Gazeta de Transilvania, 1839 (Anul 2, nr. 1-52)
1839-03-26 / nr. 13
50 LNRNM) moară polonești, căci numa puțini Poloni fură aduși prinși la cocuri dezchilnite; însă totuș fără îndoială s'au aflat o împreunare ățită mai ales între cotudenți tineri, după care deregătorii rusești atâta au Iispitit în tăcere, pănă când seau aflat și scopul și vatra lor. Și măcar că guberciul chier este în Rusia veche, totuș acolo relațiile soțiale toate sânt mai mult polonești de căt rusiști, trioților cu moșii să trage din boerimea polonească. Pentru aceasta nimini nu să va mira, cum că marea progatandă (propovețuire de principuri și păreri politicești) au ținut aproupări tainice și între studenții din Khiev, care să începură de la oameni tineri de aceia, carii cercetasă mai nainte alte școli, anumit universități streine., Gubernul va îngriji de aci 'nainte, ca (după închiderea universității) tinerimea viitoare să nu mai rătăcească întru'n câmp, unde sa n'are să facă nici o desprindere. Moldobal, în urmarea dispozițiilor așăzământului, edomirile spețiane a shoalelor publice, începănd în capitală luni în 20. Fevr. s'au făcut în toate zile păn la 4, a curgători, înainte comitetului Academic, a părinților elevilor și a cunoscătorilor. Obșteasca L Adunare, a căria tractarisim asupra shoalilor sau nemirit a fi tot odată în vremea acestor edamene, au hotărit a să încredința la în tuș de stama îmvățăturilor publice. Dreptacea, Preosfinția sa părintele Episcop de Roman. DlL. Prințipii Picolai și G. Suțu. D. Logofătul Balș, DL. Hatmani Grigori Ghica, Alect. Lelan, ped. Coli Cuza, Aga. Manolachi Miclesco și alți Coeri, au fost față luni în 26. la ecgamenul clatului al IV cologial. cttoria Universală, Gheografia cea veche, Gheometria și Ritorica era obiectele cercetării acestei zine. ăsprisurile elevilor, făcute cu înțălegere și lumurire, au dovedit nemerirea sistemei ce urmează, și care le pune în stare de a câștiga în limba patru îmbățături temeinice, ce apoi să fac mai întinse prin învățarea limbelor striine. Cercetarea cu amănuntul apetiturur lor, unde cu cheltuiala Statului să țin 124 elvi, au îmfățoșat asemene dovezi de privighere, rănduială și curățenie ce să păstrează la aceste Instituturi. Mercuri la 1. Mart. Academia s'au cinstit de venire înalt Priogr. Mitropolit, a Preosf. Episcopi de Roman și Huș și mai de toți mădularii a obșteștii adunări. După un cuvânt de întroducere, rostit de D. Referindarul, emeii clasului filosofii eau cerșcetat din Loghică, Metafizică Matematică și Istoria Pragmatic- Apoi s'au îmfățoșat planuri desenului din gemenie, și de gctorie, unii din elevi au rostit în limba patrii și în cele streine a lor compuneri în proză și în versuri, și prin dovezi de talent și de sirguință la materiile atât înalte. Dlar profetorii cum și elevii au avut norocire a căștiga bine-voința recântătorilor. Preasfinția cu Păr. Mitropolitul și L. Hat. G. Ghica au luat pe cățva orfani elevi sirguitori sub a lor spețiită protecție, din partea unui cler anonim sau împărțit în triii bani, iar A.Deputatul Cam. C. Negruțți leau hărțuit un număr de cărți folositoare. Această vizită m neașteptată, au adeverit în toată a ei lumină înțăleapta protecție a Pre. M. Domn și czmintele ca îngrijire a Cinst. Epitropii în privița shoalelor. Acuma eau văzut, că sistema îmbătăturilor publice, uruită după legiuirile Reglementului organic, au produs în această scurtă isprăvi, care mimesc întemeerea acestui ram însămnător și mintire cătră, care țintește a oa organizație. (Alb. ?.) Țara românească. M. S. Prea înalțatul Domn, ajungând la Giurgiu în deplină sănătate Vineri seara la 3. Martie, a sosit cu fericire în capitală, ieri Duminică la 2 ceasuri după prăni, în mare sucurie a orzșanilor. Sfatul oroșănesc dinpreună cu poliția și comisarii deșărțirilor orașului 'l au întâmpinat la barierea Văcăreștilor. D. Prezidentul Sfatului 'i a adresat cuvântul următor, arătând într'cingsul sistimentele ce simte obștea pentru fulicita sosire a MSI. S. La palat l au întâmpinat în adunare înaltul cler, DD. Miniștrii, voierimea întreagă ac capitalei, ostatul-major, cum și toți stabii și ober-ofițeri li garnizonei având înaintea Dumnealor pe D. Colonelul polcului. Prea Sf. Sa Părintele Episconul Marion al Argeșului a rostit un cuvânt de cuna venire din partea tutulor celor de față. După Iermenie s'a dat la palat un prănz foarte strălucit. Cuvântul din partea Sfatului orășănesc. Prea înălțate Doamne! „Domneasca capitală a Măriei Tale sebucură de fericita întoarcere a M. I. în mijlocul credinciosului norod, întocmai ca tinăra soție ce, după o plină de suspinuri așeptare, își dobândește irăși pe dragul său mire și stăpân, pe dulcele său povățuitor, ce singur ca și capul, și apăraria, și nădejdea, și cucuria, și fericirea și partea cea mai mare anaepodă,