Gazeta Transilvaniei, 1853 (Anul 16, nr. 1-104)
1853-07-15 / nr. 56
216. Respunsulu lui Druen de l Jur (ministru franțuzescu) a depeșiu cerculară a contelui Neselrode. Pănă a nouei depeșe rusești, 2 pn Mr. trecuți, cu o iuțală miraveră ne sosește din „Indenend. Belg.” și interesantulu acestu actu diplomaticu, alu cărui cuprinsu pote intopina pe vercine despre pusătura ce o ține Franța față cu Rusia în causa orientală. Responsulu sună așa. - - Domnulu meu! O depeșă novisimă a D. conte Neselrode, pe care „Ziuau de S.Petruburgu” o publică cu o zi mai tărziu de ce s'a trămisu aceea cătră toate consulatele rusești, a făcutu în gubernulu împeratului o impresiune, ne care Mai. Ca Împerătuecă îmi demandă, Ka ce pi o facu cunoscută fără șofăituri. Ne pare rălu, că în acelaș momentu, în care silințele tuturoru cabineteloru pentru d'a aduce o deslegare de ajunsu a dificultățiloru de față dau cele mai dechiărate documente de a sa stămperare, Rusia iea o pusătură, care face cu atătu mai nesecuru resultailoru „ba uneloru din aceste guberne le împune chiaru și detorința d'a respinge responsabilitatea, cu care îndeșertu “ce țipi” cineva ale îngreuna politica loru. Nu dorescu, Domnulu meu, a me re'ntoarce la deslucirile mele ce acumu suntu și storse, totuși, fiindcă D. conte Neselrode, pentru ca să sprijinescă pretensiunea cabinetului din S.Petroburgu, ce provoacă ne'ncetatu la superările, care ce zice, că le ar fi comisu Poarta pa contra Rusiei neî mplininduși făgăduințele, care le dede în an. 1852 soliei rusești ne timpulu trimei regulări privitore la întrebățiunea locuriloru sănte, suntu silitu a repeți, cum că fermanele, ne care le a emisu Sultanulu în urma misiunei principelui Mencioff, totu temeiulu la luatu dela acea imputățiune, și dacă verunu gubernu e îndreptățitu a redica acumu o lamentățiune fundată, acela de securu nu e guvernemăntulu Mai. Sale alu Împeratului Nicolae. Pretensiunile de ae formulă principele Mendkoff mai tărzis, pe căndu pieptulu principalu axă misiunei sale era săvârșitu, pă avea ama dată mai multu nemicu comunu cu acele, care le avea acumu concese dela Poartă, ce escă după o intregățiune noauă, n, divicultate noauă cu multu mai serioasă, care reapare în Constantinopole. a Ambasadorii Franciei, Austriei, Marei Britanie și alți Prusiei, ue ce afla în Constantinopole, surprinși de pretensiunile rusești, sau străduitu din resputeri cu apucături loiale spre a încungiura împărecherea, ei nicidecumu n'au sfătuitu Portei vero restire periculoasă, și, în vreme ce ei recunoscură cu unanimitate cum că pretensiunile Rusiei se atingu prea pe aproape de livertatea, voința și suveranitatea Sultanului, comiseră respinsăveritatea măsurelor, întreprinzinde în pusătura acesta curatu numai miniștriloru Înălției Sale. Din partea aceasta dară încă nu s'a esersatu nici cea mai mică influință asupra gubernului otomanu. După ce principele Mendioff intre aceste conjuncturi părăsi Constantinopolea și rupse toate relățiunile între Portă și Rusia, cugetă gubernulu franțuzescu întrunire cu celu englelescu, cum că situațiunea e cu multu mai amenințătoare, decătu a ea ce nu stă privighietă mai d'aprope, mi escadrele Franciei și ale Angliei primiră mandatu se năieze la colțulu Beșica înde ajunseră în luna lui iuniu. Acestă măsură predăutivă nu avea nici unu caracteru dușmănosu față cu Rusia. Ea era impegioeu dictată de seriosele împregiurări mi multu esculată prin aporsiipize resbelice, kape ce puseră la cale mai de multe luni în Besarabia mi pn portulu dela Sevastopole. Fiindcă motivulu celu din începutu alu stricărei Rusiei cu Guria pre cumu a desperitu, ama întrebarea, ue ce pute face trepeziune pn Constantinopole, era întrebarea despre insași estetință a împeriului otomanu, și gubernulu Mai. Sale îmi va răcede, cum că aici joacă la mijlocu atătu de pretinse interese, tot ca cineva ce pretindă îndată partea de influință și de activitate, care ce cuvine potestăței și rangului ei în lume. Zrupta ape dreptului datorința a respunde la staționarea unei armate rusești la granița turcească, cu staționarea putepizapă submarine în colțulu dela Beșica, într'unu colțu care „+3 dedică vercărei marine mi care ce aută dincoace de granița, peste tape a păși pn timpu de pace oprescu traptatele. Doe altmintrea daru Rusia dede de curundu motive pentru limgarea ambeloru flotile. în adevăru, mn 31. Mais, ne căndu era peste șutință a i mristă în S-Letruburgu pri păpea ambeloru puteri marine (mzizau merse acolo numai în 17. Vuniu), mi trămise c. Neselolozar) Portă unu ustimatissimu, în care era respirată forței oșcit cmeninparea unei prostănte ocupățiuni a principateloru, care pu mai erta pe gubernulu rusescu a o modifica, și pe căndu Împeratulu Nicolae prin unu cerculariu din 11. Iuniu o dechlară în