Gazeta Transilvaniei, 1858 (Anul 21, nr. 1-76)
1858-02-23 / nr. 16
62 Preste ITALIA. pănă o făcu cu Franța. burare mare Ragrea neofisioasa. TRANSILVANIIL. Brașovu, 5. Maprie. Răspunsuri în privința vănzării de cărți romănești. Domnitorul Cărți romănești ce potu căștiga mi aduce mai curându mi mai siguru prin chiaru librarii din orașele și cetățile mai mari. Cu acesta nu vremu că stăm buni pentru acurateța tuturoru librariloru din lume, apărămu numai, că altă cale mai sigură de a trage cărți nu cunoștemu. - prin posta de pachete (Malcrost)? așea este, se potu trimite prea bine cărți preste totule unde merge aceeaș, însă numai pachete mai mici. — Librăria și tipografiile din Brașovu stau în comunicăciune literară și comercială, precum 5omozi. În Viena, cu libraria lu A. Venedictu, au ape ce află depuse în comisiune mai multe cărți romănești, precum hronice, dicționarii ș. a. În Sibiiu, cu librăria lui S. iau și Staintausen, la care se află asemenea. - În Blaju, cu vânzătorulu concesionatu pentru cărți școlastice. În Alba-Carolina, cu Marițu Clingheru, compactoru. - În Cluju, Oradia, Aradu, Temișoara, cu respectivii librari. — În Verșețu, Oravița și Lugoșu, cu acei compactori de cărți, carii au concesiunea de a și vinde. Acei librari și compactori îngrijescu apoi mi pentru revisiunea oficială a acelora cărți, care se tragu din țară străină, de ed. din Principate. În București, cu librarii G. Ioanidu era mi Cove et Comp. Cărțile romănești ce văndu în zilele noatre rău preste totă închipuirea; va veni însă și timpulu, căndu aceleaș voru fi căutate multu mai bine; atunci doritorii de a le ave se voru adresa dreptura „reespectivii librari, seu, pentru căte unu ecsemplariu ori două dreptura auctori și editori decă aceiaș voru mai fi în vieață. — Dicționariile germano-romăne căte mai sunt cumpărânduse cu ridicata, adică preste 10 ecsemplare dintr'odată au acum scontu seu scăzământu de 20 proc. la prețu, seu adică cele legate cu pele se văndu numai cu 4 fr. și broșurele cu 3 cp. 12 cr. mon. conv. — acum procesulu atentatului dela 14. Ian., care începu în 25, a se tracta publice înaintea aseieloru departamentului asupra assasinilor. Orsini, Rudio, Gomețu, Pietri și Bernard. O lume de persoane din toate branșele ce aflară de față. Din întrebările și respunsurile date eșiră rări care înaintea assiseloru curagiosumi o spuse verde, că elu vin prin omorulu lui Napoleon plici arară în Londonu, geri ce a înlesni liberarea Italiei; ceilalți comîși escuzară colucrarea Elu zice, că de vreo 8 zile s'a întâmplatu unu evenimentu diplomaticu, care nu poate fie acesta, ne ape „le Nordu” ce sfiește mai împortantu ce află aa atentatu. Atătu actulu de acasă, cătu și tractarea procesului în fața aesiseloru ocupă astăzi foi întregi din jurnalele cele mari. Mai multă atențiune ce trage totuși asupra unei otinfață nemulțumirea Angliei da pa publicu, va descoperi timpulu. În Belgia s'au primitu din causă, er nu și în Elveția, că se făcură unele modificări în ordinea sosameneloru. În urma aceasta se arestară unii din elevi, cea ce înverșună și mai la lumină multe stărnească vreini se arătă despre constălăciunile diplomatice, mesurile de Napoleon în contra congiurațiloru, ca alu de securitate pretinse tare tinerimea, încătu în urmă se împresură institutulu cu 150 de soldați. Gubernului au datu afară pe cei vinovați și iau supusu la pedepsă, carne ceilalți iau mănutu pe acasă la părinți. În Genua nu mai iau capătu omorurile hoțești, ui chiaru mi pentru noulu poate să decurundu earăș se întămplară cinci încercări de acestea în ziua mare pe straie. În Carara se condemnară la prinsoare mai desperată, și împărtășiri la societăți secrete. TURCIA. Între musulmani domină o mișcare resbelu ce o a începutu cu creștinii bosniaci și montenegrini. La aceasta se mai adausă și o altă îngrijire, căce Presa de Orienture publică o depeșă, ce o trămise men. austriacu baronu Mamula cătră D.lilă prințulu din Montenegru cu dară 6. Ianuariu, prin care men. austr. aruncă toată responsabilitatea urmăriloru ce potu veni asupra Montenegrului numai pe gătulu lui Dănilă, decă se amestecă și elu cu montenegrinii în mișcările din Herțegovina. Bosniacii acum de curându earăș se opuseră a plăti darea cerută și Turcia din zi în zi pășește totu mai aproape de o generală remulțumire, pentru