Gazeta de Transilvania, 1839 (Anul 2, nr. 1-52)
1839-05-28 / nr. 22
96 mic. Numărul zbelilor morți s'au aflat pănă acum 70 și 112 aruncați la prinsoare. Unii zic cum că toată răscoala n'au fost decât o înarteneală oarbă a câtorva sute de oameni desperați; dar alții din protivă arată, cum că această însurecție cum am mai zis au avut planul său republican, au fost organizată bine, și toată nenorocita ursită leau stat într'aceea, că o parte din trănșii lsvuzi cu 12 ceasuri mai timpuriu decât fusesă ceasul hotărăt, Cercetarea vă face cu deamăruntul. Prepusun la început căzusă și asupra Conapartiștilor, că doar însuș Luis Conaparte, care acum petrece în Anglitera, ar fi fost începătoriul și organizatorul acestei conjurății; dar ei au și grăbit a să desvinovăți înaintea Franței și a tuturor, arătând că nu știe nimic de toate ce o au întâmplat, nici n'au eșit pănă acum vreo mărturie împrotivbă. Este de însemnat, cum că din riverii cei răniți greu, nici unul nu vrea să sufere împrejurul său pe preoți, carii vin a-i împărtăși cu tainele religiei; și să tem cum că popii li vor îndupleca lui mărturisire, pentru aceea la toate întrebările pățesc tăcere desăvârșită. Riga Luis Filip au dăruit 10,000 franci spre ajutorința familiilor a căror rude din garda națională și din miliție au murit în răscoala dela 12 și 15. Maia. Tot spre acest scop au dat regina și duca de orlean câte 4000 funi, iar Madama Adelaida sora legii 2000 fr. - publicul și anumit telscul este nemulțumit cu conmbinația ministeriului nou, iar din foile englezești câteva mai însemnate voesc a dovedi, cum că oricât să opintește nația francească, la totul nici odată nu va putea să aibă guderii reprezentativ. 2 lucru rar, care'l scrie un corespondent din 17. Maiu pentru Franța, cum că adecă aici între nobleță și cetățeni pe fiind o conversația mai de aproape, prin urmare necunoscândugă unii pe alții domnește o răceană mare, „stând într'o dezuinare morală și duhovnicească foarte mare unii de cătră alții. Pricina mai de aproape să află în crescutele trebuințe ale lucrului și în fineța materială de o parte; Iar de alta în cruzimea și în ticăloșia ce ciiște, și mai vârtos în țărmurita moralitate a plasei cetățenești, care la nimic altceva mai înalt nu cugetă, decât la jocul pungii și la căștig de bani; și nimic nu face pe oameni mai neghiobi, decât întrebuințarea tuturor puterilor duhului numai spre jur, nimic nu ridică un mai țeapăn părere despărțitoriu între oanmeni. Puteri minunate de energia morală și duhovnică, însoțite de o nemoralitate groasă și de neovlavie înfiorătoare dormită în norod. Critamia mii. Ministeriul vig,a lordului Melburne cu toți mădularii săi au intrat la 12. Maiți din nou în cabinet priimind asupră și oecininuitele sale slujbe. În zilele următoare făcândusă dezbateri în parlament, Sir R. Peel au spus pricina pentru ce nu o au putut forma un ministeriu tori, adecă din pricina daunelor curții. Într'aceea totuși nu este nădijde ca să rămfe personalul ministeriului de acum întreg fără de nici o schimbare, cel puțin lord D. Rusel din mai multe pricini este să iasă. Parlamentul dela 15. să închide pănă la 27. Maiu. Așa numiții șartiști pricinuesc tulcurări mult însemnătoare. În comitatul Stafford sau ridicat de aceste la G. Maiu, când mai întâiu fuseră prinși cățiva oameni beți, carii aruncară cu petici în polițaiu, în ziua următoare împresurând norodul temnița semăna că ar avea de gând să sloboază pe cei prinși. Călărimea fu simtă ai petrece pe aceștia la Nemsaste. Poredul să adună amenințând împregiurul carului. Actul de răscoală fu cetit; călărimea priimi seara porunca a umplea carabilele. Mai multe pușcături oarbe n'avară efect fiolos. în urmă pușcată cu plumb și călărimea începu a tăia. Trei persoane fuseră omorâte, peste 40 răniți, 18 părtași, nișe adunături de oameni strămțoși fuseră pași în prinsoari, în luptă s'au rănit și cățiva călăreți. Tulburătorii de odihnă pușcaseră asupra soldățimei, numărul părtașilor la această răscoală să socotește la 5000. Focul de pușcă ținu toată noaptea. (Jepraftet) Opinii. Madrid. 3. Maiu. Căpitala spaniei țâna la 2. Maiu o zi de jale și de însuflețire. îÎn Ziua aceasta să începu mai nainte cu 31 de ani acea revoluție, care pănă astăzi sfășie Spania fără folos. Însuș familia regală, uitând atunci de vârfa sa și binele țării, ca să mulțumească cheful favoritului dădu semn de iscutire. Căci adecă tatăl ligii luând la prigonire în ochii norodului pe fiul său moștean al coroanei, iar acesta răscula îndusă asupra tată său, între aceste certe coroana era când de când să fie prada uriașului, decum ca poporul spaniol nu s'ar fi sculat la 1808 cu îngufrlețire, lăsând