Gazeta Transilvaniei, 1855 (Anul 18, nr. 1-104)
1855-02-26 / nr. 16
Na. 10. Erasiovu, Gazeta ese dese ori, adeca: Marcarea și Sambata. Făre'a o data pe teptemana, aleea: Mercuria, vru este pe unu unu 10 f. m. e.; pe dinmeiate anu 5 f. in inte Monarchiei. Pretia i arh Penira tieri straine 7 1. re amanes, a pe șinia intrega 14 î. m. e. Se prenumera la de peste imperatesei, cum si la toti cunoscutii nostri DD, rondinii. Pentru serie „etis” se ceru 4 er. m sog Depesia Vlustudin a Domnulu ministru 5, Martiu 1855. de interne Maiestatea Sa Imperatea'sa nasca rela”",red ore dpramediane foga regisola. „Botezulu serbatorescu alu Inalt. Sale imregatesti, non nasepte Archiducese, se seversesce in 6, in Deserica parochiala a sștei imperatesci. Dupa botezu se va aduna unu segsp in Sala nii pentru ca sa se aduca urarile de fericire Maiestatei Sale .g., reg. apostolice. .. Maiestatea Sa Imregatesa se afla in stare buna.“ - Ministrulu de interne catra presidiullu e r. Viena, G. Magtiu 1855 la 6 ore. „Astadi pe la 2 ore se sever si botezului Sale nou nascutei Archiducese in beserica curtiei, in care primi numele de: Solia, Friderica, Dogotea, Maria, Iosefa. Maiestatea Sa binevoi a primi în saga de ceremonia urarile de fericire de la cei de fasia. O alta depesia telegrafisa tea Imperatului Rusiei Nicolae, cum ea ad. Vineri in 2. Martin, ne aduce o impregiurare despre moatresa amendi a muritu grabnicu lovitu, de cataroiu (guta) "tersburgu. In Domnulu repausatulu Imregata alu Husiei Nicolae se nas ei in 6. luliu 1796, prin urmare in diua moartei se afla in tegsta numai de 58 ani, 7 luni si 2% de zile. Era se suira tron alu Rusiei, dupa ce resignă marele rghinsip Cesareviciu Constantințin 1. De cembre 1825 si asia domni ca autocratu alu tuturoru Casiloga 29 de ani, 3 luni si o di. Vedat'a Imregatesa Alexandra Feodogouna e sora regelui de adi alu Prusiei, maritata din 13. iuliu 1817, pausatulu Imperatu. Fii remasera patru: dupa re- Clironomulu de troni, acum Împeratu alu Rusiei, Marele principe Alexandru Nicolaeviciu, care se alla in versta de 36 ani si are do sosia pe o Archiducese din Hessen in Germania, ce porta nume Cesarevna Maria Alexandrovna; alu 2le fiind Marle princiu Constantinu Nicolaevisin de vr'o 25 de ani si de cancterulu tataneseu; alu 3-le Marele princiu Nicolae Nicolaeviciu camu de 24 ani si alu Alea Marele princiu Mihaile Nicolaeviciu de 23 ani. Dintre toti Alexandru, noulu acum Împeratu, dupa toate cate se mai Viitoriulu ilu va caracterisa dupa cele ce le va intreprinde. — (Vedi si suptu Rusia.) cetiga, e de partita progresului si a linistei, numai din oficiosa provocatiune vicariala, starea gimnasiului din Simleu, spunea din dilele fanestei revolutiuni fu inchisu, si numai din 1. Noemban, t. cu 2 stole deschisu, pentru scadiamentulu fondului, vedendu necesitatea neincpagingabila a acestui institutia, din indemnu cu gatp filantropieu, si a desvoltarei neamului seu dede la fondula ace: „stui gimnasiu 400 fiorini m. e, din ceea ce cu o laudabila iesonomia a castigata în hiatia, donatau si la fondulu dessientiiogu preoti si redueloru preotese, prin care si a redicatu unu monumentu, care va doga asemenea, anca si preste ruinele acestui institutu inaintea natiunei sale pentru a carei tenegime sasti donatia aceea, si va ave recunoscintia eterna dela stegata seu. Ea, nu numai din obligatiune catra virtute si demnitatea acestui barbatu, si pentru încoronarea faptei acestei” genegase