Gazeta Transilvaniei, 1855 (Anul 18, nr. 1-104)

1855-05-28 / nr. 42

­ „ICU N tăi. 42. jbijasiouii,” gazeta ese de ciie ori, deea: Popeștea si Sambata. păre­a o data pe teptemana, adeea : Mercuriu. Pretiu­­ora­ște pe man șra 10 f. m. e. pe diumetate aaa 5­ f. în intru Monarhii. E in 28. lpis 2958.­­ ii. d­igouov litov lit. leinvșo li . u­r­î 3­9916 M­­­­aan BX9b Pentru ieri straine 7 1. re și bun. j „ludpa ș intregu 14 1.ș. e. Se prenimera la șr inrepretei, um: si nn toti, cunoteatii popu­­l­­at minitiu, ata serie, „petit“ se cupe Auro 0 panuianiței. -- - r meratiunea regulata. Insclintiare de Prenumeratiune­ ­ la 9­ ­­9 „2 GAN­ VANIECI totu 70 d LDD si Foai­a pentru Minte, Inima si Literatura pe Sem. alu II. an. c. dela 1 Julia cu pretiulu si modulu de pana acum, adeca: Pe 6 luni 5 f. pe 721.30 cr. m. s. în laintrulu Monarchiei; si 7 f. m. s. (scu 21 sfanti) in tierile neaustriace, Ca oficiale va publica sch­ite cele mai insemnate. Prenumeratiunea se face pe la e. r. oficie postale si la sonosentii vechii nostri DD. Soghestondenti, ca si pana acumu. Scrisorile numai cele francate se voru deschide, Devis­a remane cea vechia, binele publicu. Domnii prenweranti sasi dea acuratu numele postei cei mai de aprope cu ambe numele, romanii si germanu ori magiaru. Suntu rogati DD. prenumeranti ca se grabasca a trimite prenu­­inainte de 1. Isin, ca se nu li se intardia l­n trimiterea JMonagermni­a austriaca. Conferințele deaa-Biena. (8pmape.) În mediana din 23. Martin ce încheie protocolulu alu cin­­cilea de rându. De față era totu cei de mai nainte, pentru că Danii Drum­ de Lut și Ali Pașa încă totu nu ajunseseră la Viena. Mai ănteiu ce citi după datină protocolulu Nr. IV. din 21. Marțiu. B. Burdienei reflectă pleni putințiloru rusești, că ono­­rea de a ai dopiră înființarea libertății de corăbiere pe Du­­năre nu se cuvine să o pretindă numai Rusia pentru sine (pre­­cum se zise în ședința trecută), ci să se dea partea dreptă și Turciei; eară încătu pentru Franța, dânsa se bucura de o libertate întregă ne Marea neară, prin urmare ui­ne Du­­năre, încătu prin tractatulu dela Adrianopole (1829) nu avu să căștige nemica mai multu.­­ Arif Efendi încuviință toate cuvintele pleniputinte lui franțozu. După acestea se reciti memorialulu seu planulu Domnului Procheș-Osten din ședința trecută mi ce luă puntu de puntu mnulu căte unulu. Artic. 1 se priimi întregu. La artic. 2 se adaose, că din tractatele căte se voru fi încheietu vreodată între Rusia și Turcia în privința Dunărei, numai acelea să se ia în băgare de semă, care nu ar fi în contra libertății corăbierei. Așea cerură Arif Efendi și Lordu I. Rusel. Art. 3 se priimi întregu. La art. 4 reflectă însuș Dn. Proches, că acelaș ar trebui să se formuleze multu mai respiratu și acuzatu, ceea ce se și întâmplă, după ce mai ăntâiu se încinsese o dispută măricică asupra terminului „Sindicatu”, care apoi se și rase și în loculu lui se puse numirea „comisiunea europenă.” Lordu I. Rusel pretinse din nou, ka Britania încă că fie represântată „­„..431 „l.-l- - - Lil­iat 33 - cal. MOT PRE -35­4. - pup Cișerge oîog'n Rin 4 În g LX­S ACT n2..