Gazeta Transilvaniei, 1855 (Anul 18, nr. 1-104)
1855-11-19 / nr. 93
. a A +a 1E81. Ma 92, 2 ZMĂEz1721 - ELĂE,. Lazeta ese da de ori, adesa: Merecurea si Sambata. Este a odata resertemana, adeca: Megepgea, este pe 1 anu 10 f. 5 £. m. pe Pretiuloru din Cetate a. e. inlauntru Monarchiei. Partea oficiosa. Denumiri Ministrulu justitiei au data vacantele posturi rei din Alba-Iulia Anton și preturei din Orestia, Edțagda Tiltscher, unei în preturele Brasiovului tului secretariu si substitutu heiu, Moritz Lemberger. dealului, Ferdinando Lasziani. La pretura comitatensa Ministrulu de justitia preturei comitatense pretura comitatensa in la judeciaru a datu postulu de prefectura de secretaru in Agada de si Zilanlai, celu dimtaiu oficialului rgeta de facia amin. de Fillenbaum, si alu doile si deodata de procuratoru de statu, Giula, loculu vacantu adjunctului de consiliaru s'a datu fosta o in M. Osior- opinie consiliului a sa sa BCA Sem i a > > Pentru neghi straine 7 f. pasem., si pe anulu intrega 14 f. Se prevumera la tote roste s. g., cum si la toti cn noscuti nostri DD. corespoadinti, Ren tru serie „retinu” se ceru 4 cr. ma. s. strabat elu Partea tru acele, desa nu va Intaseste Neoficiosa. TRANSSILVANIA. Meditatiuni asupra organisarei scoleloru populare. D. V. Constantina Hurmuzachi 2 incolo). normale a pusu la cale, E esinta, cum ca ingrijirea in tomna an. 1854 Nu scimu inse ce pasi felu vechiuramu in vara trecuta. Int'aseea unu abonatu tasi de multu ale sale meditatiuni si asupra în din tota Europa organisatiunei provocara barbatii ca chiaru acum si esitu pena acum. scoleloru Meditatiunile atinse se precurentaza in tipulu urmatoriu oficialul ti'a scolie, care inca in anulu trecuti le am fosip asiediatu intr'o cristala cuprindietare despre unele asiedieminte, cerute de timra. pedagogicu provocatu de in ministeriu sculele normale de acolo unu proiectu de organisare intro de 8 regioane, atatu asupra studieloru catu si a cartiloru, ca se norma si pentru esotele satene. pre saminla publicitatii, pana nu voi dobandi aprobatarea supusa sub cea mai gramatica casa, si ideala; — si ca causa scolara vedemu cu ochii, ca din ce in ca mergemu o parte din ele stau in rorala, dar cea mai mare parte in conductori. Totusi pentru acea nu voescu se me sloboda la atatea specialitati, se potungheta cu degetulu indiferentismulu unora, neplacerea altora, nepasarea unora, si capritiulu altora, nici urgia, si discordia mai si mai cu seama neabilitatea mai multoru individe din nume sari de stele populare, se publicamu din ele, spre notitia si seghiosa combinare, cele mai de frunte puncte, si daca ne aresta strimtârea in tota estinderea loru, pentru ca a sositu timpulu in care trebue se meu pentru noi, ca in fiesce care trega de sogoana a astediata deosebiti indin cassa gandute, ca, daca dara ar rate trage dupa sine niscari urmari bune o esaptitate mai buna in administratia scolara, se ai bunatate asu publica intre salonele Gazetei de Transilvania, — pentru ca mie mi se pare, ca asupra acestui obietu war fi prea multu mai chiaru, si mai limpede, asiadaga se pasimu mai departe cu subi i Domnule Redactoru ! Fiindu ca vedu si mai departe nimicu, sute de barbati harnici ssoate inapoi caraculu din saltura. Din Vanata Temesianu. în calendariulu D. Baritiu pre a.1855 adjuncti digesti- articulu intrebatoriu, care „avemu noi ssoate.” — Dag fiinduca epistola mea n'amu indresnitu pană de pretura in Orestia Ag- se mai amana, se face totu mai nesuferitóre, ba vedemu multe si multe diferite cause, care pentrujoemu si se intorceau, totu numai cu numele esorte. In imperiulu nostru anii trecut, spoiala, gura multa, fapta nimica, amagire, nepasare