Gazeta de Transilvania, 1848 (Anul 11, nr. 3-67)
1848-01-29 / nr. 9
34 varii întorc mantela după vănt, astăzi ministeriali, măne oposiționari, astăzi conservativi, măne liberali, oameni pe carii niciodată pui putem desprețul și urgisi destul. (Va urma.) HRONICĂ STRĂINĂ. Spania. Madrid, 15. Ianuar. Espartero își făcu în zilele trecute visitele la presidentul consiliului ministerial, la ministrul de resboiu și la căpitanul general al provinției. Astăzi se înfățișă în senat, unde depunănd jurămăntul își readucă locul de mai nainte. Timpul șterge toate! (Foile span.) Franța. Paris, 20 Ianuarie. Starea sănătății lui Filip, ori căt strigă unele foi, este pănă acum mulțumitoare pe căt se poate aștepta de la un bărbat ce se află între 70--80 ani și la care sSenestos irsa est monops. Pănă în căt de mare rolă joacă bărbatul acesta în lumea de astăzi se vede din acea împregiurare, că de loc ce se aude, cum că starea sănătății nue l'ar ierta a eși din casă, cursul hărtiilor scade la tote bersele. Sermanul Abd-el-Cader! Acum vede el ce rău făcu, că se aruncă în brațele franțozilor la carii nădăjduia deplină mulțumire, și acum ei îl tratează ca pre un prins de resboiu. În zilele trecute, se spune, că s'ar fi plăns asupra nesovotinței sale ce făcu cănd se lăpădă cu căteva luni mai nainte de însemnătoriul post al unui ministru primariu, cu care-l îmbinase împăratul de la Marobcco. Rămășițele oastei loi se reîntoarseră la Feț și la Tafa, unde întrară în servițiu maroccan. ritania mare. Londora, 18. Ianuarie. S'au zis mai de multe ori, că anglii sunt din natura lor și a localității în care se află forte aplecați spre a se sinucide. Acest adevăr ail arată și acum căteva vici ocrafii ale unor persoane de rang, care se sinuciseră în săptămănile acestea, între care vedem și pe Sir 41. Mildman, un baronet forte avut. Bancul Englightht iarăș începe ași îmalca ceferile cu bani gata, dar creditul cu toate acestea își vine foarte anevoie în fire, din pricină că prea multe case de cele mai mari se sparseră deodată. Italia. Nu numai Mesina și Palermo, ci întreaga Sicilie se află rescurată. Tulburările de la Mesina din 7-8. Ianuarie fuseră numai semnalul sau începutul. În Palermo se tipăriră probiemări întregi la o răscoală generală în toată Sicilia, carea era să prorumpă în 12. Ianuarie ca în aniversarea regelui neapolitan. Despre toată catastrofa aceasta iată cum scrie un corespondent în jurnl de Augsburg: Poporul sicilian pănă în 12. Ianuarie se purtă liniștit cu nădejde, că fiind aceea o zi atăt de însemnată pentru rege, el se va hotărâ a supte bre reformele cele preadorite. Sorele se apropia de apus și în loc de a sosi reformele cerute, sosiră nește măsure aspre polițiene, care demăndă, ca deregătorii politici să nu slăviască întru nimic cu asprimea de mai nainte. Gubernatorul arătă atăta încredere în aeturburarea liniștei publice, încăt făcu rănduială ca în acea zi să se dea un prănz strălucit în onoarea regelui, însă nici unul din cei chiemați nu se ivi la masă. Într'aceea pe la 12 ore se arătă o mulțime de popor înaintea palatului unde locuia gubernatorul, care a începu a se esprima în cele mai urâte frase asupra guberniului și asupra tuturor amploiaților pe carii nu poate suferi. Gubernatorul trimise ostași, carii se siliră cu armele amănă a împrăștiea pe popor. Aci căzură din resculați mai bine de cincizeci morți și încă pe atăția răniți. Căți vor fi căzut din miliție, nu se știe. Resculații văzănd cum merge treaba, trimiseră călăreți prin toată cetatea, carii să învite pe popor a apura armele. În urmarea aceasta se spune, că numărul răsculaților ar fi crescut la 40,000 (și pe jumătate încă ar fi destui). Deci văzănd trupele guvernului că nu sunt în stare a se opune la atăta mulțime, mai ales că resculații nu numai pușca din ferestra asupra ostașilor, ci femeile îi opăria cu apă ferbăndă, se retraseră din cetatea Palermo și se așezară la cămp afară. Resculații dar fiind acum domni peste cetate, liberată din prinsori pe criminali, coprinseră armamentariul cu armele și pulberea de pușcă, precum și artileria ce se afla acolo. Aceste pănă aci se văd publicate și în gazetele italiane. Gbernatorul se puse în pripă pe o corabie și grăbi la Neapol. Tot așa se întămplă și în Fogia, Bari și în Mongeleone. În 13 Ianuarie regele priimi report despre toate cele întămplate și încă în acea poante trimise un vapor la Palermo, care să în curăgeră pe miliție, spuindui că în ziua următoare vor sosi trupe de ajuns. În 14 Ianuarie se și espeduiră 7 vapoară cu zece batalioane infanterie și cu o baterie de tunuri, peste tot în număr de 6000 ostași, carii în 15 sosiră într'adevăr la Palermo. Locuitorii de la Neapol precum se vede treaba încă stau gata a se rescula. Aceasta se adeveri în ziua din 12. Ianuarie cănd regele aflănduse în teatrul de la San- Carlo, îndată după rădicarea cortinei unii din nemulțumiți începură a arunca cuvinte deznăstătoare asupra lojei în carea se afla regele, încăt acela se văzu silit a eși din teatru. Tot de ce se temu siciliapii este, că se aude, cum că regele de Neapol ar fi cerut un ajutoriu de la cumnatul său, împăratul de Austria, care poate că pănă acum va fi și plecat, de cumva papa de la Roma, prin al cărui teritoriu trebuie să treacă oștirile, nu va fi pus vreo pedecă. Alții iarăș vor a ști și mai mult, cum să adecă în vestiml de trei luni Neapolul va fi tot cuprins de austriaci și Sicilia de cele patru batalioane elvețiane. În 14 ianuarie se citi pe păreții cetății Palermo o pro-