Gazeta Transilvaniei, 1859 (Anul 22, nr. 1-59)

1859-01-29 / nr. 4

. “Gazeta si Fuiea este regulatu datare septemana, adesa: Mercoatea. Aretițip legi este pe 1 anu 1017, pe diprietate anu 5 f. austr. îniaintrulu Monarchiei. o - Monaghenia Apustiasa, de cătră fiecare Ragtea ofisioasa. DECRETULU ministeriului de finanțe din 7. Noembre 1858, pentru tote țerile imperiului, afapo de remulu Lombardu-Vinețianu, de Ghiroluri de confiniuru militare, despre stătorirea fapseloru pentru esecuciunea de dare valuta austriacă, prin rescriptulu împĕrătescu din 3. Noembre 1858 a binevoitu Măria Sa decregele ministeriali din 20. Mais mi din 25. Iuniu 1853 (554. imper. XXXI și XXXVI. Nr. 101 remasu în și 117) apoi de răspuneu; restanță cu darea și supusu la esecuciunea militare, cu trei, respeptive, plicare, 99 „ se respundă, începăndu din anulu administrativu 1859, cu căte cinci, respeptive zece cruceri noi în valuta austriacă pe fiăcare zi. Baronulu de Bruc m. p. c. r. apostolică cu șece cruceri , a aproba catapea, care, după în casa de duîn moneta convencionare pe zi, ansă . ministerieloru s'ar ORDINĂCIUNEA de justițiă, de interne și a supremei autorități de polițiă din 8. Noembre 1858, lentre toiui cuprinsulu imperiului, afara de confiniulu militare, prin care județele penali și autoritățile competinți, a esercita oficiulu de județu penale în casuri de abateri, se obleagă ca, despre orce învestigăciune spețiale pentru vr'o grimine op de liptu, urzită pn contra unui oficiatu unui învățătoriu publicu advocatu, notaru, munale, precum și despre șerbitoriu si decisu în contra vr'unei din aceste persone, pullieu, antiste or alesu coce ca înculpată pentru vr'o abatere și despre sântința finale, pronunțiată despre aceasta, să înștiințeze pe autoritatea superordinară înculpatului. Spre a esecuta după cuvenință prescriptele despre trăptarea disciplinare a acelora oficiați și șerbitori publici, învățători, publici, advocați, notari, antiști și aleși comunali, cari cadu sub învestigăciune penale, ministeriele de justiție, de interne și suprema autoritate de polițiă, în cofînțelegere cu celelalte autorități centrale, aflată cu care a ordina pentru toate țerile imperiului, următoarele: De căte ori ce va urzi, pn contra vi unui oficiatu de statu or comunale, seau în contra vr'unui învățătoriu publicu, unui advocatu, notaru, antiste or alesu comunale, vr'o înveougăciune spețiale pentru crimine veru deliptu ($ 145 per. proc. pen.) or se ar cita o asfeliu de persoană ca înculpatu pentru vr'o abatere ($ 419 per. proc. pen.); totodeauna județulu încvisitoriu seu autoritatea competinte a esercita oficiulu de județu penale în casuri de abateri, Ba înștiința, despre aceasta, ne cei mai de aproape superiori oficiali ai înculpatului, or ne autoritatea, cărei compete compatriepea disciplinare asupra lui, seu altumintrea asupra lucrăriloru aceluiași, chiaru și în casulu, căndu învestigăciunea e de făcutu ne picioru liveru și prin arce cităciune la pertraptare, N - 859. Pentru tieri straine 7 î. 33 cr. pe 1 sem., si 141.70 cr. pe 1 an. Se prenumera la toate rostele s. r., cum si la toti cunoscutii nostri DD. soghestondinti. Pentru serie „petit se ceru 8 cr. val. austr. spmă pe pu Capă fi făcutu arătarea prescrisă în $ 158 alu reg. prod pen. Mai încolo, județele penali și autoritățile competinț a esertita oficiulu de județu penale în casuri de abateri, voru combunica ne viitoriu acestui superiore, nu numai sântința penale, pronunciată în contra înculpatului, conformu reg. proc. pen., nile de orce cuprineu cu motivele loru, car' de comunica incvisiciune, pentru aceea, ai voru comunica pn copiă spre vedere aptele de să seamăne esecutarea sântinței. Comitele Nadasd;, m. p. Baronulu de Bach m. p. Baronulu de Chempen m. p. cu 321 sa cere, fără 'i voru însă ca alu victimată mi decisiu „ Partea neofisioasa. UNSACIA. Belusiu, 22. ianuariu v. 1859. Au trecutu unu anu si mai bine de candu nu se ghisei la Vlasien; n'ama scrisu, n'am colucrătu catu de pucinu la orginulu nostru de publicitate. Ce se au intemplatu sub acelu tempu pe aici? - Nimicu interesante! (?) Ce a pututu fi, a descrisu Dnala Munteanu catu fusese profesoru pe aici, dara se duse si elu - mi raghe ca ama divinatu cuiva, ca nu va petrece pe aici mai multu de unu anu. Dauna cum, ca oamenii nostri cu zelu natiunale nu se sem accomodare in vidtta dupa impregiurari ; . . , multe ar mai fi de impartasitu, dag inse me tiermurescu acum odata pe langa impartasirea dateloru urmatorie statistice ca efectu alu sonsi ghiegei poporale din cerculu Beiusiului ; stedn ca va fi interesante aici starea acestei provincii locuite de romani . In segeata de pretura a Beiusiului sunt 3 opide, 106 sate, 12083 case; in aceste lespeseș 62,936 suflete, din cari barbati sunt 31,529; femei 31,121; aceasta poporime dupa statu se imparte: 17,083 parte barbati necasatoriti, 13,396 casatoriti, 1056 veduvi; parte femeieasca 19,135 necasatorite, 13,776 casatorite, 2210 veduve. Dupa profesiune sunt 120 preoti, 135 deregatori, 80 militari, 5 advocati, 4 doctori de medicina, 259 industriasi, 15 negutiatori, 271 ajutanti de maestri (calfe), 399 sierbitori, 7647 oameni fara de capateiu, cari traiescu din lucrarea maniloru. Dupa religiune sunt: 1264 rom. catolici, 4203 gr. uniti, 52.511 gr. n. uniti, 1% luterani, 4264 reformati si 400 judei; de sine se inttelege ca gr. unitii si gr. neunitii sunt romani , rom. cat. si ref. mai mare parte unguri, pucini germani si slavi. i In provincia acesta sunt 3 fabrici (cohnri) de feru, una in Petrosa ca zgorghietatea Gabboriestiloru (nepotulu episcopului renumitu Vulcanu); a doua in Vascon (Sona) proprietatea episcopului rom. cat, de la Ogade, si a treia in Briheni proprietate eschisiva a familiilor aramentene romane si mai alesu a familii Strofanu. Romani ramenteni se cuprindu toti in genere cu economia de pamentu, rasini industriasi adolari, ciobotari, fauri, si negotiatori cu feru egida si lemne de edificatu; - in provincia se gasescu 4 pesceri, una renumita a Meziadului, a doua a Fenicei, a treia a Fenatieloru, si a patra pe munti a Onceseloru plina de ose de animale în tempulu de fatia nespnosipte. Merita sommemoge si unu isvoru la satulu calugeri numitu „Isbucu“, frumosu jocu alu naturei, de unu adeveratu fenomena. Inse despre provincia aseasta s'ar putea seria o carte.