Gazeta Transilvaniei, 1855 (Anul 18, nr. 1-104)
1855-01-22 / nr. 6
96,738,754 f, esportulu ne uscatu 100,484,410 e. Împortulu țiu de la baia de Camieș de mai mulți adjutanți, de generalii me mape 53,803,544 fiorini mi esportulu marinu 29,539,346 qui șefu mi de o escortă de onore forte numeroasă. La sosirea sa a fostu priimitu prin vibaturile a două batalione otomane D. A. Vineche desco- însărcinate cu desbarcarea nutrimenteloru mi munițiunelor t. peri în turnulu de astronomie din Berlinuln noaptea din 14. Toți oficirii din deosebite serviciuri ale punctului ce reuntră înspre 15. Ianuariu o cometă noauă, care ce văzu pn 15. Ion. dată ne auzită de coclpeaași, în semnulu zodiaticu alu scorpionului și în ziorile zilei se poate vede ne ceriu cătră mează resăritu. Credu, că ai voi da oarecare amănunte despre presința lui Omer lama între noi. În 10. Ianuarie emise gener. Canrobert o ordine cătră trupă de cuprinsulu acesta: se priimi știrea despre eșirea lui Rusel din sinistemulu an-în noptea de la 7, ale acestei luni, o coloană ina gliculi după dănesa pi urmează o altă știre numai puținu în mică au atacatu șanțurile nostre, semnată, ba și importantă în urmările sale, dacă în zilele viitore se va adeveri. - Adecă se pipăiește, cum că generalulu fiorini mon. conv. — Descoperirea unei comete noauă. Viena, 26. Ianuariu. Evenimintele politice, care prin conferința din 7. Ian. se mai domoliră, se pare că acumu se apropie cu atătu mai repede de o spargere, într'o parte. Aren ville din corpulu alu 8-lea de armată s'ar fi chiematu la Viena pentru ca să ce trămită într'o misiune spețială la Parisu, care misiune să stea în raportu cu convențiunea militară încheiată în Viena, precum și cu înștiințarea pn depeșa Dlui Dpouin de NȘ Pars, despre înaintarea armatei franțuzești cătră?Rimu. — „Wanderer,” are scrie acestea, după unu isvoru de credință dovedită, face atenți pe cetitori, cum că această știre ce toată întămplarea are lipsă să se aprobeze prin o adeverată efectuire a acestei eventualități. În urmă se îndoiește jurnalulu, dacă suptu împregiurările acestea se voru mai re'ncepe conferințele de pace ori ba, și zice, că lucrulu va depinde dela noua formare a ministeriului englezescu. Apoi solulu turcescu, care e persoana cea mai interesată pentru conferință, încă nici nu e denumitu, cu toate că ce sună, că Arif Efendi, solulu Poartei din Viena sa fi însărcinatu cu misiunea din partea Porții. Zilele acestea critice voru trage într'o parte și vălulu de pe puseciunea de față. Patru companii din alți 46 linie de guardă, a priimito cu Se află din chiaru declarațiunele rănițiloru că, nainte, preoții ruși ae ațâța fanatismulu, spuindule că voru învingători, de le suntu înghiețate de origu. Alți 47 regimentuțiuni fanatice, a văditu demințirea lui Omer Pașa și 2 divisiuni franțuzești, care voru sta suptu comanda generalului Pelissier. Aceștia au și trimisu trupetorța cătră Simferopole, ka ce opereze mele Pelissier și Omer Pașa suntu Perecopu. Nuîncăntătoare miliție. Piemontezii 15,000 voru debarca la Caffa, după cumu se scrie. Pănă în 18. Ianuariu totu s'au mai încercatu rușii a face năvăliri din cetate însă totudeauna fură rebătuți cu perderi însemnate. cea mai mare Folliot de Crenner armele loru, vigoare, și - goninduo totudeodată pănă în punctulu secare, lăsăndu morții pe pămăntulu nostru nele noastre, deși răpiți în măiacestora prediccăci soldații francezi nu ce voru luptu cuvântu că măinele ei mulțumescu pentru aceasta. În Esnaropia ce mai adună lăngă cătră putea trupele 2 zile mai din Eupala servi fi Tiera romanesca si Moldahia. Iașii. 10. Ianuariu n. „Gazeta de Moldavia” împărtășea mai vărtosu cum în capu apre mai mari solenități alea în cea de iarnă pe cănd se pare că armele au ceva huăpnosu. Răspunsulu sau dau ritului ortodocsu, s'au celebratu în capitalia nostră, cu totă? acestă întrebăture fatală nu dau vei pompa bisericească și civilă. După sănta Liturgie, ce s'au slu mai mulți așea: situ de Preasfințitulu Mitropolitu Sofronie, Preasa. Ca în Tote protocolele și negoțianiunile diplomatice ne voru cungiuratu de onoratulu Cliroe, în ființa foncționeriloru etascote acolo, unde ele trebue ci ne scotă neapăratu, lumea tuui și a unui nămepo că publiculu au plinitu ne piața Catedra dică va pricepe odată, ki Rusia ce na îndupleca la nave numai lei ceremonia sănțirei apeloru, în mezulu salveloru dare de laTănci, cănd ea prin puterea armeloru va fi silită a ce pleca, cătră o companie din miliția moldovană.