Gazeta Transilvaniei, 1853 (Anul 16, nr. 1-104)
1853-08-01 / nr. 61
Nr. SE. Brasiovu, emeta ese pe die ori, adeca: Mercurea si Mis'a odata re pertonana, adeca: Mercuriu Reetip. lata este pe unu ampa 10 f. m. e. pe diumetate au 5 f. în launtru Monarehiei, Sambata. *) Dupa cum scrmu inmuriatia DD. c. r. comisari nu s'a limitatu neci de catu in ceea ce privesce la indemnarea d'a se face scoli d'a se lipsa si asiedia plata dascaliloru si d'a se aplica dascali harnici la ele si fara scaderi sau prepuse poblice, ci din contra acesta 6 una din cele mai sante datorii demandate desatga inaltulu gubernu; numai aministratiunea interna se comite respectiveloru confesiuni si si ac6sta cu supravighiere, si reportare daca se face verumu sporiu stu se dormiteza. Se fma pre incredintiati ca inaltulu guberniu primesce cu cea mai mare placere ori ce pasi de inaintare in pieptulu sculeloru, numai catu vrea, ca armonia sa se supa stredie din tote partile. Asia dara nu e nici o causa ca cineva se remita din zelulu seu da inidiloci si renasce ssolele. - Dlogț! Se privimu la bunetia P. „Aișișultevu 18553. Pentru ieri: straine 7 imtregu imperatesti, 14 1.ș. cum si e. 1. pe Se unu prenumera sem. pe la la toți eunosentii poitti si șii pasta DD. cert- cie înlâpa a necrvnocraniui. Monarchia austriaca. TRANSSILV ANIA. Blasiu, 31. luliu s. n, Essamelele de rgomotițne amesuratu planului ministerialu de organisatiune incependuse in 15. |. s. sau continuatu rea in 27. Pe langa directorulu giminasialu, si professorii respectivi la aceste essamene avaramu ondre si de presintia D. sanonicu 'Pimoteiu Cipariu ca delegatu din partea Illustritatei Sale Domnului Episcopu. Resultatulu osteneleloru puse in cursulu anului scolasticu atata d'in partea professoriloru catu si a studentiloru a fostu imbucuratoriu. . Cu toate ca cei mai multi seculari, carii au concursu la acestu gimnasiu, suntu fii unoru parinti seraci, si departati de loculu acesta, totusi e demna de insemnatu, ca parintii incependu asi spnoasse missiunea sa si ca sela d'intaia offisin alu loru este crescerea fiilorusi mau crutiatu ori si ce a sacrifica pentru implinirea acestui inaltu officiu. In 15. lunei curente sa inceputu si essamenulu de maturitate in seghisa; er' celu verbalu lau depusu in 29 13 tineri sub presidiulu D. canonicu Teodoru Sereni ca comissariu essamenului de maturitate pentru anulu acesta din partea Escelsului e. g. guberniu. Desi capacitatea acestoru tineri e deosebita, totusi din lucrarile slapungale, si dupa respunsurile d in essamenulu verbalu s'au judecatu toti de maturi si demni de a trece la universitate; in privintia vocationei dini gasesti tineri suntu destinati 6 spre a merge la facultatea juridica, 2 la medicina si 2 la filosofie. Naptp tinerimei studi se în Blasiu si tine altele zgoserte pentru inlesnirea loru de alta data. — In lunile trecute mai primiramu anca dela inaltulu ministeriu de cultu si inventamentu una machina electrica; avemu buna sperantia, ca cu euantulu de bani adunatu si care se va mai aduna spre asesta scopu, precum si prin parintiasca favore a ascellului guberniu fisicalele si cabinetulu natugala catu mai in scurtu timpu va fi rpun intr'o stare infogitoghia. Dela gura Muresiului, 20. Ialin. (Capetu.) Asia de norociri furamu noi paci, si pote mai multu de catu pe catu meritamu cate unu Branu si cate unu Danu, incatu la ceea ce de sute de ani prin singura influintia a noastra, a preotiloru, nu putur amu ajunge, cu ajutoriulu si influintia c. r. comisari amu devenitu in restimpu de unu anu, doi. Cine nar ghespnoasse o aseasta nici o dala n'ag merita a se numi parinte ci singuru numai obscurantu si impilatoru de poporu. Pentru acesta activitate desfassurata cu sinsega conscitatia la implinirea ordinatiuniloru mai inalte ne afama forte multiumitori si inaltului s. g. guberniu. Inse cine ne va garanta pe viitoriu su pastrarea in statu quo sau imbunatatirea acestoru institute urdite si asiediate spre a fi solidate? Dupa cum anchima prin jaloba agenira stoghessa din Sibiiu se a liermuritu inmurintia celoru caroru avemu a multi ami inceputele este