cu multiumita dela posteritate, dar si mai de argoare pentru oficiosa nostra indatorire, a da asemenea farte publicitatei, si a înflacara sinurile consimtietoriloru la aducerea de aceste jertfe pe altariulu natiunei, maretie si demne de eternitate, arasam condeiulu, la incunoscinlcarea acestora; eaga fericitului acestui barbatu ei trimitemp dimpreuna cu jeluica sa socie, frati si rudenii, carii ilu retgecăramu cu doliu, la casa nemurirei, i mai dicemu dupa demnitate. Fiei, tregna usidra ! - D. S. Vicariulu. Vefina, 25. Februariu 1. 1855. VUgmanda simliului, se ne renuvu a santa totu felinin de asasimi, pentru de a adauge la imbanarea starei institutiunei tinegimei noastre, tienogama si estimra pela inseratala 1. e.unu balu publicu in folosulu si o telega romane de aici. Nu ne putemu inse destulu bucura pentru fermosala resultatu seara acestu balp, sase cu tóte ca orasielulu nostru e micu si negustatorimea nóstra nu asta zganda la venituri, ca a Dwoâstre, totusi asi rate dice ca vamu intrecutu cu iubisrea de flanigoria, cace noi ne aflamu cu unu venitu argoare la 4404. si inca totu ne mai incurgu dela sei se nu “patura fi de facia pentru unele impedecari. i Dintre piesele de jocu a ateasu mana atentia publicului joculu eroicu nationate „Comanul” esecutatu de 8 tineri romani în costumu natiunale, “cu atata maiestate si precisiune, catu în urma aplaudiulu spectatoriloru nu era se insete. Nu mai pucinu insanta pre ovsreti joculu nationali „Comana” jocatu de 44 parechi tineri si tinere fora de destingere de nationalitate. Ce se dicu de banda fostiloru granitiari musicalu la ocasiunea acestui festu natiunale nimicu indereptu de a mai rosfi. Audiamu ici colea dicundus ca ar fi bine, ca sa se ingtnjesca cineva pentru acei musicanti pationali, si se staruiasca ca so si impartasiessa mniestria loru si atioga tineri romani. In fine mai dicu ca simiulu pentru binele comunu rela noi pote servi de essemplu la ori ce comunitate romana, care vrea se inedia pentru publicu si pentru onogea numelui seu. Deci Dle Dedastoga Te rogu se insiri si asesta multiumita publicarena candu vomu imragta si venitulu curatu, cace publicarea numeloru va prea strimtora sofonele. Multiumire publica. „Digestiunea scolastica „romana din Reginu se afla indatorata a face prin aceste tuturorui acelora, carii au luatu parte la balulu trenulu in 6. Febr. pentru fondulu scalei romane o recunoscatore multiumita. Deosebitorui e.p. oficiali ai cercului $. Reginu si Gurgiu si cu deosebire comunitătei orasiului ce se arată atatu de liberala si nobila si distinsele contribuiri. In specie Cleru arendatori feati Wegmessneg, Michael, Daniel si Georgie, cari pe langa contribuire ne au datu si sala țtatisp, aratandu o inima marinimosa si epica pentru a simti cu binele rablisp. Pentru aceste simtiri nobile ne sprimamu publica nostra multiumita. M. S. de seghemo St. Pedela Naseudu, carii au ei inca nou lasatu Monarcehia Austriaca. TRANSSILVANIA. Simleul Silvaniei *), 21. ianuariu 1855. Dina de eri pentru noi să o di trista, ca intru aceea ghemasittele pamartene a multu onor. Ioane heresztelici parocului si v. protopopului Cristelecului, repaosandu in 15. i. e. le petrecura mu jelireala eternulu repausu, ansa memoria acestui zelosu barbatu, si numele lui, e scrisu in cartea vietii, in panteonulu nemuririi, ca acesta, inainte de ce si ar fi datu spiritulu seu dictitoriului, cunoscundu - * Hed. L'a primitu tagdin. Februarie S55.