Gazeta Transilvaniei, 1855 (Anul 18, nr. 1-104)
1855-03-26 / nr. 24
u 8 diere neutre, mai nainte cu 10 zile cepălau 70 ace, din care 31 austriene, dar pănă acum au trecutu peste seară, căci aflăm că în urmarea declarațiiloru oficiale a rădicărei blocadei gu DIN CĂMPULU RESBOIULUI. Pe căndu conferințele dela Viena pui prin toată ostenela ca să țină pe lume în speranțe de pace, la Crima stau toate patru armatele pregătite și așezate așea, încătu nu va fi nici o mirare, de cumva astăzi ori măne vomu priimi știrea despre o bătălă generală, cumplită și Dumnezeu să dea ca să fie și hotărătoare. După știri autentice sosite pe la Constantinopole aflămu următoarele: Din partea rușiloru, se poate zice cu totu dreptulu că pe cătuine distanța dela Perecopu pănă la Eupatoria ui pn stăngă Cele mai bune trupe și cei mai buni generali rusești stau astăzi în Crima. Numai între Sacu, Bacciserai și Simferopole zacu la 56 mii trupe alese; eară apoi se poate calcula că pe la celelalte punturi mai stau alți 100 mii ruși, peste aceasta garnisoana din Se- Din aceste daturi se pote cunoaște, pănă aa ue măsură pi pasă Rusiei de apărarea Într'aceea armata franțuzescă încă priimește ne'ncetatu sucursuri de trupe proaspete și alese și nu vomu greși decă numărulu armatei franțuzești dintre Balaclava și Sevastopole îlu vomu pune peste 100 mii, eară pe cea engleză pe lăngă acesta flota aliațiloru este re'ntregită și armată înfricoșatu, căndu din contră cea rusescă mai bine de jumătate se află cufundată de cătră ruși în gura portului Mai adaogă, că alte 40 mii franțozi vinu de se așează pe șesurile Constantinopolei între Maslac și Revend-Ciflic, ka reservă, întru care suntu mi gardele împărătești franțuzești, eară la Varna încă se află pănt la Sevastopole este coperitu cu armată, spre a lu ținea închisune acesta, franțozi. Între acestea Omer Pașa încă'și cunoaște deplinu puseciunea ca aa Eupatoria și nu încetează a o întări după putință, iară armata sa așezată acolo trebue să treacă pănă peste 50 mii. Mai însemnămu, că englezii înrolează mereu pe spesele loru voluntari turti, din care voiescu a compune unu corpu ca de 50 mii. Faima că o trupă franțuzească va veni la Dunăre totu se mai lățește, se pare însă că aceeaș va rămănea totu numai faimă. Într'aceea aacera romănească cetătescu ea rășiBapripe pentru mai multe mii de trupe turcești. Totu de odată flota aliațiloru se îmbulțește pn Marea noroă, eară alta mai mare stă vara spre a reintra pn Marea baltică. Iată acesta e astăzi fisionomia cămpului de răsboiu față cu conferințele de pace. stră în lăuntrulu țărei nostre, ca să suferiți a ce bajocori mama sufleteloru vostre, măntuitorea mi, apărătorea velegei voastre, fără care voi nu veți câștiga împerăția cerului; deci trebue să muriți pentru dansa. Împeratulu, boierimea, orăștenii, sătenii, preoțimea. Rușiloru, mergeți, luați să fiii voștrii de mănă și le ziceți: Duceți vă și țineți lupta pentru credința și pentru dpenrăpire mamei voastre, pentru biserica lui Dumnezeu și pentru hrănitorea voastră, care este Rusia! părinții voștrii vă binecunăntă, biserica se roată pentru voi, iară părintele cerescu vă trimite voă învingerea sei „ Bară voi preoțiloru, îmbărbătați ne fiii voștrii sufletești, spunețile, convingeții, că răsboiulu de acum este răsboiulu luminei asupra întunerecului! Deci încingeți și voi sabia, urmați și sufletele încredințate BOD ș. c. l. s. c.l., după care apoi mai urmează și o rugăciune ferbinte pentru VCarulu celu nou. Acestu manifestu de răsboiu preoțescu mi arsierelecu ce citi în toate bisericele rusești. Scopulu manifestului e pe față: acelaș vrea să facă un poporu a uita de cumplita lovitură luată prin moartea lui Nicolae, prin care s'a descurăgiatu prea multu, precum și de alte neporociri și perderi grele. Însă ori cătu să fie acestu manifestu scrisu cu măiestriă de sofistu, totuș minciuna și înșelătura întrânsulu e ascunsă atătu de rău, încătu e preste putință ca să pu o străveză chiaru mi muscalii săteni. ANGLIA. Londova, 24. Marțin. În desbaterile parlamentari din 22. În casa de susu așternu înainte Carl of Harrov și petițiunile mai multoru comunități între care era mi a municipalității din Birmingham, care tote cerea întrănsele cu toată tăria ca resboiulu să se poarte cu energie, mai adăugăndu, că aceasta li se pare a fi neposibilu, fără de ajutoriulu naționalitățiloru apăsate. Lordulu apără și motiveză aceste petițiuni cu multă căldură, apără și neștiințele în pavurea libertății popoarăloru din afară în contra înfruntăriloru de