ște următoarele: Serbarea Epifaniei, una dintre cel . Înălțimea Sa Domnulu stăpănitoru, prin ofisulu cu Truca să nu voru mai dormita Jnu numai pănă Nr. 13, au binevoitu a întări pe D. Paharniculu Iordace Cand sunetulu bumplitu alu trâmbețeloru Austriei va duce arramoil, în funcția de șefu secției a 3-le din departamentulurata la luptă; atupii voru fi scuturați din aju loru somnulețu de finanțe, în care se afla servindu - 1. „ractatu Secretariatulu de statu, prin adresa cu Nr. 46 aduce Dechemare. Amu mai zis'o și altădată, o zicemu și acum, că au cunoștința publică că, consululu M. S. Împeratului Joranto în acestă causă nu mai pote fi vorba de a îndupleca pe cineva zileru au numitu provisornicu me Dlui Constantin Zdrobici, dra a Dave prin convingerea din lăuntru, și numai prin sila armegomanu acelui consulatu. Săre încuiere, noi abemu ne earnă. Dela 5. (17) Vun ști că ateeaș este numai o pălărie, cu care lucrurile să axe curgătoarei, termometrulu Reomiurianu arăta 12 grade subeamăne numai pănă cănd va navura timpulu mi ce voru mai zero; de atunce, frigulu se schimbă între 7 și 4 grade. - îndrepta drumurele pentru ca să potă grămădi cu „esmire trute Aemzi neua cade, mi ce cnepează că ceva pute statornici ca ătu Ce pote mai numărase la Sevastopole. Rusia lotudeauna lea de sanie, sună așa: DIN CĂMPULU RESBOIULUI. loru. Cronica straina. RANA. Parisu Visa nave ori prelungireva răstomnitorii care se temu a și pune trupele în mișcare, pencu putere mai mare de cătu a fostu aceea a tractatului din 2. Căința și înduplecarea Rusiei ar se încerca deȘi voinicu va fi care va pare și va umili ne Rusia, din causă Kb dunsa - prin neertata greșeală a aliațiloru - avu timpu de a se arma și în Omep Pașa a fostu priimitu aa cvartirulu generalu cu tote tări mai înfricoșatu ca ori căndu altădată din timpulu retreonerile cuvenite rangului său. Elu a sositu la 3. a. c., însocerii sale necre Prutu mi pănă acuma, culu celu de feru (răsboiulu) țile. Prusianii stau morțișu pe 5-lea 5 din 2. Dec. împlinitu fiind, adică prumindu Rusia cele patru punturi așea cum lea priimitu, cu atăta Din „Presa de Orientu” împărtășimu după „Timpulu” o pacea este asigurată și Prusia e scăpată de îndatorirea de a corespondință din 8. Ianuariu din Frontiera Sevastopolei, care se mai alătura la acelaș tractatu. Apusenii însă și Austria nicidecum nu credu că pacea s'ar asigura numai cu împlinirea mi o puntului de pace pusă în cele patru punturi este forte puținu răspicată (Vezi Nr. tr. sub Viena.), nuoă eșire din partea rușiloru. Oricărui inamicu i se cuvine onoarea sa, să începem. În acele patru ponturi se cuprindu căteva lucruri bune, despre printr'aceasta. La 8. ale curentei, rușii s'au încercatu din nou 'altele însă totu așea neapăratu cerute la încheierea unei păci ca să ne sfărâme lucrările, (ne care le mănămu înainte), trăitore ce păzește tăcere adăncă. Ataculu s'a condusu cu vigurositate, prinsu acumu cu rușii, și este o adevărată sărbătoare pentru De aici urmează firește. Soldații noștri s'aude că atunci cănd va veni treba la frăngerea pănei. Rusia mai ăntei de toate Ba zice: ,Stați, despre acesta pri cela puntu nu dănșii căndu vădu avea uniformă sivă. Lovirea nu ca prelunea fostu vorba; eu nu lu priimescu, ai tragu earăș sabia din gitu. Rușii au perdutu o sută de soldați; perderea noastră este tecă. Ce mai arătea pn susu mi pn josu? Pacea ce Ba înnesimțită. Încongiurarea ce urmeză neîncetatu, mi lucrările cheia numai cu Rusia bătută bine zi cu Sevasgopolea sfărmată noastre au înaintatu. Imambulu își strică prafulu fără să ne ca să nu rămănă peatră ne peatră, facă vreunu rău. Noi îlu restrângemu din ce în ce în liniile noastre fără să ne preocupămu de acestu sgomotu.. Asta amu timpu să'ți scriu ceva despre Omer Pașa boiulu? Acestă întrebăciune mi o pune fiecare alu tractatului din fi o minune, decă noi a împedeca prin concesiuni pe jumătate, ca cersă 2. Der. Temelia nu o cuprintă aceea, că din tote părarticolulu alul.