Gazeta Transilvaniei, 1856 (Anul 19, nr. 1-102)

1856-09-16 / nr. 73

282 Presantia Sa episcopulu nostru Eugenie inca sau pusu n a porni revista canonicesca cea de capitenie, spre a intari poporulu intr'o sredinita, a pe la poi 4. Septembre se ne lase notate­ — cu nedejde de mantuire, de gandu ne uui intr'o dragoste, si a­­Aduca lu Damnediea cu D. D. sa­­nu Viena. Viena. ce poate căteva unescu temeiu terile reuniuni, multe Monarchia Austriaca. Maiest. Sa c. LUSTRIL. r. apostolică va fi însoțitu în că­­lătoria sa în Ungaria de FML. grafui Grim­e și PMI. principe Lihtenstain cu alți adjutanți se facu Crișanii vreau în mase­rea monarcului,­­ ca să'lu lese frânețe nu mai poate comanda Ca­pi concese, și ofițeri de agac­elu în capulu miliții în Italia, și în Octobre va merge la Veneția. - BOEmIA. a economiloru germani. stabu, a trece la odihnă. - O reuniune În Țegledu 200 cavaleri­­a se duce la Țegledu spre în timpina­­Bătrânulu Mareșalu conte Radeșțchi ceruse deja Maiestatea Sa­calu. Maiestatea es­te Acum ce află la Repona Septembre k.n. Adunarea anuală de însemnătate foarte mare este aceata, o reuniune întocmită, organizată după modelulu reuniuniloru agronomice din Anglia, lucrările căreia pe țărani în limba nu'ți prăda zilele în deșertu, căci toată ci­elu lasă deșertu vieța ta nu vei folosi nimicu, mai vărtosu căndu vei mai vrea să'ți ții mi nasulu multu mai presusu de acelaș. Unii au zisu, că acestu caracteru alu țăranului este unu elementu bunu pentru principiulu conserva­­­tivu în politică. Se poate, nu numai grănarulu țăranu­­milioane în zilele nóstre loculu său pe cate­­drele profesoriloru celoru ministeriale biectulu acesta deveni oare ștum însuflă mai renumiți, cum toate zilele­ mai ănteiu se adaogă loru. franțoziloru Asemenea și pe scaunele Știu­ bine că o­­u întrebăciune politică. Popoa­­răle ceru păne, seu mai dreptu vorbindu, ele ceru mijloace de a'și putea căștiga pănea de păne, căci apoi celelalte li Lipsa de păne cătă grijă nu și cu cătu nepregetu acelaș se grăbește a cumpăra poporului bucate din tote țerile și a le aduce pe toate mările și drumurile. pățescu și alte mai presupu­se pre­­zilele noastre ostenelele tuturoru aceloru bă­carii se îngrijescu a învăța pe poporă, cumu aceleaș să știe ecoate din brazdele pământului loru păne­cătu bună și sănătoasă. Tocma pentru aceasta se pune și mare pe lucrările reuniunei economiloru germani adunate pentru es timpu la tului. Această adunanță Ceea ce a despre interesatu carea ne este vorba iu a 18-ea, mai presusu reuniunii a fostu întrebăciunea: Cum ci ce poata țaranii cultiva mai siguru și ca ce felu de școale ar fi mai de mare folosu pentre dânșii? Dn. Papst, c. r. consiliariu de secțiune conducea desbaterile; eară anume asupra întrebăciunei cuvântară patru ritori buni, h­ariu de agricultură trucă țăranii cu totă munca și sudoarea loru cea cruntă nici de­­a scoate din pământu atătea producte căte acelaș cultivatu cu totulu altmintrea (Va urma.) ar fi în stare de a fi directoru alu școalei agronomice din Libverda cu puterea cuvântului său fermecă pe toți ascultăto­­rii. Din acele cuvântări scoatemu numai ideile următoare: Veaculu nostru a convineu pe lume despre nalta însemnă­­tate a statului țăraniloru în organismulu statului generalu. Guberniile cele mai luminate din zilele noastre sunt cu totulu pătrunse de acelu mare adevăru, cumcă trebue neapăratu să se dea țăraniloru o cultură cu totulu strabatatore, înțelesuala, practică. Acum nici unu omu de omenie nu­ ți va mai zice, că cu cătu țăranulu rămăne mai prostu și mai orbu, cu atătu elu este mai ușoru de gubernatu. Țăranulu trebue să se cultive bine în științe practice, atătu pentru că țăranii sunt foarte număroși, încătu dela capete și brațe multe poți aștepta ia­­răș multu, că tu și pentru că zace în celu mai deaproape inte­­resu alu statului, ca toată falcea de pământu să fie lucrată cătu se poate mai înțelepțește și productele pământului să crească treptatu, precum crește și numărulu poporului. Eară scopulu acesta nu se poate ajunge nicidecum altmintrea, de cătu numai prin lațirea unei agriculture mai raționabile decătu este cea de acum la țărani. Ci țăranulu este din a sa creștere foarte căpăținosu, țânaciu, care se ține ca și orbulu de gardu de toate datinele care, bune rele, nu 'i pasă lui, destulu că elu le are din moși de strămoși, preste aceasta țăranulu este și prepuitoru preste măsură, elu foarte anevoie dă crezământu pregătiri ka pe­­ Preasa, ka să gubernului în ce 10. nu și unu comande agronomia