Gazeta de Transilvania, 1839 (Anul 2, nr. 1-52)

1839-02-26 / nr. 9

GRGGES 34 d­e njurație sonapartită, care ar fi oz isbu­­tească la mai multe locuri în Paris după săvărșirea alegerii Deputaților, de cumva pănă atunci nu să va nimici­­ privegerea gubernului. Țara românască, la 2. .. ziua le întâmpinarea Domnului s'a sărbat ziua aniversară în Se­­minarul Teatral al Sf. Mitropolii din Bu­­curești, trei ani împlininduse deja înteme­­ierea și dtschilerea acestui institut duhov­­nicesc.­­ P­erimonia a fost în următorin ci pe lună pzvrncirea sr­ mitulu­i, cu arhi­­păstoreasca blogoslovenie a prea sfințitului părintelui Episcop Ioa­an Argeșului, toți cliricii înpreună cu Domnii profesori ai acestui Seminar au intrat în auzitoriu aflânduse de față și late persoane streini unde după căntarea troparului și a conda­­cului zilei, s'au citit de un seminariu­ în­­vățătoarele cuvinte ale Apostolului Pavel, rostite catre creștinii din Efes, carele zici­­„Ca toți frații cei întru He, să îmble­ca „fiii luminii, că roada duhului este întru „bunătate, dreptate și adevăr, făcând te „este bine și plăcut Domnului, și să nu „Să amestece cu faptele cele fără de roadă „ale întunerecului, de care este rușine­a „și grăi, ci mai vârtos pe acelea să le de­­fermez, căci macar că se fac întru ascuns, „iar odată toate se vor descoperi. De aceea „să îmble deștepți, și cu pază nu ca cei „ne-înțelepți, ci ca cei înțelepți cunoscând „voiea Domnului și răscumpărănd vremea, că „ilele rele sunt, deistea D. profesorul Nicolae Cănușescul le a sprijinit cu un cu­­vânt îndreptat cătră școlarii săi, luân­­du'și de temă cuvintele Măntuitorului dela luca Cap. 12 Stih 32, ucenici: „Nu pe teme turmă mică, că bine „a voit Gatăn vostru, să vă dea voă îm­­­părăția, în care cuvânt au arătat poneltiun D. profesor începutul, creșterea și prințul Hristianiciului, că măcar că HG, tutorii aceștii legi sfinte­­ști au ales de ucenici ni­­ște oameni ne­învățați, simpli, nepurterniți, r­­a arme, și din clasul cea mai de „dar de vreme ce a lui învățătură au­­ întemeiată pe moralul cel adevărat și dumnezeesc, adică pe adevăr, pe clindețe, și pe răbdare pănă în ofcrați, care lege e cu totul împrotivitoare simțirilor a pătimașe și desfrănate, poftind ca tot cel ce prea să o îmbrățișeze, mai întăiu să se lepede de cine, și luânduși vracia sa, așa să o prismatz; care lege perm­­­așgi nu numai dragostia cea firească, adică iubirea aproapelui, dar și ceva mai mult, adică a iubi pre vrăjmați, și a face bine­­făcătorilor noștri de rău. Cu aceste teme­­iuri are virtuți fiind urmați puținii prieteni ai lui Ju, fură trimiși în toată lumea să vestească Evanghelia împăraților și stăpă­­nitorilor pământului, să aducă pe acei ră­­tăciți la calea adevărului, și să lumineze pe cei întunecați cu întunerecul peștiinței. Cari dascăli ai adevărului în toate călăto­­riile lor n'au ajutat țsta către oameni, de­căt nevinovăție, și virtute, smerenie, blân­­dețe, și umilință. Cu toate acesttea și nu între Vlem­ sau Romani, nu între­bareari eau alte neamuri s­trăine, ci chiar iitre fra­­ții și conpatrioții lor, cari era orbiți cu atâtea prejudecăți, fură einii să păti­­mească goane, asupriri, ocări, vătăi, mai pe urmă și Moarte. Un agfed de chip au semănat ei sămânța, din care au crescut așa arcure mare, subt a căruia umbră au să se odih­­nească toate neamurile pământului. Toate aceste prebăzăndule Dumnezeumul HU, a în­­vrăsnit ași mângăia m­eniții zicăndule : „pu „te teme turmă mică, că bine au plăcut Ta­­­tălui vostru a vă da voă împărăția. Această temă potrivită cu împrejură­­rile, a dat și lăudatului profesor pril­e a zice școlarilor săi ca un păstor către mica și tânăra sa turmă cuvântătoare: Să nu „Se tiamă, ci să se încurajeze, și să se „întărească în Domnul, încingânduși mi­­­jlocul cu savia adevărului, și îmbrăcân­­să'și înnalțe oțitoarele cu virtute întru gătirea Vuange, „ii păuni, preste toate luând plicăza cre­­a dinții, ceiuza măntuirii și sabia duhului. num­ele este cuvântul lui Danetiu, la vreme­a de primejlie să poată sta împrotiră, stin­­­gând toate săgețile cele pe ne­­dreptate moriice și gorvite a turra noatră. „Nu vă „temeți, le zice ci mai vărtos fiți încre­­„dințați, că pe această cale îmblând, nu „veți rătăci nici­odată. Nu vă temeți căci „tel nevinovat, curat la cuget, și fără pri­­„hană, nu să teme, ci vă îmbărvătați în­­„tru toată purtarea cună și cuviința, fă­­„când numai ce e cine și plăcut lui Du­­­mnizeu. Socotiți, ca lumina voastră așa „să lumineze înaintea pașinilor, cl văzănd „ei faptele voastre cele bune să mude­ce. „Tatăl vostru cea din șturi. Alu ști să aminte, că astăzi s'au împlinit trei ani, de cănd am avut norocire , vedel pe prea înzl­­țatul nostru DLOMAN și înaliul întemei­­tor an anistui institut, într'acest lăcaș sfint, în aciastă sală frumoasă, în mijlo­­cul nostru, curgăndu'i lacrumi de bucurie, fiină că tocmai post feriiita sa ovlăduiri ce le au zis către „fuse cu curelea dreptății,

Next