Gazeta Transilvaniei, 1852 (Anul 15, nr. 1-102)
1852-02-23 / nr. 16
62 Contribuțiunea pe venituri. Toate măsurele căte s'au luat de cătră stat pentru întroducerea contribuțiunii pe venituri în Transilvania, s'au publicat în Foia legilor după datină „în toate trei limbele, s'au împărtășit și cititorilor Gazetei în cătă sn ecsemplaru. Cu toate acestea aflarăm Kb nicidecum nu e de prisos a reproduce și aici măcar următoarele pasaje, anumit din decretul Serenității Sale al principelui Gubernator de supt Nr. 1989 care sună: Partidele ce mai reflectează mi la aceea, vuni că în tote actele oficiale atingătoare de contribuțiunea după venite, deregătoriele de cerc, spătoare subt condecerea comisariului de cerbe, după cum ce presemnară în 5. 19 al ordinățiunei de supt aduământul I. decid în inerangia înteia, mi denr. 15 au aceleiași ordinățiuni dipespisnea c. p. finanțiariă de țeară în a doa și dea de ne urmă instanțiă; și prin urmare cum că ele toate plănsirile, recursele și alte dorințe în feliul acesta numai ne calea acestor clone deregătorie au să le aducă la desbatere. Fiindcă ordinațiunea aceasta îngrijește după nstanță de realisarea statornicului principiu ce „a reopicat pentru proporționa ta, Ba comică dreapta re mpărțire a grăutăților publice, după care fiecare contribuinte, fără vreo echengisne nedreaptă ce trage la suportarea speselor statului după proporțiunea adevăratului seu penit, cu încredințare, că poporățiunea Ardealului, după exemplul tuturor celorlalte provincie din monarhiă în loialea recunoscință al acestui preînalt scop, se va sili cu toată seriositatea a încungiura toată pășirea împedecătoare de lucrarea administrațiunei, precum și stricăciosele urmări respirate prin SS. 31 și 32 ai ordinațiunei de supt adit. I. pentru fatinții întărzietori au nesinceri. An urmă spre încungiurarea cercetărilor consumătore de Bani, răpitoare de rima mi ariciose chiar și pentru fatinți, se va sili a compune pasiunile sale cu cea mai mare consciințiositate, de a cum ce cuvine unui cetățean de stat onest, mine căt ce poate de chiar, a ne așterne în reprinsa prefipt la deregătoria sa de ce cuvine, mi așa a sprijini cu totă bunăvoința pe deregătorie întru a complini pe căt se poate de simplu și de iute mult cuprinzătoarea lor propunere.” Atăt acestea pasaje, căt și mai mulți Sei ai înaltului emis ministeriale, pe carii poporul are săi priceapă și săi pătrunză nemijlocit și neapărat, ar fi să se explice căt se poate mai lămurit și mai populare. În căt pentru corporățiuni neu trebue ninidecum trecut cu vederea în emis ministerial din 18. Apr. 1850, al cărui cuprins este de o natură ca să odihniască pe toți cei prea îngrijați, că ar pugtea deveni „pn pusețiune de a fi ce cerceta cu de amârăntul toate catastihele și însemnările dar averilor lor. Din acel emisii scoatem aici pentru ăngustimea colonelor numai acestea: „Spre exsaminarea descoperirilor și spre definerea competenții de care sau împărțit îndată din început cele mai potrivite instrucțiuni deregătoriilor și tuturor acelor persoane, care sunt chiemate spre a conlucra la aceste pertratări, și peste tot sau făcut disperațiunile necesarie ca precum ținerea „în secret a tuturor descoperirilor cuprinse în fasiuni să ce înființieze, așa și fiecare obraznică întrebare despre starea și relațiunile contribuitorilor să ce încungiure. În general așadară în privința compunerii și a essaminării fasiunilor nn cendre admite abatere dela hotăririle prea înaltei patente din 29. Oct. 1849 și dela prescriptul essecuțional din 11. Ian. 1850. Privighierea spre aceste trebue mai cu seamă să fie reservată deregătoriilor în privința contribuitorilor acelora, a cărora fasiune ar pricinui greutăți momentoase, sau ar sta în contrast cu descoperirile cuprinse în aceea, nu numai din privința finanțielor împeriului, celor atăt de rechiemate, dar și din motivele simțiului de dreptate, Bach ce întroducă o egale împunere asupra contribuitorilor după proporțiunea adevăratului lor venit, eară nu ce ce părtinească contriubuitoriului celui nedrept cu davnea statului și a cetățienilor celor drepți și non sciințioși. Consiliul ministerial e tot deodată forte plecat a scnde de la înființarea fasiunilor ori ce ușiurare, care se poate uni cu scopul dării