Gazeta Transilvaniei, 1859 (Anul 22, nr. 1-59)
1859-03-26 / nr. 13
Do0 Timpulu se arată foarte capriciosu; maieri vedeai aratre epicuite ne întinsele cămpuri ale țării Bărsei mi deodată ne văzurămu iarăși cercetați de nouă groasă, care lăsă după sine vănturi aspre mi reci. Din norociră, că vegetațiunea încă pu și începuse desvoltarea cu totu a dinsulu, ba ce putemu purta orică de o lipsă de pomenie. - Starea sănătății e normală, ca și alte dăți în timpulu de primăvară. Lumea comercială despereză cu totulu în vitrega această ctape de stagnarea comerciului. Marfă cătă vrei, și cumpărători prea puțini. Totu sufletulu simte lipsa de bani și împuținarea loru din piațe, și lasă multe urme de tristeță. - Colonulu își vinde bucatele cu prețu micu, o metretă de grău cu 3-5 fr., secara cu 2 fr. pănă 2 fr. 48 cr. val. auot., porumbulu asemenea și, fără a se abate la alte cumpărate, își duce bănișorii acasă, ca să'și plătească darea, detorțele și lipsesc cele mai neapărate pentru de a'și mai duce viața dintr'o zi într'alte, departe de a fi în stare a'și strănge averi. Semănăturile de cămpu sunt frumoase și pănă acum ferite de periciune. - Luciulu și măndriele însă totu își mai ținu fortela și mai nutrescu pungile industriașiloru, ale căroru producte, totu focu de scumpe, cu toată linsa de bani, se mai caută cătu de binișoru. De preste Carpați nu mai încetează a se respăndi știri triste despre crisa comercială, care totu mai aruncă căte o casă neguțătorescă în nesolvență; araru mai eși din discurse de acestea, ca se poți auzi și alte nauități despre crise ministeriali pentru neactivitate, sau neîncredere, cam fiecare pui vede de păsulu și năcașulu său. Atăta însă totu se spune, că o parte dintre boieri mișcă toate spre a face confusiuni gubernului actualu din Principate, precăndu țărănimea și clasele de mijlocu îlu îmbie cu brațele sale spre consolidarea intereseloru patriei loru. Despre concentrare de trupe turcești și muscălești pe la granițele Principateloru numai o faimă vagă se lățește; se dă însă de adeveru, că vr'o 16 ofițeri de stabu francesi au sositu în București, cu scopu de a organiza mineseria miliția romănă, în fruntea cărora s'ar afla și unu generalu. „Dl. Z.” scrie, că în Romănia s'ar face pregătiri de armare, ne căndu „Naționalulu” e plinu de mustrări, că nu s'a luatu încă nici o mesură de feliulu acesta. - Brașovu, 7. Aprilie. Bară cocu pa strada de laturi, Brașovulu vechiu, numai înainte de 48 se mai repețiau atătea focuri după focuri. Vr'o 4 șuri arseră cu totulu. Ilena 8, 6 pe dimineață arse pn altă stradă de cătră Brașovulu vechiu. (?) UNGARIA. Institutulu ungurescu de asecuranță fundatu în an. trecutu, care se ține de cătră patrioții cei fricoși de perderea naționalității, că e unu institutu naționalu, fiindcă fundatorii lui sunt ungureni mi poartă mi titlulu de ungurescu, avu în anulu trecutu multă luptă anti- și națională. Unii ad. pretindea, că acum nu e, nici poate fi nimicu mai multu naționelu, ci numai patrioticu, și prin numirea de ungurescu se înțelege, că e alu Țărei, ear' nu eschismu alu nației ungurești, pentru că în Austria e numai o nație, nația austriacă și nu se sufere nimina ce e separatisticu naționalu. Așa s'a făcutu încercare cu elu, ca să i se strămute statutele în sensulu acesta patrioticu, elu însă mai remase totu așa numitu. Acum e și o broșură de mănă maghiară în contra manipulăciuii institutului, care mustră ne direcțiune, că de ue ce încungioră totu de elemente antinaționale? căceea că, vine n'are numele cu terminăciunea de witz, sitz, eiteles și jeiteles nu primește mai mare ajutoriu de 300, celu multu 600 ar., dela institutu, apoi de căndu lumea fiiăce nație trage cu ai săi ne cătu pote mai tare. „Ce, Z.” retrănge părerile ultranaționale ale broșurei vorbindu în înțelesulu de susu și zicăndu, că neaflănduse de nația maghiară bărbați scolăriți în negoțele asecuranții, institutulu acesta avu mi Ba mai are încă lipsă de străini, ce înțelegu nemții, cu tote, că acum ce așează chiarunii bărbați înțeleginți în oficiele lui, care îmbogățescu chiaru mi limba cu termini noi; apoi împutarea auctoriului broșurei față cu străinii oficiați pentru neștiința limbii mariape nu o poate mietui și lu numește pamfletismu. Această broșură se cetește în toată seara ungurescă și ce respăndește după ea mi altă faimă, că aristocrația cea mai înaltă maghiară - înșirăndu speranțe de recăștigarea drepturiloru - apoi a provocatu ne toți ceilalți patrioți, ca să fiiă credincioși aperători causei austriace cu micu cu mape, ceea ce nu va remăne fără succesu. - Jandeghege aduce altă corespondință din Pesta 21./3., care lamentează în contra succesului tinerimii de la universitate pentru greutatea limbii