Gazeta Transilvaniei, 1859 (Anul 22, nr. 1-59)
1859-11-19 / nr. 53
MW 52. Gazeta si Edea este regulata o data pe septemana, adeca: Mercurea. — Pretiusu loga este pe 1 anu 1017, pe diumetate anu 5 f. austr. inaintrulu Monarchiei. TI Pentru tieri straine 7 f. 35 cr. pe 1 sem., si 14 f. 70 cr. pe 1 an. Se prenumera la toate postele s. r., cum si la toti cunoscutii nostri DD. corespondinti. Pentru serie „petit“ se ceru 8 cr. val. austr. 1559, TRANSSILVANIEI. Monarchia Austriaca. Partea ofisioasa. Maiestatea Ca c. r. scrisore de mănă: Issire D. vere Arhiduce Visuels! Suntotărâtu ale de chiara din grabiă deplină ertare tuturoru supușiloru și locuitoriloru imperiului meu, carii din capulu an. 1859, pănă la ziua publicării actului acestui de grabă prin „V. Z., au luatu vreo parte aa verce întreprinderi spre a ajuta evenimintele politice de suptu timpulu acesta în deosebitele uspi italiene și a acerta tote pedepsele, ne cătu nu concurgu apostolică binevoi a emite următoarea cu acestea vinuiri politice și alte crime publice, și călcări de legi. Dra iubite vei purta dară de grijă, ka toate persoanele din statulu militariu și toate cele civile supuse jurisdicțiunei criminale a județeloru militari, care pentru împărtășirea la mișcările acestea politice suptu tișșulu zică s'au făcutu vinovate cu vreo faptă criminală desemnată pn . 304—331, 334, 339 - 343, 344 -352, 353, 358, 366 mi 367, 531-555, 556, 559, mi 569-573 aleg. cr. militare, seau prin vreunu ajutoriu, să nu ce mai supună mai multu la nici o goană criminală și care s'ar fi osânditu pănă acum pentru comise de acestea la vreo pedepsă să ce elibere îndată mi să ce precurme deodată toate respectivele cercetări. Bară decumva preste astfeliu de persoane osândite s'a dictatu dintr'odată vr'o pedeancă și pentru crime publice și călcări, comanda mea de armată va decreta decisivu, ce ertare de pedeapsă în parte area întra aici față cu presântulu meu actu de grațiă. Totu asemenea deferezu eu comandei mele de armată deciderea un astoeliu de casuri penali, pn care o ar puter fi vreo îndoieală, decă crimele militari comise și prevăzute pn $$ 159-471 mni 183—228 ai legei penali militari sunt a ce privi de atari curate, or de astfel cu de călcări, pentru care dau eu în actulțn pecăină de grațiă o deplină ortare de pedepsă. Viena, pn 23. Noembre 1859. FRANȚU IOSEFU m. p. A doua scrisoare de mănă toru cu acelaș detu e îndreptată cătră contele Nadașdi, care cuprinde totu acestu actu de grațiă cu privință la persoanele din statulu civilu, care s'au făcutu vinovate prin împărtășirea la mișcările aceleași, în acelaș timpu și modu ca mai susu, comițăndu vreo faptă demnă de pedepsa desemnată în 58, 63--67, 68--75, 76, 78, 81, 89, 92, 220, 222, 279—299, 300, 305 și 312—316 ai legei penali generali. Bară fiindu pedepsa dictată amesurată și pentru alte crime, atunci remăne la deciderea supremei curți judecătorești, ca cătu să se erte din pedeapsă în înțelesulu acestui actu de grație. Maiestatea Sa c. r. apopt. a binevoitu a concede c. r. vice președinte alu locuțiunții Enrigu barone de Lebtesternu ca se primească și es nspre crucea comandă a ordinului pontificalu Săngeorgiu; și pe consiliarii guberniali Ioan Baptistu Coller- Stadler și Cp. Iosifu Grimm ai redica an statulu de