Gazeta de Transilvania, 1839 (Anul 2, nr. 1-52)
1839-01-29 / nr. 5
21. 24cr., fără poză 2 f. priiul acștii foi din priuă cu Foea pentru minte Inimă și Literatură este prem jumatate de an cu poșta 8 - arg. Pentru înștiințări să plătesc pănă la 6 rânduri 8 cr. de aci însue 1cr. argint de un rând DA FRANCISTĂ GARCA. Argasnot, 29. Fampagie., - FNFNFN Trăilumil Corsec. De cătăva vreme să lățisă vestea, cum că apa minerală de lici, cunoscută în țările vecinate, ar fi perdut din bunătatea și puterea ce o adugă mai nainte. O corespondență din 30. Ian, subscrisă de neguțătoriul Sablero, ne încredințează cu totul din protibvă, cum că adecă,după ce arendatorii corsecului Frații Vermeșer din Sagregin în toamna trecută luând jog gardina fântânii, ar fi spart o parte din stânca (piatra) de unde isvorește apa minerală, cercetând cu de amănuntul, la dată o parte și au astupat toată curgerea apei dulci, ce să amesteca cu cea minerală și acum ostenelile dânșilor sânt încoronate de cele mai dorite urmări. Capul coplit din piatră întreată ca de 15 și 12 piciore cubice, pe lângă ce necurmat să umplu filinare, totuș totdeauna are apă destină. Apa minerală iși are acum bunătatea sa cea mai dinainte. Pentru cei, carii cumpără apă acră de Borsec, să face prin aceasta cunoscut, cum că oricine, care scoate apă din Cortec și neguțătorește cu ea, acela priimește și un bilet tipărit și întărit cu pecetea arendatorului, care arată atătăt numărul sticlelor umplute cât și vremei umplerii, ca să poată dovedi de bunătatea apei. Măsuri de aceste era de trebuință a să apuca, spre a pune stavilă la atâtea înșălătorii ce să făcea. Pentru îmbunătățirea drumurilor cătră Cortec, încă să lucră cu stăruire. Pentru îndemănarea și înfrumgețarea locului încă să pun spre primăvara viitoare multe în lucrare, mai ales corpul ofițerilor dela C. 1 Regiment săcuesc este la multe nepregetătoriu. Opinil. între trupele brigadirului Castaneda și între carliștii din linia muntelui Santander să făcu la 2. lan. o lovire serioasă aproape de orașul Ampuero și mai ales la podul Udalla. Cristinii, după cum spune buletinul comandartului Espartero (rras Luchana) din 7. Ian, după o împrotmvire grea, prinsără tot garnizonul vrășmășesc în care el avea 80 morți și 500 răpiți. Trupele lui Castaneda perdură 18 morți și 120 răniți - Facția dela Calbente e împrăștiată. Eluiții (Șvațți, republica aceasta, ce e între Italia, Franța și Germania, cum bine știm stă din 22 cantoane (cum supt județele în Țararomânească sau Comitaturile ori Scaunele la noi) și fieștecare din aceste are drepturi suverene (domnitoare, stăpănitoare), sânt legate unul cu altul într'o confederație strânsă le asă ajuta și apăra împrumutat, spre care sfârșit tot cantonul trimite un deputat de la sine la Adunarea generală, unde au a să sfătui pentru binele republicei. Când nu sânt mădularii adunării împreună, atunci trebuie statului să încred la un loc primariu, adecă la o cetate din cele trei mai de frunte a Vacștiei, adecă: Țirih, Nern și Luțeni. Locurile pri-