Conchișotismu. De aci vorbește despre restaurarea Poloniei, fără de care definitiva descurcare a causei răsăritene trebue să remănă numai o chimeră și apoi chiarși Palmerstoin scăpă de curându opiniunea lui din tură, cum că pentru nedependința Germaniei nu se mai află garanție fără o Polonie nedependință. Germania nu s'a retrasu de la apuseni, pentru că dorea cap în doi despre dreptatea causei loru, ci sclavia Poloniei o face mine ea de vasală Rusiei.. . În 23, ce citi mesagiulu reginei despre convențiunea militară a Sardiniei cu Franța și Anglia, pentru care regina se îndatoră a se adresa la parlamentu, ca regele Sardiniei să se ajute cu unu împrumutu de unu milionu punți sterlingui încasa de josuearășieșină advocatu cu unu proiectu pentru rădicarea poporului în cultură prin generalisarea învățătureloru în scoția, ceea ce se și primi fără multe vorbe. Deși cere săngele omenimei a ce vărsa în păraie, cere risbunare veșnică și înfricoșată și în minutele, căndu conoștința diplomațiloru în Viena se încordă din toate puterile a iloru Dunărei, multe vase au părăsitu Constantinopolulu, pen mijloci restauarea păcei, încătu orice omu judecătoru fără pa Li ppos ameărea grăne din porturile Principateloru Dunărene. Că timă este silitu a crede una din doă adică, seu că diplomații ar o Rampătaru, seu că sinodulu rusescu este unu rebelu înde toate națiile părăsescu vasele lăngă Cetalui vinu pe uscatu cutu; dar însă nu capătă nici unu feliu de respuneu; în cătu jărie e poa. Sinodulu adică zice între altele: turiloru loru călcate și scăparea coleregionariloru săi din grelele asupreli. r Răposatulu Împeratu sa domnu protentoru alu sfintei biserice nu se știe deacă navigația Dunărei va fi liberă și pentru ortodocee răsăritene *”) pretinse dela Portă pe craspa pea dpencine? pănă atuncea însă comerțulu, favoratu de unu anonimnă frumosu, cercă perderi însemnătore, pentru . din luare, și pentru negoțianții marinari. G. M. Iașii, 14. Marțiu v. „Zimbrulu” aduce următoarele: împregiurările anului 1854, cerăndu îndepărtarea peste hotaru a cneziloru Panaite și Constantin Muruzi, după înaltele deslegări au și urmatu; din împregiurarea asta se suspendasă toate pricinele de judecăți cu muniții. Cerăndusă acum deslegarea În. Porți de este îngăduitu numițiloru a întra în Țeră spre punerea aa cale a reclamațiiloru ridicate asuprăli, nu li s'au învoitu de felu; ei suntu îndreptate numai de a numi împuterniciți din parteli, care dacă pănă în terminu de 6 luni nu se voru arăta, atunci judecata va da cursu pretensiuniloru ridicate veaprili potrivitu legiloru. Numiții Cneji se află în Rusia. — Ci vrășmașii lui Hristosu””) aflară ajutoru la puterile apusene, ale căroru oștiri îndată (?) și încurseră ne pământulu Rusiei și își bătură jocu de cele sfinte ale bisericei dreptu credinciose, Odeca o călcară””*) de la paștile grecești, spurcare biserici și mânăstiri și prădară pe ticăloșii locuitori (ce minciuni proaste, pe care nici chiaru muscalii nu le potu xpede ) . Mai denapte zise sinodulu: Vrășmașii noștrii n'au pututu face nimicu; Dumnezeu ia bătutu cu bole și cu furtune, care le sfărmară corăbiile loru. și totuș vrășmașii se întoarcă a'și întinde alianța loru rea griminală și a continua lupta pe pământulu rusescu. Ci fericitulu Înperatu, carele acum șede în sinulu lui Avramu, a provocatu patria sa Inima lui Alecsandru încă bate pentru suuevină și patriă. Deui poporulu cs ce înarmeni să stea întru ajutoru apărătoriloru patriei și ai credinței. Ruși dreptu credințeni! Vrășmașii amenință cu hulă și asuprire chiaru pe biserica noa- ns aa Galați, întrebăndu pe consulii loru ce e de fă contra omenimei întregi, vastopole se zice a fi aproape la 30 mii. Crimului, La 45 mii, voi toți, vouă însă nu vă este ")Cine mi dedese dreptulu de domnu proteptoru preste concetățenii altui statu **) Moxamedanii încă credu cinstescu. ***) Pentru Sinope, în Hristosu, ca prorocu mi Stonisa si gaina. POCIA. Sf. Petersburgu, 20. Marțiu. Sfăntulu sinodu chiamă ne națiune la arma! Gazeta curței îmierătești publică o prodhiemăciune lungă a sfăntului Sinodu rusescu, adresată națiunei rusești, plină de stihuri din sfănta scriptură și purtăndu crucea duplă în fruntea sa. Scopulu acestei prochiemăciuni este: a sculați a înflocăara ne națiunea rusescă la cea mai cumplita vărsare de sânge. Să ne însemnămu foarte bine avea împregiurare, că săăutulu sinodu, celu care este chiematu a aduce numai jărtfă nevinovată și fără nici unu săngeau altarulu lui Xptorocă celui răstignitu de cătră farisei n | | | | | | | | A