din venit și cu simțiul de dreptate mai sus atins, și a prescrie pentru examinarea pasiunilor o pertratare, care să însufle contribuitorilor siguranție în contra abesului cu descoperirile lor, precum aceasta sau mi făcut prin exacte instruțiuni clate deregătoriloru. Precumpănind aceastea, emitem următoarele hotărări: 1. Acelora contribuitori se poate ierta ași descoperi în comunu venitul său din atare ramura industriei, carii mână o întreprindere (meserie) suusă dării din căștig, și fac un țeliu sau în genere o corporațiune sau și fără de a se ținea de vreun tehu sau corporățiune statornică, ce ocupă cu tot același ramu de industrie și pentru aceea se unesc spre o comună fasiune a venitului lor. Fasiunile acestea comune sunt a ce face după formularele a si alăturate css A, mi sub B. Formulariul A en spețle destinata pentru aseze lucrări, a cărora venit e rezimat pe căștigul personal prin lucru și la care capitalul Sc pentru întreprindere are parte numai subordinată Cellalt formulariu e acomodat pentru pegațietorii, fabriceri în genere pentru acele paripi indestriale, care ce razimă neîntrebuințarea cea cu profit a capitalului prin mijlocirea lucrului. În aceste formulare e de a ce însemna numerul lucrătorilor năimiți pentru ajutoriu după starea lor presente și venitul curat, precum adecă ce va socoti acesta după sincera scrie și consciință a contribuentului pentru anul 1850. În tabela după formeulariul B. constructă trebue pe lăngă aceasta ce ce spună venitul cruci (brutto,) adecă acela venit, care ce căștigă prin vinderea productelorsau a marfelor și în genere venitul ramului industrial după resultatul anului mai de pre urmă fără de a scrie afară spusele avute la același. Sumele în acest tip spuse sunt de a ce întări prin subscrierea contribuentului în rubrica tabelei spre aceasta anumită. Tabelele ama înființate, se dau deregătoriei însărcinate cu acceptarea și essaminerea pasiunilor, dinpreună cu acele însămnări, III III. ..- IaIi IIIII așezemintele de plutit, curățitorii de canaluri, cismarii, coloritorii de cărți de joc, faurii de bleh mi copoierii, săpunarii, faurii de aramă roșie și galbină de Tortunarii, soiul (vărsătorii de aramă roșie, galbină, sătarii de clopote, căldărarii, faurii de candelabre, lucrătorii cu bronz, pacfong, arg. stucaturarii, nou, șca.) țeietorii de ciorapi, tipăritorii în aramă, peatră, oțel, îmbrăcătorii de mobile, cojocarii, măsarii, turturarii, pelarii (de tot soiul), producătorii de marfe din pere (mănușarii, curălarii, trăistarii, șelarii), zidarii, morarii de toată categoria de bucate, hărtiă, scorță, scănduri, lemn de cuntușit, văpsele, piuă, stampeșei, parfumiștii, plăcintarii (de tot soiul), vănzătorii de vestminte vechi, pardositorii, posomantarii, păsturarii, găietănarii, coperitorii de țigle, arloierii, lemnarii, producătorii de pulbere de pușcă, vărsătorii de stan, croitorii, confetarii, săpătorii în peatră, omenii de la transporturi de uscat (proprietarii de ffacere, și de tot soiul de trăpănzarii de tot feliul, afară de pănzăria liberă (precum: pănzarii de bumbac, pănurarii, mătăsărarii, țesetorii de catifea, pănură subțire și de cordele, șcl.), producțiunea zaharicalelor (ferberia din materie patriotice), rafineria zăharului din zăhar coloniale 5, 81. Meserie libere sunt acele, care nu sunt enumerate între cele concesiunate, și se pot practica fără documentarea calităților personale, pe lăngă o simplă adeverire din partea deregătoriei despre arătarea făcută, cum că cutare cugetă a practica respectiva meserie în cercul deregătoriei; astfel sunt: p. e, legarea cu drot, țesetura cu in, lucrările mariandelor de modă, cusetura, cusetura cu lănă, cu fir scii, resucirea simbrrelor, încerea foilor de suflat, facerea vatrei de bumbac (baterea bumbacului), ferberea oselor, facerea foiurilor articiciose, facerea cutielor, tăierea petrelor, smălțuirea, nălbirea cerei șol. Asemenea se concede, după analogia dispusețiunilor ce se află în ființă în alte țere de coronă, gătirea și cărpirea bucăților de vestminte femeești persoanelor feminine, însă numai în propria persoană, ca să zică fără aplicarea așutătorilor bărbătești cu femeești, ca o cuprindere liberă: sure, cimătorii, ceasornicarii (mari și mici), făclierii, rotarii,