Gazeta Transilvaniei, 1855 (Anul 18, nr. 1-104)
1855-02-23 / nr. 15
| Păharniculu Angelache lorente, ce întări spre îndeplinirea vacantului postu de censoru pentru limba romănească, leafă de lei 500 pe lună, pentru acioastă însărcinare, cu gainsa segaina, ai, anselasi necredințiosu.” Preoții și monahii muscălești își pricepu mecenia loru în partea acesta de minune, despre dândii ce poate zice cu dreptulu, că ei au în netermurita loru stăpănire pe poporu, întocma precum guberniulu are pe preoțime și călugărime întru a sa stăpănire deplină și curatu unelte prea supuse dle statului. În Rusia poporului țăranu și orășeanu îngă puia plesnitu niciodată prin capu, ca să o sereacă între biserică și nauisire, și elu știe că toți creștinii de PRUSIA. Regiomoniu (Cănizuegu), 24 Fepr. Jurnalnulu e DJirî) ... paimii . de Petersburtu ajute o depenă certurare a contelui Neselrode . oron...riue 707% Jeur .- eseliode neamulu creștinescu,” prin urmare logica rușiloru în privința din 17. Febr. îndreptată cătră cozii ruseștti apreditați de la îtrega ecre. unică în felulu stlu: „creștinu ortodocșu ești?” curțile germane. Într'aceea desaprobă Împĕratului Nicolae Runsul. (iară te. .- „Ca să nu lut, rege mueualu paui în 3. și zice, că nu precepe, cum poate noi” (re li s'a încuicatu și la romăni întru unele clase . . .). de omeni vorba: „Muscalii suntu totu romăni, pentru că avemu -ri totu o lege. Bravo Drăgane !) — Guberniile Europei apusene și elu nu o pasare atesta. Ci i Sectară elu resboiu prin nota a biserica apusenă pisodată n'a fostu pn crape cu 7675, ostenila ceasta așa. Sardinia se primescă responsabilitatea înaintea re ce a pusu, ca să contopescă la vreo națiune relegea și miorei sale și a toată Europa menită actulu acestu de dușmănie nalitatea într'unu gradu atătu de înfricoșatu, precum s'a înatunci căndu etaturile mijlocie ale Europei (germane) oprescu „pgagu acesta în Rusia. Italianii, Franțozii, Spaniolii, gerîntiroririle la legiunile apusene. Capdinia nu se luptă pentru manii, Anglii, Polonii ș. a. toți de legea anglons, zu însă creștinătate, armata ei stă suptu Anglia deși nu în soldulu rapi, și mari în naționalitățile loru. Protestanții prin retorei. Proprietatea sudițiloru capdineni și ei înșii ce are în Rugățiune caă încordatu ași face căte o relege națională sesia respectați, liberi mi securi suptu scutulu legiloru, Daamspa parată (spre ecs. mariapii pe cea calvinescă, caciine a lui Lu Capdiniei perde prerotativa de neutralitate Pornirea corăvieteru) și acesta curatu numai din politică, însă n'au ajunsu deloru loru se termurește, la consulatele ei se detrage de departe, pentru că a lipsitu fanatismului prostia cea de a mite cuatura. Plenipotenții Rusiei în Genua și Niesa și au între ani. La adevărații muscali însă relegea, credința, patria, narupta comunicătunea cu Sardinia începăndu dela data supremmeționalitatea, crudea wi căbia patriarculu și Împeragul păi alinenței cu apusenii” Privindu și fapta acesta apoi vine nu!- vp fi singură nepe âns, care după timpuri iamupa reflecta laotărarea Rusiei ață cu Europa? - me de Petru, de Pavelu, de Alecsandru, de Nicolae și apoi (Și cu alte state? Ore căndu Rusia în vara anului 1853 numai acesta pe pămăntu și Dzeu în ceruri, călcă Principatele fără nici o dechiarare de răsboiu, nu ca Eată dintru acestu cois de ómeni aanagtici mi prostiți săr- vătămatu nici unu dreptu alu ponorătoru?), manii pănă la peire se mai înarmă încă sau milionu spre a RUSIA. Urmeze oriși ce, schimbese lucrurile orișicumu cădea toți camaplopi ai credinței (cu a cărei ajutoriu Rusia Ba după cutremurătorea supra numire de drușină (cămăraderiă, soțietate) și se aduna în trupe la praznice și la veselii. Drușinele adunate în regimente pe lăngă disciplina militară mai au încă și alte bolduri tari, care le îndemnă a'și arunca vieța în periculu și a ce înfrunta cu orice dămmană și aceleaș suntu, familia și căminulu părintescu, precum și altarulu, pentru care toate dânsele se batu asupra „străiniloru păgăni,” căci așea li s'a spusu din capulu locului. Eară decă cade vreunu membru alu drușinei lovitu de glonțulu străinului, atunci nu mai este comanda Împeratului, care duce ne drușină za răsboiulu sfăntu, și este datorința de a'și căștiga răsbunare săngeroasă pentru fratele său celu multă. Întru adevăru Țarii Rusiei au fostu mari măiestrii în felulu