începe a'și lua fostu astădată 1838, între și gubernii așea carii în fiecare anu tari, profesori banderiumu armata de aibă resultate bune, bancele europene, de număroasa adunare și Deci arătu cățiva ne parlamenteloru, agronomiă de fiindcă de mi din droșcă, și a Reuniunei cu numai Știți prea bine, ce poate mai multă, bărbați de de­­­bă­­sta­­că astă dată acesteia consi­­Praga. Membrii și accentuați așea cum nu se pricepu acelei se adună totu la altă cetate, carii ce vedeau mai mulți proprie­­pe toți ascultătorii nemembrii ai toate din toți însă Dn. Comers, domnului și domniștorului și la oricare elu și nu vorbește nu numai în limba, lui, împestrițatu cu toți provințialismii lui, au pe din desba­­ci încă preste milioane lui, mai bine lasăte, nu ci este îmbrăcatu ca chiaru cunoscuți și saculu vistieriei statului, căci se perdu în fiecare anu singuru în jargonulu și numai pen­­tragemite dânsulu înveți la o parte, de ca în satulu lui; deacă nu știi să adică da. prin de la pe Cronica straina FRANPA. Parisu. „Monitorulu” anunță, că Împeratulu dimpreună cu familia ea se află foarte bine în Biarița și pri­­mește întimpinările ce­i ce facu din partea magistratelor u­imi a demnitariloru. O deputăciune însemnată din Spania superioară încă salută pe Împeratulu mi fu primită cu dietinsă căldură. Mai mare împresiune făcu în Spanioli, căndu văzură deodată pe părechia Împerătească desbarcăndu pe pămăntulu Spaniei în S. Sebastianu. Ca fulgerulu se răspăndi știrea, că Napoleonu se află pe pămăntulu Spaniei și îndată concursă la întimpi­­narea lui o mulțime de poporu înfricoșată, care'lu întimpină cu vivate entusiastice clopotele și tunurile nu­mai zoia a în­­ceta și poporulu se părea că primește pe unu rege vechiu alu Castiliei căndu e griga: „Să trăiescă Împĕratulu!” Ce părea, zice chiar a Monitorulu, că prin vivatele acestea vreau spaniolii a împrospăta tradițiunile cele vechi și iubirea, care o păstrează Spania pentru monarșii săi cei vechi. Se atinge, că ținta ar fi îndreptată într'acolo, ca ne burbonii din Spania săi a pomen6­­scă cu o dinastie nouă și puternică. Înperăteasa era încăntată de această primire a compatri­­oțiloru săi, după care îndată se întoarseră iarăși la Biarița între iluminăciuni cu focu bengalicu. După gr. Mormi voru merge 5 corăbii la Cronștadtu, ca să'lu îmbarce și să­ lu aducă înderăptu. Față cu Elveția se scrie, că Împeratulu Napoleonu s'ar fi adresatu cătră gubernulu de acolo, Ka causa aceasta să o tracteze din punctu polițiani eară, nu prin diplomație.­­ Se mai respăndește o faimă, că în Parisu ce Ba pine o adunare mare de persoane înalte oficiale spre a ce consulta asupra pușăciunei generale a Franței; totu deodată să ce­ntărescă persoana, care în casa de lipsă se primescă gubernulu Franței suptu titula de generalu - locotenentu alu Franței. Poate că faima, cum că Napoleonu ar fi bolnavu, a stărnitu acestu fumu.­­­­ Sardinia totu continuă la fortificarea începută și știrea se adeverește, după „Vand.”, că Împĕratulu Napoleonu a datu voaie ecepreședintelui Manini, ca să'și continue supru­­scripțiunea, ce o deschisese ca să cumpere tunuri preste tunuri pentru fortăreața Alecsandria. TURCIA. Dela Augustu ce scrie An giurnalulu Debateloru: Nu de multu timpu, unu număru destulu de mare de inși, carii serviseră în legiunea greco rusescă, care s'au fostu în­­semnatu Dunărea în timpulu resbelului, aruncați a­ i aresta acumu dată și au cerutu ordine de la guvernămăntu. Se crede că ei se voru trimite îndărăptu în Rusia, a fi fostu întăia și aceasta se pare ideea Porței, acumu însă s'au îndepărtatu Prin aceasta dr­ește să dovedească că știe să ese­­cuteze în înțelesulu celu mai largu dlausula tratatului de Pa­­pică care procl­amă amnestie. Petrecerea în Turcia a acestoru inși s'au mi încuviințatu, pumai oare care măsuri de îngrijire s'au luatu pentru dănșii. Ei trebue ca pre buna loru purtare, să dee o des­­înaltei Constantinopole din ei ce voru pune în principate escesele ea, celor și că pareoa mai și la defăimate, s'au ei erau născuți în Turcia stantinopole, oameni fără mijlocu îngrijată de a vede­au o luatu 28, sositu înzestrați cu certificate russști și purtăndu din Crămu. De îndată cătră autoritățile rusești, fură primiți și supuși otomani, sub de odată acolo medalia rusască și știutu că ei scoși afară de s'au fostu dusu în Grecia, unde nu se trimisără acolo. Cei mai mulți dintre Poliția din Con­­mulțime de astfel u de de traiu și cu purtări de mai nainte rele, capitaliei, au măsuri de chizășie privigherea

Next