Gazeta Transilvaniei, 1853 (Anul 16, nr. 1-104)
1853-05-30 / nr. 43
Gazeta ese pe due ori, adesa: Mercurea si Sambata. Clie'a odata pe septemana, adesa: Mereuriu Reeti loru este pe unu annu 10 f. m. e. pe diumetate annu 5 f. în Nintra Monarehiei, N. 42. Pentru fieri straine 7 f. pe unu sem. pe si. annulu imtregu 14 .m. e. Se prenumera la tote peste 4 imperatesei, cum si la toti cunoseutii nostri DD. corr espondinti. Pentru serie „petitu“ se ceru Acr. m. VANERE. Brasiovu, 20. Maiu 1său. Monarchia austriaca. TRANSSILVANIA. Vlasioou. Diagnalete ne aducu seiri feliurite mai numai despre cansa orientala si despre pregatiri la resbelu, ce se intre prindu in Tagei'a, Vesegabi'a si Elvetia si ca se posteza in tote trele locurile militiare la margini; cu tote aceste toate regresia ca pacea nu se ca periclita. Ce e dreptu, de sanda a datu rusii diosu marca si vulturulu rusescu de pe ambasada din Constantinopole turcii saratara curagia de bataia. Cuvintele Cnezului Mensisora din nota ce o trimise. Portii la pornirea sa din Constantinopole inca au facut o mare impresiune in turci, in aceea se dicea: „Cum ca improtivirea gubernului otomanu d'a da Rusiei o garantia formala, spunea va esecuta cu sepmratate tote privilegiele ce se dedega besericei ruse-grecesci in teritoriuluragerei, silesce pe gubernulu rusescu a face, ca se ajunga scopulu acesta din tote ale sale resputeri en alta modalitate, si face pe Sneaza ca sa se departeze.“* Cuvintele Sultanului respirate, candu primi ultimatumu din partea Rusiei parte le scimu, parte inse suntu demne ca se le scimu, ca se putemu judeca cu proba veritate despre stadinla causei orientare. Ela mai adause la cuvintele impartesite in numerulu trecutu si prmatoaghele: Fu facui tote, ce mi ieagra onoaghea a face ca se mi sustiemu gheroatele amicare cu Rusia; dara fara stirbarea pndrei mele nu mi sta prin ratintta nici de catu a me invoi la cele ce le cere Rusia. Speru ca causa acasta se va domoli pe calea pacei, dara inse deca vrea Ddieu se prozumpa resbelulu, nesi de catu nu voiu uita spunea eu suntu fiiulu Sultanei. In fruntea armatei mele me voiu areta demnu de naintasii mei cei plini de gloria!“ — Din acestea neratemia explica si stadiulu in care sa stramutamu causa orientala precum si mesujele luate din partea Turciei spre a se pregati de resbelu la ori ce eventualitate. Precedintiele pornirei Sneazalui Mencicoff din Constantinopole mau remasu fara a produce o impresiune si unu svonu chiarusi in Petropole. Diurnalulu „N. N.” descrie acesta impresiune sau în testulu urmatoriu: De candu sosi aici faima spunea Ca. Mencicoff n'a fostu atatu de fortunatu cu pretensiunile sale la Porta precum a fostu numai acum de curundu contele Lainingen, care esti la cale cu pretensiunile Austriei, si mai vertosu de candu se audi ca Cnezulu si parasi Constantinopole se indrira cercurile politice din Petropole de unu naduru apasatoriu. Cabinetulu rusescu era cam dedatu pene acum a reusi cu planurile sale cele departe tineritorie, si ca Ciaru si ca capetenia a besericei grecesci nu socotea se nu roata resbate si acum, contrariulu inse succesulu facii acum peste asteptare se simtia adencu. Se pote, ca framantarile diplomatiei rusesci, ce d'atatia ani se insogoneaza petutindenea cu succese; se poate ca pregatirile cele grandi6se ce resbelu pe mare si uscatu se iee capatu cu o astfeliu de lovitura? Asta fogandoieala i ag ca si una unu mare necasa, si celu mai mare decatu acesta ar fi, sase restirea asta intr'ana puntu alu Orientului, arurate incuragia asemene restiri si intr'alte puncte, p. e. in Principatele danubiane, Persia, Caucasu. - Beserica si ma enatii imperatiei se intreba acum intre sine cu tota seriositatea: de ce va ofari Ciarulu ? — Despre posivelitatea resbelului si despre ocuparea Rghinsirateloga se vorbesce multa, tosma precum si despre isolata pusatura a Rusiei. Diurnalele de curte ale Rusiei explica si tgarteaza pe largu despre portarea resbelului in "Turcia s. a. s. a. - Altu Diurnalu de curte ghegoasa in memoria anulu 1812, lasandp asta obsegtatiune: „Carolu alu XII. si . I. suntu essemile amonitore pentru toti aceia carora li se ar mai fideli a purta resbelu in Rusia. Mai deaprope an, 1812 (candu se stogiestea lui Napoleon de gerulu Rusiei) va fi adusu pe tota lumea la convingere, cu cata feritate se intimpina aici ostetii cei nesaramati.” Aspri dupa ce vedemu de