Gazeta de Transilvania, 1848 (Anul 11, nr. 3-67)
1848-07-15 / nr. 58
239 șul acesta, ne remănănd eule altă cale, de căt a se arunca supt apărarea austriacăi (APgrem. Desig. Zig) ȚARA ROMĂNEASCĂ și MOLDOVA, București. Ultimatul Sultanului din 3. Iul. c. pou declară că J. Sa nu se va amesteca la constituirea internă a țărei, apoi că la întămplare de turburări numai trupele turcești vor ave dreptul a întreveri. Noi însă ne vom feri cu toată puterea și silința ca nici o putere să ne aibă pricină a întreveni. Dzeu și mintea noastră ne va apăra. Sa primit o scrisore de la Talaat Efenn, prin care avisează formal pe guberniul provisoriu, vă rușii primiră ordin de a se rentoarce peste Preot, apoi fiindcă sultanul primi constituția, armata turcească nu va veni în Țara romănească. Aristarhi e degradat din postul de agent al a romăne, iar în locul lui e așezat Ioan Ghica. Acesta ne spune de la Constantinopol întocma. Talaat Efendi și Soliman pașa vor veni la București spre a se înțelege cu romănii. Ei vor fi primiți cu cea mai mare pompă. Neguțetorii se îndatoară a forma șesemii gardă națională cu toate cele trebuitoare. Joi la primirea știrilor dela Constantinopol capitana fu iluminată strălucit, musicele regimentelor căntară, poporul juca și striga: „vivat constituția, e denumesec comiteturi spre a lucra la proiectele constituției, vare sănt a se propune adunării paționale. Puntul proprietății se va pertracta cu cea mai serioasă luare aminte, cerănduse din toate părțile și în toate privințele, pentru ca cei interesați la acest punt să nu aibă nici o pricină dreaptă și cuvioasă a reclama: Tocma citim în Monitorul roman din 6. Iulie aceste două adrese. Adresa lui Feric Rilat-Pașa din Silistra către D. ministrul pricinilor din afară. Am priimit adresul D voastră prin care mă înștiințați că uni din cei de aici cugetă a trece în acea parte pentru bântuirea lăvuitorilor Valahii, și cereți a se popri trecerea unora ca aceia, ca să se poată păzi întregimea liniști locului. Cunoscut este, că niciodată, mai vârtos în această epocă critică, nu se iartă a se da cea mai mică pricină de tulburarea liniști supușilor prea nuteroici împărății, ca unii ce se proiectează supt împărăteasca umbrire, și să apere de orice faptă pedreaptă, și mai cu seamă, împărăteasca voință este pentru locuitorii Țerii romănești, a nb cerca cea mai mică măsur supărare, căci, scopul unic al împărăteștii sale măriri, privește la asigurarea și liniștea nemiților lăbuitori. De aici, din oricare măcar parte va fi, daca vreunul va cuteza a trece în Valahia și a face nevoiniate, negreșit unul ca acela, dovedinduse, va lua o aspră pedeneasă. Osebit de aceasta, se vor cerceta și toate mișcările dregătorilor și cel ce se va dovedi cu vreo faptă împrotiva poruncilor, își va lua cuvenita osăodă. Aceasta, în cu poștiință aduse tuturor dregătorilor, sau dat cuvenitele porunci în scris ca să stăruiască cu dinadine a să face urmarea ce s'a zie, și pe viitor nu vom înceta, de a fi cu toată luarea aminte, spre a nu se întămpla cea mai mică necuviință. Adresul slăviri sale Tefterdareului Silistri către guvernul Țării romănești. Urmănd a se cumpăra șase scute cai pentru trebuința cavalerii și artilerii împărătești, Beiz Efendi și Malie-Nazâr, si au înștiințat cum că agrentul țării a scris guvernului că banii trebuincoși pentru cumpărătoarea cailor în Valahia, să se răspunză din dările către Poartă ale anului 1264, adică 1848 anul curgător, celui orănduit pentru aceasta, dăndesc din partea înscris de priimire, v care apoi să se trimită către haznava împărătească, spre săvârșirea celor de cuviință. Și însărcinatul ce cumpărătoarea cailor, ajungănd la Rușciub este a veni abelea pentru aceasta după voinți. Dar fiind că s'a făcut în Valahia oarecare prefacere a lucrurilor, este trebuință, a se încunoștiința aceasta mai întăiu guvernului, și pe urmă după răspunsul ce se va lua, să se facă și urmarea. De aceea, ori în ce chip va fi pentru aceasta chibzuirea guvernului, să vine voiască a mă înștiința căt mai fără de zăbavă. HRONICĂ STRĂINĂ. Germania. Francăfurt, 12. Iulie. Arrhiducele Ioan vicariul sau administratorul imperiului german sosierc pe la 6 oare aci și trase la ospețul „curiei rusești. Germanii îl primiră în chipul cel mai strălucit. Seara îi făcură o serenadă cu mai multe mii de facle. Astăzi mearse o depetație din 50 bărbați la cvartirul lui și-l invită la adunare. . Va veni pe la 11 oare. Presidentul Gagheria îl priimi cu un cuvănt frumos, la care Îl. La încă respunse din inimă, zicănd că va confăptui după putință și pentru mărirea și înflorirea, pentre pacea și frățeasca înțelegere a întregei Germanii. După aceea se depărtă din adunare. Înălția Sa mai tărziu poruncia se trimite o estafetă depă fostul ministru al Prusiei Camphausen, pe care hotărâ al face president la ministeriul Germaniei. Camphausen fusese ministru în Berlin în zilele trecute și căzu acolo din pricină că nu voi a recunoaște revoluțiunea de la Berlin. Austriacilor nu le vine la socoteală, că arhiducele Ioan își alease tocma pe acel ei ministru de president, pentru aceea au și declarat în jurnalul universal dela Viena, că întăia întreprindere a vicariului au fost nenorocită. Noi însă credem, că arhiducele au lucrat cu cea mai nemerită po-