Gazeta Transilvaniei, 1856 (Anul 19, nr. 1-102)
1856-09-27 / nr. 76
294 ALUSTRIL.u „est. L.” ce scrie, că cămărariulu c. r. de ani (de 80 ani) a primitu opdin. S. Stefanu pentru servițiulu său, mi unu numeru mare de arestați pn Buda-Pesta, Vațu, Comori și Pojanu au primitu eroare de restanța osândei. În Țegledu unde fu Maiest. Sa petrecutu de unu banderiu comandatu de gr. Sapari se dede ordin. Franțu Iosifu la unu perceptoru meritatu Filip Albacu. Înălț. Ca Arhiducele Albrechtu încă a ertatu pedeapsa militară la mulți arestați militari cu ocasiunea acesta. Tiera romanesca si Molilgauia. Din București cu dată 18. Sept. ce scriu Independinței belgiane aceste știri împortante: „Trupele turcești au ocupatu oarăș din nou trei puncte însemnate ale teritoriului Romăniei. Calafatulu primi 1400, Craiova 1000 mi Giurgiu 2500, ad. cu totulu 4900 feciori ca garnisoană. Se mai scrie, că turcii începu a restaura fortificațiunile și vreau a redica mi alte noane, unde voru afla cu cale.” Deadreptulu nu primirămu știri positive despre punctele și numerulu turciloru, nici despre timpulu, căndu ar fi întratu în Valahia, pentru ca publiculu se vadă, să se convingă, unde duce ambițiunea înșelată șci. Premenirea amploiațilorucelora de suptu Pr. Ghica în Moldova nu mai încetează, va începe lucrările - Treupele austriace, încheie cu contracte de literații sale ca fiinducă sau pentru mai multe luni înainte, nu vor ieși încă nici din Moldova. 19. Septembre. Banca după știri novibancă privată, deacă nu se va aplacida de Poartă pănă la terminulu, ce se puse în privilegiu ad. pănă la „buc. Z.” scrie, că gubernulu Moldovei matu cu publicarea Nr. 65, sime ce află vătăunui articulu în „Steaua Dunării”, eșitu în și censura a primitu ordine, ca se nu'lu poprească, spusese Sata, în stadiulu lui Gorciacoffu; aceasta, mi aceea Causa Elveției trupe. TURCIA. contravoința vilegiu, carele lasă totu de pănă acum și după publicarea notei cerculare a ministrului de esterne alu Rusiei. „Pei”” jurn. semiof. francesu numește cercularea rusească, această nouă (care sună și despre Grecia și Neapole), că așa e numai în protocolul netimpurie, prea grăbită, fără scopu, elabă. „Morning Post” organulu lui Palmerston respunde la cerculară „Apusenii prin cercularea Princ. Gorcacoffu espedițiunei flotei la Neapole.” nu nu se și în tractatulu împedeca a p espedițiunea e în protocolulu de Parisu din 8. Aprilie unde se află debbărăciunile puteriloru asupra franiei și Neapolei, dap acesta de pace. a Muntenegreniloru, după „Per”pendența belgiană.”") Causa corăbierei Siretu. După ce gubernulu Austriei atătu în Iași cătu și în Constantinopole a făcutu pașii săi în contra privilegiului datu de cătră gubernulu Moldovei unei soțietăți aranțuzești pentru corăbierea pe Prutu și pe Siretu, Dr. Tuvenelu solulu Franței la Constantinopole și elu pași în contra Austriei în ce se cunoaște mai deaproape din acela don pretinsu de la gubernulu Moldovei anularea acelui prilunei lui Maiu pentru ca să organiseze o corăbiere cu aburu pe Prutu și pe Siretu cu acea însărcinare, ca să pregătească tote lucrările, prin care sunt să ce facă ambele aceste păsăi destoinice pentru corăbiere. După contractului încheietu tăței Moșie, Marian și Perrot, ce gubernulu moldovenescu s'a oppusu cu temeiuri bune la reclamăciunea austriacă, atunci Dn. Godel (consululu austriacu) a datu Caimacamului Todoriță Balș o protestăciune întocmită după regule în contra deputatulu socieTe poftescu Domnulu meu ca să mergi la Fuad Pașa și cerăndu trebuința, încă și la marele Veziru, pentru ca să le împărtășești soru observăciunile, ne care mi lea însuflatu acestu pașa îndoitu. Eu aici nu amu a cerceta valoarea contractului care dă căpitanului Marian titulu de dreptu, totu ce voiescu eu a zice stă întru aceea, că aci este vorba despre unu interesu franțuzescu respectabilu și că eu contractulu acesta pănă la o informăciune mai departe trebue să'lu privescu de foarte legiuitu, pentru că acelaș nu numai că purcede din voința principelui Ghica, ci încă și mai de curându fu coroboratu (întăritu) prin o desbatere seriosă, cu care consiliulu ministerialu din Iași s'a ocupatu mai nainte de a răspunde la nota din 14. Iuliu a consulului austriacu. Într'aceea esențiala întrebăciune nu zace toată în susținerea sau anularea privilegiului Dlui Marian, ci aceeaș stă mai nainte de toate în temeiurile produse de cătră cabinetulu Vienei și în