ambe partile ale imparechidteloru puteri pulsele si repulsele despre una, eara despre alta parte unirea Franciei, Angliei si a altoru puteri intru sustienerea intregitatei Tagciei, care se privesce a fi in nessu strensu cu aperarea nedependintiei europene, — ne vine inca a mai adauge, ca in impregiurarile de fasin, escarduse verumu resbelu cu Rusia, n'aru gemane indereptu neci inflacararea Europei prin alta revolutiune — si acesta e pra bibi, care va astedia si vutea pedgosdie si referintiele respectiviloru prin: mai da mi, ca mai lasu. Cu Elvetia inca nu sta lucru chiaru asta de reu dupa spm ilu alarmeza scirile. Ce e dreptu sa datu ordine pe la cantane pentru a inteti cu pregatirile de resbelu, ba si militia pe la marginile tierei e sa se consemneze; inse aceste suntu numai mesuje preservatore de pace, care o doghessp si cantonele, dara o dorescu cum e de doritu pentru unu roroga cesi sa le rescumpara onogea si iertarea patriei cu pretinsu vietii. Barbatii cei cu influintia din mai multe cantone s'au adresatu in causa acesta catra sfatulu republicei, descoperindu i, ca parerea poporului republicanu e, ca dorescu ca diferintia acesta cu cabinetulu Austriei, pe langa pastrarea demnitatei si a onogriei natiumei, sa se compuna pe calea pacii. Acesta dorintta se maresce prin reportele ce se rghimesea din cantonulu Tessin, unde locuitorii din causa ca li se inchisa comercialu cu vecinatele margini sprega o lipsa mare si pentru timta mai indelungata nesuportavera. De alta parte, dupa foile de Parisu se citesce spunea consululu austriacu numai catu ar” fi fostu chiamatu la Viena fara a fi intreruptu inca cu totulu comercialu cu Elvetia, si diurnalulu „Bund“ mai adauge ceva demna de insemnatu, cum ca doue note ale gubernului austriacu, ce s'au tramisu satga svatulu republicanu, suntu cu datu mai tarziu, de catu eum fu rechiamarea consulului conte Cagnichi, si mai adauge, spunea venindu contele Cagnichi egasi indereptu în Elvetia nu i mai face lipsa de alte steditive, eara semne de pace. Ceea ce ne trage luarea aminte în mai mare placere, spunea atatul despre patriarhulu Constantipolelui in fruntea besericei grecesci, catu si despre copii si mitropolitii tieriloru danubiene aflamu, ca ei mai cu totii se unescu in protestulu ce s'a facutu în contra supunerei besericei orientare sub protectoratulu rusescu, si ca de curundu si Em. La Par. Mitropolitu alu Moldaviei sar fi alaturatu lunga protestulu acela, si ca ar fi segata dela Porta, ca sa mi filosesca desepacarea intrebatiunei acestei atatu de delicate si atatu de afundu planuiture intrunu congresu alu tuturoru puteriloru crescine ipră La acesta amuză si mai multi. — Brasiovu, 29. Maip. Ern satga sierte 6re sega treci catra Fagarasiu Maria Sa Domnulu erissorp romano-satolisp Dr. Ludovicu de Haynald pela marginile Brassovului, unde pene ce in iutiala ise schimbara caii de prefunctura sa salutata de tinerimea gimnasiala cu profesorii sei în frunte si de mai multi alti poporeni carii audira despre trecerea iubitului seu pastoriu pe aici. — Maria Sa D. episcopu Iasit o calatoria pentru fansiianile episcopesci in mai multe locuri prin Cicu si Tghiseapne, pe unde lasă dupa sine o rara stima, iubire fiiasca si o admirare de talentele, bunetiele si descendinti'a lui, care sa gasteghiseza ceruta misiune apostolica. Fri sever si Maria Sa seghemoni a santirei noului spitalu in San Georgiu de Sepsi în midiloculu unui concursu de omeni nenumerati, carii din tâte partile venira cu procesiune la aptulu santirei acesteia. Din mediulu comunitatiloru cat. ale districtului acestuia inca se trimisera deputatiuni la acea ceremonia, pentru ca se salute pe Marele Sep pastoriu, ceea ce facu si corpulu profesoralu alu gimnasiului catolicu daiei; eaga dassaliti'a dela se6l'a normala, cu vero cateva fetitie oferi in San-Georgiu si unu presentu din maiestria cusaturei Mariei Sale în aducere aminte de 7. Noemvre 1852 candu se versi Maria Sa aici confirmatiunea. Spitalulu ce se sant porta numele Mai. Sale Imperatului „Fransisep Iosiîn” aplaci danduise acesta numire. Pe campulu Brasiovului faci grindina rosina stricatiune la porumbu, inse numai pe unele postati, ve unde ad. ajunse cea mai puternica versare de ploia cu ghinda. Medardus, deasa sar adeveri ceea ce tiem omenii despre diua lui, nearameninta cu 40 de dile totuloiose, fiindca a plouatu cam binisioru in diu a lui. î. .