imbucurature ”). Comisariulu avea o privighiere neadormita asupra inaintagiei scolare, elu isi cerea raportu despre toata si folosila lucrului, si personeloru se le damu pace, se fie de ce colare voru fi. R. inaintarea de repetite ori dela dascali, elu ce e dreptu provisionă sedlele si dascali destoinici, cam de arendulu cu barbati dela Naseudu, sora sei fi trecutu prin minte, epunea cineva nu rote suferi nagnisia regioaneloru, de catu numai confesiunea loru. — Acum vomu vedi unde voru recadi abia nascutele scoli, ca alti dascali apti raei nu se afla, apoi servitorii si nepotii unui stu altui interesatu tote potu fi, numai dascali nu. Vomu randi dupa aministratiunea unui Bravu si altui Danu, si ne vomu bucura, deca ei cunoscandusi dato rh'a si misiunea sa se voru indura a visita si ssola masaga de cate ori visituza ale case private pe anu. Atata despre scoli la care nu potu ghetase, ca D. C. se nevoea, cn scopu da pute infintia o asola nor. mala, a pune la cale arendarea unui dominiu la Paraidu prin comune, din a carui venita apoi sa se infiiiteze o scola buna normala, si comunele o vrea asesta, inse sa bine astepta rea. Se mai atingu si despre besericele cele de petra care cu ajutoriulu Dlui comisariu se au pusu in stare activa. Vesegisa unita din Gurgiuu , ce se incepi inainte de revolutiune, ega rei sa se dererteze, ega D. C. află miditose, si acum bravii poporeni procedu eu zidirea ei. — La Cassoa viu comuna asi face beserica de lemnu, neavendu decatu 100 f. v. v. capitala. D. S. svatui si induplecă pe comuna, ca se faca stangini de lemne din copacii cei uscati, cari ducunduse la Regina imultira fondulu peste mie; varu puse se ardia aci in locu unde se aflau retge destule de varu si astadi facundu si cruce multiemescu toti gubernului, ca le a trimisu unu com asia de binevoitoriu. Asemenea faci si intr'alte locuri cu beserica deunita la Disnaro carora li se inlesni asemene redicarea besericei. In Rusu sa cerutu cuartirulu fostu de oficiru pentru locu de besetrica; si sarutanduse, va ajuta, credemu, si pe misera acea comuna. Aici mai facu o observatiune cum ca tote comunele fara deosebire de nationalitate se bucura in asemene masura de sfaturile si ajutoriulucelu' intteleptu alu DDloru comisari. — Candu amu vede ca lucra ghea si cu atuncarea nostra amurote rechiama, inse din seninu numai unu pismataretiu aru pasi cu nemultiumiri si cara acela, care mar rate suferi pasii de inaintare. Atata dela gura Muresiului, ad. unde incepe plutirea pe elu. Unu romanu bunu. UNGARIA. De Lungu Baietii mare, 8. uliu. Nortea din 2. iuliu spre Dumineca fu ingrozitore pentru noi intratatu, catu si portile jadului inca saru infricosia. — Dupa caldura nesuferibile de vreo patru dile se sculara nisce mori dela apusu purtatori de grindina, si se resbunara atatu de cumplitu, in catu dela virfulu codrului de catra Nanda trecandu spre resaritu — la hotarele Birseu, Farcase, Buzessi, Coltir6, Ariesiu, Busac, tote promontoriele dela Baiea mare, si Baiea sprie — tote le derimara, in catu nici fruncia pe copaci n'au remasu, lasandu in urmasi o struncinatura de inimi, si miseratate forte simtitore. — Si poporulu comunului ascrie causa acestei sbiciuiri? - Singuru preotilor, pentru ca cutari dile tieapte de mosii, si stramosii lor, precum: Foca, Povoiu, Bartolomeiu, Palie s. a. precum si Joile dela Ras si pana la secere, nu se mai veste cu a se serba, cum facura betranii preoti — si pentru acea near certa Ddiep!”) — Si candu scriu acestea cu inima sfasieta imi aducu aminte de ceia ce dice S. Pavel ap. in cartea sarga romanis. 13, v. 12: „Fratilor noptea au trecut, e radica sau apropiat, se lepadamu dar lucrurile intunerecului, si se ne imbrasamp in urma luminii. — Ca diua cu cuviintia se umblamu, nu in ospetie, si in betii, nu intru curvie, si intru fapte de rusine nu intru price, si in risme. Acestea sunt * Amu disp restumati, ca fuga ssola nici crestini buni, dara Dieu nici romani inaintati nu vomu ceda. De ce n'arprita beserica de atatia seculi desradacina unele superstiuni ca aceste? Si desa n'a pututu, de ce nu i alaturamu ssoala spre ajutoriu? C.