Gazeta Transilvaniei, 1852 (Anul 15, nr. 1-102)
1852-09-27 / nr. 76
294 strigarea Vendiatoriloruzesci, faciele omenioru voiu mai adauge ceva in Liviu, Catuliu, Pliniu tatu ce e micu, ruinarea edificieloru, roini'a palatialoru pre lenga ticalosi'a vecinetatiloru, si alte mai multe agata apropiarea amenduror'a de Oriente, de unde asta asemenage în gnomia, fisiode aighia Atatea si pote prea multe dein Venetia, pote ca a asemena si rge sai chiaru alte scrisori, ce e mare cu in tonulu celoru dein Bucua mulieriloru mai asemenea, turisirea celei mai vii afectiuni dela Al Leu si deca e regole voiu trece prein patria lui si altora, ran' atunci sprgonde dela mene mag Drumurile ferecate în Monarhia austriacă și pe altea. Din înnaltul emisu al ministeriului de finanțe văzerămu cu toții, cum că din noul împreușuru de statu ce mai destinară alte 20 min, fiorini m. c. pentru clădirea dpsmurilor ferecate pn cuprinsul provințiilor ascrpiane. Mi se pare că nu mai este omu văzătoriu mai departe de cătu numai pănă la nasu, care să nu fie străbătoatu de adevărul, cum că drumurile ferecate au ajunsu a fi una din cele ci numai mai concetățeni, neapărate trebuință că mai lu orgimu vorba în privința aceasta, ui totu ce facemu este earăș Ba de scoatemu înaintare alte a clădirei țeri. ale vieței noastre ca mo, prin urmare nici aici căteva date statistice după unu jurnalu din cele mai bune, din sape să cunoștemu minunata drumurilor Spre acestu ckonă nomă socoti drumurile ferecate în lurgimea lor după măsura de mila austriacu; est timpul clădirei lor să nu'l luămu departe, sumă de drumuri ferate, recate gata se afla. În Franța pe o distanță de 179. ”Cra miluri austriace. e. . . „ Britannia mare. .... 5341. 15 „ „resiei femei -păaiiiilonzz a Fieo „Republica Statelor unite 1181. 57 „ „ „șșrusiai'. id Moriitor.1 Ji ... Earna 1851 adică numai după 5 ani drumurile ferecate în aceleaș țeri naintară așea: Franța .. . .e 186, 29 mileni austriace. Belgiul (abia căt Moldova). . 112. 172, RDDDie ReeSD„. Statelenite . .... ... 2168. 24..,„ Prusianul-limiti o reinneonțeit, 5669. 29 sing - austriani „olimi dn, in spidgui 308,17oui. Din acestea date seci ce cunoaște învederat, băgate ca Britania, ca Republica unită nordamericană și ca Belgius făcură minunios întinderea șinelor de feru; altele earăș, care este discopia prea remaseră îndărăptu, din sape causă acum trebue să allerge nainte cu atătu mai vârtosu, căci eată comercial, industria mi cu exeavația ce tragu totu acolo, de unde mijloacele cele de comunicățiune cântă mai multe și mai bune. Tocma pentru aceasta cele 20 min. f. m. d. la nimic nu putea fi întrebiite mai cu folosu, decătu la clădirea drumurilor ferecate. Nu e de prisosu a însemna totu cu această ocasiune, cum că liniele căle se mai porniră și care în puțini ani ce voru da țara suntu acestea: Dela Glognu pănă la Martiușlag, dela Laibach la Triest, de la Oravița la Baziaș,, - de la Tarnonol la Dembița (în Galiția), - de la Țegledia, Seghedin, - de la Siparobruc la Agram, căteva capete de linii din Veneto-Lombardia și o armă înpreunătoare la Viena. Acum că mai apănăim o căutătură încă și asupra văștigelui pe care'l aruncă drumurile ferecate și anume: La drumurile ferecate ale statelor Austriei, ne cinci luni socotite din prima Noemvrie anul 1850 avans în 31. Marrie 1851 venitul total es. 2,880,500 e. argint. Ear ae alte cinci luni din anul curg, acel venit a crescu la 3 mil. 849,000 f. m. d. aderă aproape și 54 %, mai mertu decăt în anul trecutu. În aceași măsură avăntară mi liniile private; ca pe essemplu, veniturile drumului numit: „Împeratul Ferdinand” 1850 fuseseră aproape la 47 mil. f. arg., ear 06 anul 1851 puțin de nu ajunseră la 5, mil. f. arg. și este lucru firesc, ca aceleș, venituri se crescă pe anu ce merge. Deci noi putem ce zicemu cu vară dreptul, ferice de țerile pe care statul le înzestreză ce drămuri ferecate, sem și cu plutire de vanoară ne răuri! Brașov, 6. Oct. Lipsindune înștiințări mai positive, care le am putea primi din Moldavia despre cursul lucrărilor de acolo, dacă apai cine să ce înteresese de a înforma lumea cireunvecină decepe stagnarea ori avântul de celea întru reformarea sau mai bine formarea așezămintelor pronășttore, ne cade bine, dacă naștem oi norociți a împărtășii cititorilor vointici măcar și din alte jurnale străine văteșnge, care înteresează mult și pe o plasă a locuitorilor de aici. Amiade scotem din jurnalul vienezu, Austria” următoarele: Guverna sa a dat boierului D. Nicolau Roșca Codrianul, cu scop ca el se stăruiască a face navigabili