că esecutarea legiloru egale publicate nu se poate face cu acurateță, pănă căndu nu va străbate spiritululoru în inima amploiațiloru.Moartea lui Ahmet Feti Pașa a cășunatu Sultanului o mare superare, acesta era alu doilea după Reșidu, care sprijinia politica noueloru reforme. O știre de la Pera nu va fi prea interesantă pentru oamenii cei fără de capii, carii își iau de meserie a și juca în cărți averile. Turcia adică opri și în urma oprirei puse la prinsoare sau la pază pe mai mulți cărtieri și hazardiști și pătrunsă de răulu ce aduce joculu acestu deonestătoriu în familii, a poruncitu, ca să se iae cele mai aspre mesuri asupra loru. Eu le așu faceu altfeliu: Care cum s'ar dovedi de hazardieru, l'aș încărca cu darde atăta pe toată ziua, cătu face unu poentualu lui mai desperatu, și cu atăta a'și îmbeni contribuția pauperismului. Sic. — VRITAMIA MAPE. Jurnalele din Londona ns lipsescu a esploata și a repeți toată istoria napoleoniziloru începăndu dela legănulu loru și pănă acum; eară mai cu deosebire se ocupă dânsele cu trecutulu Împĕratului Napoleonu arătăndu'i învederatu, cum că elu numai cu dreptulu de a silu alu altoru țerimi națiuni avu orbulu norocu de ns peri de multu seu în vreo prinsoare, seu de ghilotină. Lumea nu a uitatu, cum că Ludovicu Napoleon Bună parte în an. 1831 se afla cu armele 'n mănă între revoluționarii italiani din Romania, de unde numai între cele mai mari pericule scăpă în Anglia. De acolo Lud. Bună parte se reîntorse la Elveția și se așeză în cantonulu Turgau. Aici dânsulu nu a încetatu a inspira zi mi nupte asupra regelui Ludovicu Filipu; a scrisu mi unele cărți cu scopu de a populariza numele familiei sale, pănă căndu L. Filviu s'a văzutu silitu a cere dela elvețiani cu mănă armată depărtarea lui Ludi. Napoleonu din statulu loru. Însă ce bine ia căzutu dânsului căndu elvețianii ce oppuseră depărtarea lui din Elveția, devenitu earăș, căndu elu earăș cu peptulu mi nu suferiră făcutu Lud. Napoleonu la Strasburgu în 30. Oct. 1836 ecsilatu în America. ui numai an N. s'a re'ptorsu, an Anglia, unde a viețuitu pn pace apăratu de legile engleze văna unu atentatu, venindu ne pământu franțuzescu și unde earăș fu prinsu, în fața dar' nu'lu uciseră, de ai îlu închiseră în cetățuia Ham. Încătu pentru omoruri politice, englezii plesnescu din nou napoleoniziloru acea faptă, unii franci acelui ucigașu Cantilion, să se numere 10 în a. 1815 trăsese la Parisu cu pistolulu în marele Velington învingătorulu franțoziloru. Cantonulu din Hina l'au ocupatu trupele aliate după știrile din 29, și se adeverește știrea, că gubernatorulu lei s'ar fi prinsu. În India S. Col. Campbel totu mai seceră căte o victorie, însă nu lipsescu și astăzi desertările sepuiloru și împulpările revoltanțiloru. Cum căzu ministeriulu lui Palmerotonu și celu presentualu lui Derbi ce caracteru ape? Din desbaterile parlamentului englezu, care despică ver ce mai pătrunzătore adâncime, ar merita unele a fi reproduse în totă întregimea sa pentru o parte de cititori dedați cu aerulu marcatu seu dietalu, însă unii ca aceștia își voru fi săturatu curiositatea din jurnalele cele mari, care ești pe toată ziua. Așa strimtoarea coloaneloru noastre ne silește a ne mărgini în publicarea decursivă a desbateriloru, a proceseloru și a unoru acte, care pe lăngă mezu mai cuprindu și vorbe lungi, cu care nu vremu a îndopa pe cititoriu. Kulu lui Palmeretonu pe scurtu. Dinarii trecuți voru Monitorulu Deci ează amenințări, că decă nu altfeliu, ea miliția cum căzu minietedin adresele ce Franței; unele din cele mai din urmă erau oarecum îndreptate Kham pn contra sele era militari și unele din ele cuprindea și Cronica straina, totu acum de Pierri mulți pentru omoru. Evenimentulu celu erau „Le Nordu” numai Ce feliu de prepuse, nu numai din causa gerului și a lipsei, e împregiumi Bernard, care ăsta din urmă evenimentu diplomaticu Turinu. În academia militară cească o turce a se proclama testamentulu lui Napoleonu publicară pn După atentatulu fi cunoscute unele pe sine, împăratu că Lud. Filipu nu a mai săvârșitu causă flagrantă pn Istă cele mai sa curatu ca carele mici ale și revolta ce a unu feliu de prin armată, tăiatu capulu. De acolo însă Lud. proclamănduse iarăș cu scopu ce bine de împăratu, ei momente, cu ia cum că în și cea Angliei. Adree ue totu minutulu