loru, căci ei iubirea de patriă au desvoltat'o mi întăritu au supușii loru numai în formă de ispi pe cătra familii, care ce înțelege de sine că la fie ce omu este puternică, fară de alta cu dogmele credinței relegiose au știut împreuna un fanatismu orbu, carele la apuseni încă făcu minuni în vecurile trecute, cară în veaculu alu 19-lea s'au astămpăratu mai preste totu, încătu nimini pu e în stare de alu mai pe an pinde, pentru care lipsă de fanatismu mi bigotemă guberniulu rusescu a mi priimitu terminulu care ne europeni pi numește: „păgani mi să supună cuptu piciorele Nicolae, atăta însă totu se cuvine ași însemna fieștecare, Ra jei ne totu vrășmașulu mi pismașulu, a cădea pentru „sfănta păpă la ce gradu înfricoșatu ajunseseră pregătirile belice în Rusia,” pe carea o călcară mi o spurcară „destrămații mi Rusia mi cu ne putere cumplită era să dea dânsa peptu asupra decorănații păgăni ai apusului,” a cădea pentru credință mi tuturoru dușmaniloru săi, seu că va și da peptu întru a patriădevăru, căci liiță nu este nicidecum tărziu. Să privimu însă Și ca ce felu de trupe au să oppună apusenii la acele an lucruri cu ochii limpezi și bine deschiși. Milioane fanatici nenorociți? Căte o armată prea regulată și Împeratulu Nicolae nu se bătea cu mohamedaniemulu, iidisciplinată, însă nicidecum fanatică. Apusenii să'și ia sama elu se bătea deadreptulu cu biserica apusenă. Pentru acesta prea bine, să nu mai desprețuiescă fanatismulu rusescu, ci să'și elu scoală ne „biserica ortodocsă a poastră” în contra „Apusu pună toată ostenela RA să și facă căte o armată plină celu pului lătinescu,” precum se esprimă atătu unele acte diplomatice, ținu de enrsciacmă naționalu. cătu mi mai vârtosu jurnalele curței din Or. Petersburtu., Acea Pănă în 14. Febr. n. apucaseră a ce emite cinci dertodousă” A.. te to creze noă cuprinzetore de instrucțiuni, care suntu a ce pazi Il.. . au la înrolarea recrundorii: „Arne acestea este și unu țuntu, P xrin care mine că, decă boieriloru le cășună ca dintre robii (roba crudă și sălbatică, pe care .. 4 egii, sclavii) loru ue unii să i înroleze, eară robulu ap vrea să ue mătina Mișgre (2 mii de. .. ră o cumpere cu bani mi suma o ap plăui la vistieria statului, minre nu numai de apulu 1e orue esumările 14016- apunci acelu recrutu rămăne scăpatu și liberu de robia vuiere loru în 167e țerile, ne unde locuitorii loru au fostu determi 5 mpeare ca acestea semină că Înperatulu Nicolte a nați a răspințe cu orice prețune vrășmași dela totarăle loru.Ziu a ce colo ei însă și de anii acești războioși a să mai să luămu însă sama, că așea numita sculare a poteloru ușureze icicolo sortea robițiloru părani. Rusia nu este decătu o gardă națională alesă bine și bine deprinsă la oricare altă trupă, din causă că Rusia îngriji de s - scrie, cumcă fortărețele cele mai rapi mai multe zeci de ani, care la tote comunele să ceaute pusuuri, Cronștati, 1.3. .. pupea 25 pănă la 190 mi mai mulți borulii depriați în armerescu în toate putintosele moduri, încătu împregiurulu bru seu prin aceea că ei ostășiseră, seu că fuseseră deprinși înt re-3-2 N.. adinsu. Acestă clasă de omeni era cunoscută și pănă acum”?” la Ioanko dle dim lovirea cea cruntă din 18. Febr, întămplată la Eupatoria între ruși și turci ce adebereză cu căteva împregiurări vntepecante. Rușii comăndați de generaluluilinpandi au fostu 36 batalioane nedecrptine, 6 regimente călărime, cu 80 tunuri. Turcii peste 30 mii comăndați de însuș Omer Pașa, precum și o trupă mică de franțozi avară mare norocu atătu cu șanțurile făcute de curându la Eupatoria bunăoară Fa și la Calafvatu, cătu și cu nește corăbii de răsboiu, care s'au alăturatu în portu atătu de aprope cupe țermare, încătu au fostu în stare de a secera cu tunurile ninipe ruși. Asaltulu celu dintăiu alu rușiloru a fostu cumplitu Ka totudeauna, in batalioanele egiptene sau îmblănzituri sau răspuneu, însă cu perderea azi Selimu Pașa (pu Sulimanu) altora mai mulți; după aceea lupta mă, 9 fregate, 8 brige și 10 vapori mari, apoi peste 350 corăbii mai mărunte, tube și luntrofe. Este însă o mirare că mai multe din corăbiile cele mari nicidecumu nu suntu în selare de a părăsi portulu și a eși în largulu Mărei, ci ele stau ascunse și scutite suptu marii fortărețeloru, știre sosită despre mortea Împeratului să cuprindă răsăritului apusulu DIN CĂMPULU RESBOILULUI.