modalitatea procedurei, care i s'a sfătuitu înaltei Porți. Deacă tractatulu din 30. Martiu 1856 este să se înțeleagă așea, că libertatea corăbierei pe Dunăre ar cere ca două râuri filiale, care ce e dreptu se începu afară din Moldova, ci numai pe pământulu acesteia se potu pluti, să se supună cu totulu aceloraș măsuri (ca și Dunărea), atunci pentru ca unu principiu ca acesta să fie recunoscutu, are trebuință de învoiela majorității puteriloru contrăgătore, mi mai vârtosu Franța are dreptu cu atătu mai mare de a i se cere sfatulu în această privință, căci desbaterea se escă din causa unuia din naționalii săi. Eu mai adaogu Domnulu meu, cum că față cu sunetulu atătu de limpede mi positivu alu artic. 23 din tractatu însas Poarta s'a lipsitu de dreptulu de a nimici prin vreunu Fermanu seu prin orice altă poruncă vreo măsură administrativă internă luată în București ori Iași, ui eu nu pociu crede că Poarta ap area de scopu a merge măcaru unu minutu pe calea ce i se arată dânsei de cătră altu cineva. Neatărnarea administrativă a Principateloru ar fi numai o vorbă seacă, deacă fiecare din acele puteri care s'au făcutu garantă a stărei celei nouă a lucruriloru, ar putea face pe Poartă ca potestate suzerană ca să mi se amestece în trebile din lăuntru ale provințiiloru vasale. Nu e nici o îndoielă, că puseciunea căștigată de Principate nu le dă loru putere ca sub protecsiu de administrăciune și autonomiă să nu'și împlinescă strânsu ale loru datorințe, “apeloru ai s'au pusu de condițiuni ale ccsistinței loru; cu toate acestea tractatulu din 30. Marțiu le apără pe dânsele în contra oricărui amestecu particularu. Pentru ca unu astfelu de amestecu să fie legiuitu, este neapăratu, ca faptele complinite, pe care s'ar fi răzimăndu amesteculu, să fie nepuerare de cătră toate puterile garante mi ka lajoritatea loru ci fie judecatu, decă acestu ca eu era de ajunsu, pentru kaporta că ce amestece dea dreptulu. Unu dreptu a acesta nu este numai a unei puteri mi încă în, contra și fără știrea celeilalte. Eu te rogu, Domnulu meu! ca nota aceasta să o împărtășești Esel. Sale Fuad Pașa, cărui să i dai și o copie, și În. Sale Ali Pașa. Eu amu încredere multu mai deplină în spiritulu eminentu alu acestoru doi miniștrii, de cătu să nu fiu convinsu din capulu locului, cum că dânșii privindu propusa întrebăciune din direpireae aceste două punturi de vedere (adică austriacui franțuzescu), nu se voru învoi a se da Caimacamului Todoriță Balș porunca de a privi de nulă unu actu, care numai de cătră gubernulu Moldaviei poate fu judecatu, deacă acelaș este administrativu wine carele toate puterile contrăgătoare ale tractatului din Parisu cu Poarta trebue să lu judece mai nainte de orice hotărâre (a Porței), dacă întrebăcinea ce cuvine a fi cercetată de dânsele scauns. Priimește Domnule șcl. FRAMNPA. Parisu, 1. Octobre n. Împeratului Împerăteasa ce re-ntoarseră dela Biarița, unde petrecură mai toată vara. După aciasta se crede, că politica carăș va lua unu avăntu mai mare, pentru că în adevăruri sunt mai multe cause și eveniminte de o însemnătate europeană, pe care dinlomația trebue neapăratu să le reguleze într'unu modă oareșcare micu ori ce prețu pentru ca să se pre'ncungiure pericululu unei nouă vărsări de sănge. Între acestea cause sunt unele așea desiE. Tuvenel, care, încătu mai nu știi pe care să o pui la loculu întăiu.. Causa Principateloru romănești e recunoscută de cea mai serioasă din totu răsăritulu, la șiezăzi Spania ce află într'o ferbere ne'ncetată. Diferința cu regele neapolitanu a produsu și pănă acum ne'nvoieli mari între căteva cabinete. - Elveția se află în puseciunea de a sa cocni cu țozescu, afară. Cronica straina. Causa cea flagrantă a Neapolei deja se află pe care se potu răzima apusenii se recomandă, Parisu, la Antivarii, cătră Muntenegru cu mântu, cu care Dn. Tuvenelu însărcină așea: „Consululu austriacu din Iași lucrăndu după luate dela grafulu Bucl (ministrulu austriacu alu ca cu Narenburgu și Constantinopole, ca să se propună la împărtășească franțuzescu, unei soțietăți a făcutu această privință, ceea acesta să gubernului ca dară Acelu remăne voru ocuparea Greciei doilea (După „Vanderer” miniștriloru cu Da. căpitanu Marian, și documântu și „O. D. P.” scrie, ki numai alu la congresu în earăși mai eosiră ne Prutu mi ne „Indecursulu pe dragomanulu franfranțuzești Sultanului trebiloru sună instrucțiunile îndeplinirei în din z