imberiurile Seretu și Prutu cu vapoare, în privilegiu de 36 ani. Idea conducătore la acest proiect e luată din dorința și posibilitatea de a înlesni străportarea cerealelor din părțile de sus ale Moldaviei cătră Galați, care în timpul de față nu se poate face fără spese mari pe cărăușii (căte 45 — 50 lei de chilă). Efectuarea măsurei acesteia, care prin regularea apelor acestor va avea a învinge mari greutăți, apoi pentru neguțetoria cu bucate o acrvisițiune nempsămbe Principatele de mare însemnătate mi prea pinăită. D. N. Roșca ce pa dece „pn scurt la Viena, ca să se cunțelegă în persoană cu direcțiunea soțietății de navigiu (plutirea cu vapoare) vanoracea ne Dunăre în privința întreprinderii chestionate.” Aceste măsuri cercumspecte pot ave loc urmări presalutare afară de înlesnpirea negațiului, cea dintăi apoi stărnirea ADI înfocarea capitaliștilor patrioți și a proprietarilor ua asemeni întreprinderi în orice respect împortătoare, ne așteptănd, sa săi ia capitalistul străin dubătura din gură - 85 alte urmări - eară asta și onorea patriei ne ce naște din spiritul întreprinzătoriu. - Ungaria. Pesta, 50. Sept. Camera comercială de aici își făcu iarăș reportul său anual cătră mini- vârtosu pndela ca economi, neguțetori a, 1846 decănd cele mai multe țeri ave pn a. 1846 drumuri ce: Așea, perecate mai o I . . - preună cu Jurdan al lui Molière, că mai bine săi fie făcut Dzeu fără măni și fără piciore decăt cu fie lipsiți de rangu mi boieriă, căror însă publicul le respunde cu glume romănești aprige dar sănătoase, că Este rău cănd prinde mămăliga coajă, RD boieria mi nobleța cumpărată ori pe bani ori pe intrigă, ori pe vănzare, iar nu pe merite adevărate, deșteaptă numai urgiă și despreț, iar nu respect și reverință. -n viitorea marți, adică în 30. Sept. 12. Oct. ce vomu representa alte două piese: „Umbra măgariului, farsă într'unu actu după Coțebue tradusă de P. Î I. mir Carantina, vodevil original într'unu actu de C. Negruțți. Ce să zicem despre talentele teatrale și dramatice ale junilor noștrii diletanți pănă încăt acelea se desfășurare înnaintea ochilor noștrii. După a nostră părere de mi recunoștem frumoasele applecări ale mai multor diletanți (mi diletante), de mi iarăș altora le am recomanda între patru oci dacă nu mai multu o memoriă mai bună, deși privitorii preste tot au dat pe față plăcerea sa prin aceea, că sala totdeauna fu plină și applausele nu rare, totul nu se cuvine a vorbi în publicu, adecă prin gazete despre diletanți nici spre ai lăuda nici spre aui critica, din cauză prea firească, ceea ce se explică din numirea lor de diletanți, care va să zică cum că ei facu ceva dintr'o simplă și nevinovată plăcere și numai spre a'și petrece, iar nu din vreunu interees nici ca de profesiune, ci celu multu cu unu scopurabilu filantropic. Dacă totuș ar fi să mai atingem ceva în privința diletanților noștrii, aceasta ar privi la oreșcare prejudețe, cu care teatrul avea ce lupta mai în toată lumea, nrin urmare și ne la noi. Însă și în privința acesta trebue să mărturisim cu cuget curat, că la noi ce întimpinară prejudețe mult mai puține decăt sar fi temut cineva. Poporul noastru așteaptă să fie reflectat cu blăndețe și în termini lămuriți, iar nu cu vorbe încurcate și întortocate, pentru ca îndată să mi priceapă în ne stă lucrul. Deși îi spui dânsului așea: Uită teapare, focul arde, însă și încălzește, apa spală, stâmpără și setea, ea însăși înneacă, fără aer amu fi morți într'unu moment, însă și aerul cel mai curat pe umu greu bolnav îl omoară; - viserica e biserică, locu sfănt, noi însă amu văzut mireni și bisericani bătănduse ca orbii chiar în biserică, iar femeile clevetinduse acolo ba nicăiri ș. a. ș. a. Vezi așea este și cu teatru. Înțelepții lau menit dela început ca eă fie numai școla și oglinda năravurilor, și nebunii lau degradat la unu locu de scandal, iar niște trași înpinși lau făcut locu de speculă. Teatrul este pentru ca să desfășuri și să dai pe față națimeaei blăstămățiile omenești în icoană viiă, pentru ca să le înfrunți, să le rușinezi, să le pedepsești aspru bătănduți joc de eleuri sfărmăndule prin fermentătoarea putere a ironiei și a satirei, iară nu pentru ca să le lauzi și să le îngrași. Dacă ce, Ba ține acest scop vine înaintea ochilor, atunci vrășmanii teatrului trebue să amuțiască. Actori ori diletanți, soliditatea purgăriilor și allegerea cu critică a pieselor îi nalță mai presus de orice crevete. Tot așea cugetară unii și unele din familiile fruntașe ale Iașilor, cum Dna El. Maurocordat, Danii A. Maurocordat, Vas. Ale-