fața intregei Europe de nerevocaseră, pe atunci era escadra noastră încă în Salamis și cea englezească încă nu apucase a părăsi portulu din Malta. O simplă asemănare a fapteloru acestora e deajunsuru d'a arăta, din care parte isvori inițiativa, pe care astăzi caută (Rusia) a o da josu de pe gătit aruncăndu responsabilitatea pentru aceea pe Franța și pe Anglia. Totu așa suntu aceste fapte deajunsu pentru d'a arăta cu temeiu, cum că între împărtășirea ce veni la Parisu și Londonu despre pasulu celu făcu con. Neselrode în Constantinopole, și între refusulu ultimatului a lipsitu timpulu fisicu pentru d'a pune la cale, ca ambele puteri împreunate se fi pututu eserța în Constantinope vero influință. Nu Domnulu meu, cu o zi cu acesta cu toată uterea convingerei mele, gubernulu franțezu n'are ași face sieși nici o împutățiune în serioasa acesta pertraptare. Bailu respinge dela sine înaintea tribunalului consciinței sale precumu și în fața întregei Europe responsabilitatea ce i se încărcă asuprei, tare cu cumpătulu apelează elu și din parte și fără temere la judecata cabineteloru. Numai abstragăndu dela scopulu celu cu totulu deosebitu alu demustrățiuniloru, ar fi poate prin putință a arăta unu feliu de analogiă între puseturele respective, căndu arusta armata rusască pe malulu stăngu alu Prutului și flota franțeză-anglică ar arunca anghila în colțulu Beșica. Acestă analogiă desperi deodată cu pășirea peste apa care formeză granița între Rusia și Turcia. Contele Neselrode încă se vede a recunoaște aceasta, căndu presupune că flotele se află în fruntea Constantinopolei, și că ocupățiunea noastră maritimă - cumu o numește elu - ar fi numai o răspundere desdrămnătoare pentru pusetura militară ce o luară trupele rusești la malurile Dunărei. Puterea maritimă a Franței și a Angliei aflănduse afară de Dardanele nu vatămă traptatele gustătoare; din contră ocupățiunea Moldaviei și a Valahhiei constitue o călcare a acelorași. Traptatulu de la Adrianopole, care determurește condițiunile proteptoratului rusescu, consemnă apriatu casulu, în care ie ertatu Rusiei păși în principate, adecă căndu privelegiele loru cap vătăma din partea Turciei. Căndu fuseră țerile aceste ocupate de ruși în anulu 1848, ele se afla într'o stare de mișcări revoluționare, care amenința deodată atăta siguranța lor, căta și ceea a puterei suverane și a cei protectoare. Tractatulu de la Balta-limanu adause în urmă, cum că, în casa ce s'ar repeți asemene eveniminte în decursu de șepte ani, Rusia și Turcia au a lua măsurele cele mai potrivite spre susținerea ordinei legale numai împreună. Suntu privilegiele Moldaviei și ale Valachiei în periculu? Au eruptu pe teritoriulu loru insurepțiuni revoluționare? Faptele respundu sângure cum că pentru momentulu de față nici poate afla locu aplicarea tratatului de Adrianopole nici a convențiunei dela Balta-liman. Cu ce dreptu au pășitu dară trupele ruse peste Prutu? Numai cu dreptulu de resboiu, a unui resboiu, alu cărui nume apriatu, trebue să mărturisăscu, că nu vreau alu respira, care însă easă dintr'unu principu nou plinu de cele mai calamitoase urmări, care cu mirare lu vedemu, că întăia dată se provocă de o potestate conservativă, precumu e Rusia, ce ocupă așa de însemnătoriu rangu în șirulu stateloru europene, și care n'ar ave altu resultatu mai micu decătu apesarea stateloru celoru slabe prin vecinii loru cei mai tari în mijloculu deplinei liniște. Înteresululumei nu concede ca să ce îngădue o astoeliu de doctrină, și Porta are dreptu nedisputareru a privi năvălirea în cele dos provinții de actu resbelicu, care provinții aibă veri ce organisățiune voru ave, exe formează o parte întregitore a împerăției ei. Prin urmare ea (Porta) ar vătăma tocma atătu de puținu tractaturu din 13. Iuliu 1841 pe cătu și puterile ce grăbescu spre ajutoriulu ei, decă ea dechiară, cum că strămtoarea Dardaneleloru și a Bosporului stau deschise pentru flotele Franței și ale Angliei. Opiniunea gubernului Mai. Sala Împeratului e formală în reportulu acesta, și cu toate că ea nu eschide în cugetulu său aflarea unui mijlocu efectivu de rempăcare, totuși amu provocatu pe generalulu Castelbaiac, a face cunoscutu contelui Neselio de tipulu, după care privimu noi starea lucrului, și să i împărtășască această depeșă. Te împuterescu a preda o copiă din acestu actu Domnului .... Primește încredințiarea stimei mele Drouin de Mprs. Acestă notă cerculară a ministrului de esterne în Franța sa trimisu la toate ambasadele franțuzești. Caracterulu acestei note e camu provocătoriu, totuși ziar- Și 'ingine pecăndu acestă otărâre ce vesti cu o țeremoniă, natele franțeze cea mai mare parte spereză susținearea păcei și ne a dicta] Mapică, 15. Iunu 1893. ziurnalistice asupra nu ce estorce bine părerile o împărtășirămu