; - câte odată punea suma cățiva creițari în­­lontru, de adori cățiva fiorini, care cât pu­­tea, și din puneri mici mai multe își a­­sunară o sumă cât de pună; - dar cei mai lintr­ aceia, spre a căror bine să făcu institu­­tul acesta mulți pănă acum nu să folosiră din trănsul, precum să pare din pricină, căci pănă acum nici folosul care 'l aduce Sparcasga, nici întocmirea ei nu leau fost cunoscute. Pentru unii ca aceștia să slu­­jască următoarele spre îndreptariu și îm­­bărbătare. Sparcasa generală dela brașov să află în tărgu grăului de potrivă cu Varda în­­tr'o coltă, pe acăria ușă deasupra e scris cu litere mari Srag-Sassa; într'această casă pentru fieștecare ușa de 'ndămână așăzată eu priimescu și să dau afară bini în toată vinerea și sâmbăta dela 9 pănă la 12 cea­­suri înaintea prănzului, afară de zile de .eî( Pot deodată ne clocotim îndatorați a face publicului cunoscute pe scurt fologiu­­rile, care le are Sparcasăa. Mai 1. însuș oameni avuți să pot fo­­losi din trănsa, punând în lontru capi­­taluri, care sănt spiliți ale ținea acasă la sine și trăgând după ele camăta de 4 la sută care o plătește Sparcasa, pănă când li or dă prilej ale așăza la loc sigur cu 6 la sută. .. 2. Tocma așa e Sparcasa locul cel mai cunt pentru sume mai mici, care nu vă pot la sigur la datornici cu ipoteci­­ bune Sănt mulți, mai ales dintre cei nepățiți, care amăgiți prin făgădueli de interesuri grase, își dau din mână averea sa căștigată cu multe sudori la niște oameni cegiguri, prin care apoi sânt stricați și lipsiți nu numai de camătă, dar și de tot capitalul. Cu cât lucră unii ca aceștia mai înțăle­­pțește mulțuminduse cu un căștigu mai pu­­țin dar­ cu atâta mai sigur, puinduși ca­­pitalul la Sparcasa, de unde știu să aștep­te camătă sigură de 4 la sută și capita­­lul în trei, și de unde mai au încă un ipotecă să zice o apere stătătoare,­ cari o leagă cinema la creditor spr. p. casă holde ș. l.

Next