­­­­. -­­drog CȘegiș în această comisiune, eară nu numai ceste trei puteri care se sttălnea cu la Dunăre, din cauză că Britania nu prea ape în­­credere, căci controla va trebui să fie mape și pururea pe a­­dormită la Gura Dunărei, prin urmare mi acea komicislie va trebui „ comisiunea europeană.” dela Dunăre „să ce poată desființa earăș rămănă în ființă pentru totodeauna, la cererea Lordului I. Rusel numai prin comuna numai de cătră cele se decretă compună pei staturi vecinate la Dunăre, să stea însă sub controla Europei întregi. Mai în scurtu, că artic. 4 suferi schimbări însemnătoare, priimitu de cătră ceilalți pleniputinți.­­ oreșcare schimbări. Pleniputinții Rusiei asta pleca a pătit. (va urma.) putură îndu­­sura Sulinei; eară pentru ca Delta Dunărei să se deb­iare de neutrală, nu se în­­voiră nicidecum, și își păstrară opiniunile loru pe atunci, pe căndu se va desbate punt.­a. Se mai criticară încă și alți termini și espresiuni din acesta alu regulării Dunărei, care toate uni au însemnătatea loru, însă numai după definitiva închiere auecrea proto­­membrii conferinței ca și mai nainte, ui să Artic­­colulu la atunci căndu se subscrise învoieală”, adică: desființarea carantineloru dela Ba da o Dumnezeu, de cătră toți cu toate acestea numai atăta, aceeaș să Artic. După ce se ca ăt 5 încă și­ lu preschimbă însuș Dn. Procheș, apoi fu 6 încă suferi lu­ig­i Tieg­a romanesca si Moldavia. București. În „buletinulu oficialu” între publicațiunile ministeriale se publică de cătră departemutulu din lăuntru că­­tră aministrațiuni următorea poruncă: „Onor. c. c' commandă militară a corpului de armie, prin adresa cu Nr. 1572 și 1762, face cunoscutu departamentului că, nu numai aci în București, ci și în orașulu Craiova, unii din supușii țării cer ca soldații c. r. să le vânză obiecte de amuniție, adică: iarbă de pușcă, patroane, gloanțe, arme și altele, adăogându că, deosebitu că din aceasta aru putea să se întâmple nu numai ca unii din soldați ușori la minte să'și vânză obiectele de amuni­­ție încredințate loru din casa împărătească, daru încă să in­­tre acele obiecte în măinile unoru persoane, sau care nu sânt în dreptu a poseda asemenepea obiecte, sau că printr'un șir poate să ajungă, a slub­i Aa vr'o întrebuințare periculoasă în mai multe privințe, și cere onor. c. c. comandă, ca în temeiulu învoilei încheiate în anulu 1842, între acestu Guvernu cu acela alu Imperiului Austru­, să se poprească vânzarea și cum­­părătoarea obiecteloru de amuniție și armătură, mai cu seamă că, niște asemenea obiecte sântu împărătești, iaru nu proprie­­tate a ostașiloru, și care nu poate ajunge a fi subiectu unei speculații a particulariloru. Departamentulu, considerăndu arătarea onor. c. r. comande, scrie opor. administrații a face să se publice în totu coprinsulu acelui districtu că, nimeni, subtu nici unu cuvântu, n'are voe a cumpăra de la ostașii Austriaci, sau și chiaru de la particolari obiecte de felulu acelora de care mai susu s'a vorbitu, căci, la opi­uine ce voru găsi niște asemenea obiecte, ce voru lua, fără a aru fi datu pentru dânsele, și că Toni aceia carii voru fi avându până acumu cumpărate, sau voru cumpăra de azi înainte astfelu de lucruri ostășești, fără să adio arătatu autorității respective neântărziatu după darea afară­ se întoarce banii ce

Next