germane, zicăndu, că căndu se trădau studiile în limba maghiară ce aflau de două ori mai mulți elevi d.e mi la medicină, ne căndu acum trebue să-și perdă pănea atăția patrioți din neștiința limbii; pn urmă zice, că aceasta ce poate lesne vindeca ama:e caritate dreaptă pentru ambele limbi și profesori versați în limba maghiară, atunci să va vedi, decă mai trebue plătiți și profesori eschistvu germani? - Biena. Jurnalele Vienei de arăndulu poartă totu acelașu aeru dușmănosu față cu Sardinia și Franța care ne e cunoscutu, și nu credu, că congresulu proiectatu și primitu de puteri va mai putea opri torentele dușmăniei. -Austria pretinde dovezi în faptă despre încetarea armării înainte de congresu, care în Franța și Sardinia nu voru a mai lua capătu. - Se vorbește multu aici mi decupe unu școlariu, care a văndu în propusu a face unu atentatu - puli perdu mințile. - Milano, 26. Marțiu. Știrea despre congresulu europeanu a mai înflăcăratu fanatismulu italieniloru neodihniți. Ei propagă, că decă Cap mi retrage Franța, Piemontulu cu toată Italia totu va da peplu cu Austria pănă căndu o voru scoate o afară și lățăscu tot feliulu de minciuni spre a înverșuna poporulu. Mai ne totă zisa fugu junii din Milano citea arme în Turinu, și cu toată frumseța primăvării Milanulu renase ca deșertu cu fisionomiă tinetă. Omorurile se totu mai repețescu. Unu redactoru reacționariu încă fu adăpatu.În Veneția încă au începutu demustrăciunile în teatre și se respăndește faima, că ar fi desertatu vr'o 5 ofițeri austriaci și ar fi trecutu la Piemontu ca spioni, ceea ce „Oe. Z.” o dă de falsă. Cronica straina. PRESTE TOTĂ. Pusăciunea de față ș. a. zice: „Cu toate astea noi suntemu departe Din parlamentulu Angliei va începe unu amicu foarte bine, străinu Casa adeverit, mulusiune cu ei, cea mai apa eșttu e amețitoare, reportu oficialu, că puterile sau învoitu, ba să otărâtu. Anglia că s'ar cuveni Ka și statele italiene se fac parte la congresu. Congresulu se recomănde reforme în Italia, dară ce nu ordineze. Dar Austria pretinde ca Sardinia înceteze de a mai arma și Franța tocma acum își îmulțește pedestrimea cu 100.000 de soldați. Una sută de regimente primescu și pe alu Alea batalionu și adjutanții maiori au noad. - Ip. Cavuru în Parisu fraterniseră Semnu de pace. - primitu mandatu să se pună călări, ceea ce numai la începutulu unei Campanie se face. În Serburgu se lucră preste capu la fregate de sistema cu Napoleonu, ba cu și prin depeșă înștiință la Turinu, că acțiile stau grația lui Napoleonu, numai scena I, principele romaniloru din reportă Wanderer), va uu În Capdinia ve zicu despre congresu? Bată ue. Ci fimu siguri, că congresulu Ba urma tragedia, astea nu lasă îndoieală, că va prorumpe resboiu. În jurn. de Cnopole citimu mai multe din Principate. D. Cuca a denumitu ue D. Marieps de generaliemu peste ce pună în piciore. mii soldați; Miloșu e bolnavu, mi „C. Z.” că cumcă toată armata ui ne D. Tea de generalu alu voluntariloru. În fiecare Principatu sau organisatu comitete e să Anarhia domină, căce miniștrii se prijescu numai de interesele sale private. Serbia pune pe picioru 34 că chiaru mi muntenegrinii Aceasta însă e ce pregătescu, ca ce tragă folosu din resboiulu Italiei și se cuprindă B. di Cataro portulu austriacu din Adriatica Dalmatină. București, urgentu alu patriei. Cu primirea împrumutului de clară de cătră cameră ce votă mi unu feliu de pencredere în unii din miniștrii. În urma acestei împregiurări fără cuvântu, și majoritatea camerei remase c a acățatu de personalități, căndu voi ministesă'și dea demisiunea, însă Domnulu făcăndu apelu la aju loru patriotismu, a refusatu a primi o astfel cu camerei, că nu nalități camera cu o în interesu cu aceasta o calibertate de tipariu, care numai în Anglia mai iasă la lumină. După ce adecă împută și resemnăciune la împlinirea misiunei ei naționale, ci dă a se cățăra de Precum oamenii în mersulu seu de precum nu credemu desaprobămu putea împlini marea misiune de a susține ministemajoritatea sale personale, astfelu, va a reformeloru, totu asemenea nu credemu că ministerulu actualu este destulu de omogenu, destulu de energicu, și destulu de să ce țină unu congresu în causa Ipaliei, în finea de Domnă (?), ministeriulu și rulu actualu, din pasiuni, lui și e de părere, apucă Aprilu. (În Plombieru erau ad. Alecsandru Ioanu oi mi muritu mi săririi urmă, că astă în Unde 3 la seara, după care ocasiunea și 10,000 soldați vreau cu destulă energie ce aleagă mi de care azi eine și cum? nu e și Franța se din București avea se lucre preocupările emancipatu de de aperare majoritate, ad. se afla și compromisă, i ce scrie fides penes auctorem. „Naționalulu” apostrofează mergăndu -i demisiune că perseprejudețele