pistola mea voi estrage aci desraguementala alu V., desfasiara a vre o doi. amici vertosu comunale 3 inegelintiata la noi respectiveloru ordinariate si crele saptitate mai apriga demu, ca va esi pentru totu imperiulu si unu normativu precare cumea inca comisiuni scolare si regulatore. re. ditamu lunga in Martie sspatele an curgat, primiramu in salramisu Noi credemu, la locurile mai nalte, si credemu, ca pena acum din sa se a ssotelora comunale. si despre reformarea ssoleloga redicate pe unu de alu Gazetei din Banatu cunoscintia proiectu din partea une|spectori scolari dupa nationalitatile conlocuitore, cu salariu pentru infiinttarea unui cursul statului, fiesce carele cu alu seu separatu consiliu scolariu, sub fiindu reptiunea chiara a insusi gubernului, prin asia numita depulatiune: s. rentgat. gubernica scolara - Ce dara se mai asceptamu dela gubernu? — Blasiu. Ordinariatulu sau facutu Consilia multorum salus comunie. inca si somisiune , fia de Nu dicu — pentru inseratorele numai socotindu ca voi pute da unu instinctu, stergerea despartiementului scolariu. — Sutes Proiectulu fu aprobatu de ordinaria.|rane din Transilvania se va fi pusu si in lasga tosma aci vreme asupra unei razgundieto de impar. ogganie timmari, soloanelogi si chiar inaintea care au publicului ai mei, carora aspra si mai nepartinitore censura, [rulu invetiatoriloru nostri. — Pentru ca daca ar aduce lipsa ci lipsa de barbati energici, mail lipsa de unu asiediementu ren. tiata sogtea sioteloga nostge stagnare, a esoteloga nostge, ca de 4 o base intesnitoge mai abile, a aduce, sentimentu, deslegarea asestei optimii de stavile in salene puse dupa cum a barbatiloru, au au doga gubernului cu sine nesse leamu si maiestrite, man edatu unu voi prin epistola spresiuni in privinte pentru ca avemu în paga de fasia inca din anii treca totu se ne intotdrumu necalcatu, totu deodata ru, in privintia ortografica, se esprima D. Baritiu in a carora mana este si doga nu voi pacatui, ca specialminte se damu Ne vomu aduce aminte din anii trecuti ce proiectu de o granisagerge fasia unele ca aceste pedice, credeme Domnule! ca aducu greascolara si tigama în foile nostre. Cu cata razgunsetate si patriotismulua si celui mai rece probleme, dupa massimele cele mai practice organisarea si o teloga moldov., pote judeca vercine. (Vedi Cola p. mintele, scl. din an, 1852 dela Nr. dela restaurarea ordinei legale se potu numi pena in timpulu de la. Inse veniti! Se ne scoborimu mai de aprope in obietulu scolii, cia ani de organisatiuni, cace in adeveru orce ramu vomu lua inainte la meditatiile cele de lipsa ssologice, a trebuitu, ca si sculele, se treasa prin reforme imbunatatitóre. natione si vomu vede, ca nu populu, nu mai strinsa, tulu respectivu unei regulari s'au mai facutu inca prin alte locuri in din provintiara Banatu. Temisiani, unde administratia scolara era cam obiectul organisarei se otelega, destulu ca lipsele imbunatatirei scole intemeiata (pre hartia) cam de multi sioga si totu numai lipsa de bar loru se si stieseu si s'au simtitu de multu din mai multe parti. Asi bati energiei leau facutu din partea si vaierui mai cu sema administratia scolarului, asiadara spre meditatiunea mogii medii, si spre de unu metropolitului pentru ca sa-si dee opiniunile in punctulu introducerei regulamentu scolariu, mai corespund istoria scopului si dorintii nóstre, elipsa de fostu, scole si eag' sco- s. a.“ o controla facutu „in sole iiste dinscolariu, de unu planu conduptoriu, a amblade din o si este de cautatu principala destula de curundu pro unutate nefruptifere, si demunstratiunea nesugestandietate gandire discolutie roromeditatia si a unui condeiu ci scopu