Gazeta de Transilvania, 1848 (Anul 11, nr. 3-67)
1848-02-26 / nr. 17
APȘ Ip-pPA. 45. - Totura, Dela dietă. Desbateri asuorganisării cetăților. Acestea se întind precum și merită, pentru că în adevăr cele mai multe cetăți și orașe era pănă abum rău regulate, iar unele mai cu totul desorganisate, încăt noușai ștai ande se mărginesc drepturile judecătorilor, ale magistraturilor, comunităților, cetăților; vedeai și vezi o sumă de privilegiuri cu care se înmgestrițară din timpuri în timpurilegiveții, atăt din egoism, căt și din saimețirea aristocrației pănă la atăta, căt o samă de cetățeni avea (ne) dreptul a fi scutiți încă și de vama podurilor, drumurilor, lărgurilor, tot atătea asupreai pentru cei rămași în pescutire. Unde mai penem și acea ridiculă anomaliă ca, ce e drept tote cetățile să aibă dreptul a trimite căte doi deputați la dietă, însă toți acei deputați să aibă dreptul pumai de a vorbi, a disputa și a se certa, iar la voti sare său într' un singur votu. Deci în 21. Fevruarie ședința cerculară primim după care în tenritoriu și aceia pot fi remunerați în condiția de cetățeni, carii, deși nensurați, avănd meserii ori diplome locuiră cel puțin un an în cutare cetate și plătiră, în cetăți mici 40, în mijlocii 60, în mari 80, iar în Pesta 100 fiorini argint tacsă (chirie) de casă pe an. În 22. Fevruarie § 44 produse dispute cătrănite între deputații cetăților și ai comitatelor. Aceștia pretindea, ca cetățenii privilegiați să se despoaie de toate scutelele de care nu se bucură toți conlocuitorii lor; ce va protesta, că cetățenii nu se vor lăpăda de ale lor scutele, pănă ce și nemeșii nu vor desbrăca toate strigătoarele prerogative, prin care ei apasă pe ceilalți compatrioți, o8r trecu așea, că cetățenii căți se află în viață, să fie scutiți ca și pănă aci, iar pe veritoriu nici unul să nu le mai poată căștiga prin cartea de cetățenie. Într'aceea deputații nemeși încă dechiarară, că ei încă nu vor întărzie a se supune la purtarea tuturor sarcinelor publice, ca să ne mai rămănă loc de împutăciune. o 19 primi un adaos, că și preoții pot fi mădulari ai comunităților cetățene. § 54, în 23. Fevruarie iarăș fu interesant. Prin acelaș se organisază așea numitele comunități cetățene, adică aleșii representanți ai cetăților sau consulta sfatul din afară, cărui în Transilnia li zicem comunitatea sutașilor). Oraele cu 1500 locuitori vor avea comunitate 30 bărbați aleși, iar crescănd populația, dela căte 200 cetățeni se va mai adauui; cele cu 12,000 vor avea 84, cresc numărul locuit., dela 400 vor mai alege căte 1; cele cu 30,000 locuit. să aibă 157 representanți, apoi dela 800 cătei. Comunitățile vor fi datore a suferi în satele lor și ascultători, aceștia însă vor fi strâns opriți a tulbura consultația. MONARHIA AUSTRIANCĂ. Viena, 24. Fevruarie. Un curier pride la St. Petersburg aduse faima, că el principele Serviei, Mihail Obrezovic, care după cum știm, se află în căpitala meuscalilor, ar zucea bolnav de moarte și încă Ce lungore neagră, încăt puțină nădejde mai are de viiață. Despre aceasta înțelegănd bătrănul tată Miloș, se zice că ar fi devenit în cea mai mare confuzie. Doela Groț se spune, că țăranii, carii se resculaseră asupra domnilor proprietari, nevrănd a le mai da zeciuiele și robote s'ar fi prins prin putere ostășască. Unii zic, că ei s'ar fi luat curajuu dela acea măsură gubernială, în puterea căreia proprietarilor nu le mai era iertat a scoate execuțiune militară asupra săranilor, carii p'ar fi făcut tote robotele sau nu ar fi plătit toate zeciuielele, ci era îndatorați a căuta pe iobagi pe calea legii. Acum însă măsura guberniului își reluă asprimea de mai nainte. (ALv. Rg. apnd . Zi,.) La Trient în Tirol, după cum arată gazeta a. dela Augsburg, încă se tămplară de mustrări antiguberniale deși nu ve arăta seriositate ca în Veneto-lombardia. Mulțime de tineri și bărbați din plasa de jos începură a striga prin ulițe: „jos cu nemții, moarte fumătorilor. Noi însă credem, că asemenea apucături copilărești ar fi numai peste resunete mai ușore ce provin din simpatia care o au tirolopii către italiani, și mai mult nimic. Veneto Lombardia. Scenele săngerose pănă în 18. Fevruarie nu se mai revoiră la Milano. Între aceea poliția și ostășimea desfășură cea mai mare lucrare, avănd aspră demăndarea păși cu arme unde va vedea cel mai mic semnu al unei demnstrări revoluționare. Serbări extraordinare și adunări în timp de noapte sunt toate privite ca vește pregătiri de rescolă. La Veneția se pusemăna pe 60 de inși, carii se pored a fi dintre fruntașii propagandei rin nevoiere preoții la un ege o -