Gazeta de Transilvania, 1839 (Anul 2, nr. 1-52)

1839-03-26 / nr. 13

50 LNRNM­) m­oară polonești, căci numa puțini Poloni fu­­­ră aduși prinși la cocuri dezchil­nite; însă totuș fără îndoială s'au aflat o îm­­preunare ățită mai ales între cotudenți ti­­neri, după care deregătorii rusești atâta au Iispitit în tăcere, pănă când seau aflat și scopul și vatra lor. Și măcar că gub­erciul chier este în Rusia veche, totuș acolo rela­­țiile soțiale toate sânt mai mult polonești de căt rusiști, trioților cu moșii să trage din boerimea po­­lonească. Pentru aceasta nimini nu să va mira, cum că marea progatandă (propovețuire de principuri și păreri politicești) au ținut aproupări tainice și între studenții din Khiev, care să începură de la oameni tineri de aceia, carii cercetasă mai nainte alte școli, anumit universități streine., Gubernul va în­­griji de aci 'nainte, ca (după închiderea uni­­versității) tinerimea viitoare să nu mai ră­­tăcească întru'n câmp, unde sa n'are să facă nici o desprindere. Moldobal, în urmarea dispozițiilor așăzământului, ed­omirile spețiane a shoalelor publice, în­­cepănd în capitală luni în 20. Fevr. s'au făcut în toate zile păn la 4, a curgători, înainte comitetului Academic, a părinților elevilor și a cunoscătorilor. Obșteasca L Adunare, a căria tractarisim­ asu­­pra shoalilor sau nemirit a fi tot odată în vremea acestor ed­amene, au hotărit a să încredința la în tuș de stam­a îmvățături­­lor publice. Dreptacea, Preosfinția sa părintele Epi­­scop de Roman. DlL. Prințipii Picolai și G. Suțu. D. Logofătul Balș, DL. Hat­­mani Grigori Ghica, Alect. Lelan, ped­. Coli Cuza, Aga. Manolachi Miclesco și alți Coeri, au fost față luni în 26. la ec­gamenul cla­­tului al IV colog­ial. cttoria Universală, Gheografia cea veche, Gheo­­metria și Ritorica era obiectele cercetării ace­­stei zine. ăsprisurile elevilor, făcute cu înțălegere și lumurire, au dovedit nemerirea sistemei ce urmează, și care le pune în stare de a câștiga în limba patru­ îmbățături te­­meinice, ce apoi să fac mai întinse prin învățarea limbelor striine. Cercetare­a cu amănuntul a­petiturur­ lor, unde cu cheltuiala Statului să țin 124 elvi, au îmfățoșat asemene dovezi de pri­­vighere, rănduială și curățenie ce să păstrează la aceste Instituturi. Mercuri la 1. Mart. Academia s'au cin­­stit de venire înalt Priogr. Mitropolit, a Preosf. Episcopi de Roman și Huș și mai de toți mădularii a obșteștii adunări. După un cuvânt de întroducere, rostit de D. Re­­ferindarul, emeii clasului filosofii eau cerș­cetat din Loghică, Metafizică Mate­­matică și Istoria Pragmatic- Apoi s'au îmfățoșat planuri desenului d­in geme­­nie, și de gctorie, unii din elevi au rostit în limba patrii și în cele streine a lor compuneri în proză și în versuri, și prin dovezi de talent și de sirguință la mate­­riile atât înalte. Dlar profetorii cum și elevii au avut norocire a căștiga b­ine-voința recântătorilor. Preasfinția cu Păr. Mitro­­politul și L. Hat. G. Ghica au luat pe cățva orfani elevi sirguitori sub a lor spețiită protecție, din partea unui cler anonim sau împărțit în triii bani, iar A.Deputatul Cam. C. Negruțți leau hărțuit un număr de cărți folositoare. Această vizită m neașteptată, au adeverit în toată a ei lumină înțăleapta protecție a Pre. M. Domn și czmintele ca îngrijire a Cinst. Epitropii în privița shoalelor. Acuma eau văzut, că sistema îmbătăturilor pu­­blice, uruită după legiuirile Reglementu­­lui or­ganic, au produs în această scurtă isprăvi, care mimesc întemeerea ace­­stui ram însămnător și mintire cătră, care țintește a oa organizație. (Alb. ?.) Țara românească. M. S. Prea înalțatul Domn, ajungând la Giurgiu în deplină sănătate Vineri seara la 3. Martie, a sosit cu fericire în capita­­lă, ieri Duminică la 2 ceasuri după prăni, în mare sucurie a orzșanilor. Sfatul oro­­șănesc din­preună cu poliția și comisarii de­­șărțirilor orașului 'l au întâmpinat la barierea Văcăreștilor. D. Prezidentul Sfatu­­lui 'i a adresat cuvântul următor, arătând într'cingsul sistimentele ce simte obștea pen­­tru fulicita sosire a MSI. S. La palat­­ l au întâmpinat în adunare înaltul cler, DD. Miniștrii, voierimea întreagă ac capitalei, osta­­tul-major, cum și toți stabii și ober-ofi­­țeri li garnizonei având înaintea Dumnealor pe D. Colonelul polcului. Prea Sf. Sa Pă­­rintele Episconul Marion al Argeșului a ro­­stit un cuvânt de cuna venire din partea tu­­tulor celor de față. După Iermenie s'a dat la palat un prănz foarte strălucit. Cuvântul din partea Sfatului orășănesc. Prea înălțate Doamn­e! „Domneasca capitală a Măriei Tale se­­bucură de fericita întoarcere a M. I. în mijlocul credinciosului norod, întocmai ca tinăra soție ce, după o plină de suspinuri așeptare, își dobândește irăși pe dragul său mire și stăpân, pe dulcele său povă­­țuitor, ce singur ca și capul, și apăra­­ria, și nădejdea, și cucuria, și fericirea și partea cea mai mare a­na­­epodă,

Next