cavaleri al imperiului austriacueară cu resoluțiune din 20. Nepe bineloi a da unu postu vacantu de consiliariu de secțiune aa ministeriulu de justițiă consiliariului de apelațiune Bacia. [lo an, care ce aola ca aceeopă an județulu supremu urbarial transilvanu. Brașovu, 12. Noembre 1859. În institutulu de vindecarea ochiloru de aici se primiră în cură și vindecare în decursuțu verei acesteia 80 de pătimași, între carii 43 bărbați și 37 femei. Dintre aceștia ce vindecară 66 inși, ce crimuiseră pn crape îmbunătățită, eară 5 pe vindecați. Nușerulu operăciuniloru făcute suie aa 40, dintre care 3 ce indră aa persoane, care era cu totulu apel de albeare. Dr. Mezy ș.r. c. r. fisicu alu preturei. Partea neofisioasa. TPANCIABANIA. brașovulu, 28, Noembre v. n. Unu omoru înci pamiliă, cărui asemenea necum în apalele acestei cetăți, pici „pn ale patriei nostre întregi nu ce mai pote citi, mi de care numai pn clasa cea mai lăpădată a locuitoriloru celoru mai desperați din cetățile cele mari și din țerile cele mai poporate și mai sărace din Europa se întâmplă din timpu în timpu, ca întâmplatu aici la noi luni noaptea în 21, spre 22. Noembre n. Unu proletariu din suburbiulu de susu anume Gheorhe Bălaș care ce acasăn servițiulu de casă aa unu neguțetoru sasu, mergăndu acasă amețitu de bețiă și deșteptănduse totuodată în trânsulu afurisita patimă a prepusului asupra soției sale carea se afla prea mare, omorâ pe aceasta și încă pe 3 copii ai săi, adică a luatu vieța aa cinci suflete, dintre care patru era eșite din coapsele sale. Noi încă nu ne putemuespira bine, cum acea faptă cruntă și diabolică s'a descoperitu numai în următorea joi sera și numai ca pe nemerite, în care zi adică neguțetorulu mi cănduse de nevenirea servitorului său a trimisula să'lu chieme, cănduează că trimisulu aulă odaia plină de trupuri morte, mi numai încă fetița dea mai mare de 13 ani dăndu semne de viață, fără însă ca să mai poată vorbi cevaș articulatu, încătu după puține zile muri și aceea. Ci decurențu acestei crime fioroase preote toată închipuirea ce va descoperi mai bine și mai lămuritu prin cercetările tribunalului, la carele ce află prinsu în seară arătu parucidulu tată, cătu mi unu arate și unu cumnatu alu său căzuți An prepusu decă nu ca părtași, celu puținu însă ca iruntători ai ucigașului asupra femeii oaze, despre care vecinii spunu cumcă avea unu naturelu plăcutu și glumețu, ceea ce prepustorulu bărbatu ie răstălmăcia totudeauna de crimă. Fie ori cum va fi, fie fostu a putu bărbatulu orice pricină de nemulțumire cu soția sa, pe vieța ei însă nu avea nici unu dreptu; eară cumcă neamulu avurisitu, diavolulu împelițetu mi a omorâtu copiii, cu aceasta eru a derpadară ne omeni mai pre josu de tote fiarăle cele mai crunte mi mai răpitore și nici într'o limbă nu ce află terminu cu care să ce răspice de ajunsu mărimea, cruzimea, varbaria cea înviorătore a faptei pare. Totu odată însă aici împărtășitulu omoru ce pote lua mi de o simptomă întristătore a stricăciuii morale la kape a căzutu o parte din proletarii noștrii, cărei asemenea nu se mai află decătu numai în munții săcuiești de cătră Moldova. Tocma pentru aceata casulu de acum nu ce nore recomenda de ajunsu iuriștiloru, peihologiloru, eară mal vărtosu preoțiloru mi pedagogiloru. -