Gazeta Transilvaniei, 1860 (Anul 23, nr. 1-62)
1860-11-19 / nr. 53
220 sanctiunea pragmatica Blasiu limbei cetatea vedere. pe romani cu Ungaria, a se opune tica, respundea si isi facu datoghintia cu cretă desfiintiarea drepturilorurarea ei cu Ungaria. Este de prisosul mai puscele si spendiuratorile drepturile sale. ragutei teroristice o depulatiune nationala onorifica la dieta din Clusiu spre asi descoperi prin aceeasi vointtele si dorinttele . Ci acea deratatiune din episcopi, (carele sonstatoge apoi a cadiutu sacrificiu alu incercariloru sale de impaciuire) sa tractata că bagatiera si dimisa cu refrenulu cunoscutu „uniunea ce va procură si voue romaniloru atunci, respunde si astazi, dicundu: Ce ne pasa none, Regele Ferdinandu V. a sanctionatu uniunea decretata de catra dieta Transilvaniei in 30. Maiu 18483: prin urmare toti carii nu voiescu a gheemoasse acea lege si a se supune ci, trebue se sa priviti ca perdueli, ca rebeli si necredinciosi, si sunt a se supune la pedepsele corespundietare, cu atatu mai virtosu, ca cei carii au plasmuitu acea lege, au si juratu pedensa. (Vedi si Karlang Nr. 100.) Acesta obiectiune a partitei unionisti se semana a fi iarasi numai la prima vedere — de o taria ce ar trebui se impuna tacere si la cei mai obstinati antiunionisti, pentru ca sanctiunea suveranului nu se mai pote schimbă. Forte bine, cu tote acestea romanii carii n'au priimitu uniunea se provoca spre a lora justificare totala curentului si la vointta suveranului tierei! Se simu insa calu se poate mai scurti. Din uniune sa nascutu revolutiunea cea sangregoasa. Dupa omorulu contelui Lambert plenipotentului comisariu regescu pe podului dela Buda-pesta, celalaltu plenipotentu comisariu s.r. FML. si comandanta generala bar. Puchner, carele deschisese dieta din Sinsiu in numele regelui si carele pene atunci privise cu sange rece, cum romanii cadu de granitele si in spendiuratorile terorismului, provoca pe „natiunea romana,“ ca barbatii aceleia se se scule „unulu pentru toti si toti pentru unulti“ spre a combate rezolutiunea, prin urmare si uniunea Transilvaniei cu Ungaria. Mai departe cate s'au intemriata, le scimt cu totii. — Astadi, asta astazi, suveranulu acestoru tegiri emitenda diploma sa din 20. Oct. a. s. ca lege fondamentala, trece cu vederea intru totu uniunea sanctionata in 1845 si pusă apoi pe verfulu sabiei, desgheteza insa, precum vechiuramu, tractarea Transilvaniei cutreaga autonoama. Acum intgherama pe oricare sonsetatiana de statu, de cine au se asculte romanii in timpulu de fatia, de interesulu si demnitatea loru si de sprentala suveranului, stu de foimi'a unionistiloru ? Respunsulu se silu dea feraghele. — deca voru placă si altora, bine, daca nu, se voru află carii ni se voru vene aici noi desbaturamu cessiunea uniunii mai inalta numai din puntulu-de-vedere alu legalitatii de oragie, alu demnitatii ppastee nationale de alta. Se abstragemu insa pe unu momenta dela ambele acestea privintie, sergespranema ca natiunea romana ar fi representata cum se cade in dieta teghei si ca in aceeasi ar veni uniunea Transilvaniei carasi pe tapete, prin urmare ca romaniloga inca li sar dă ocasiune de a delibera si decide asupra ei intosma precum au pretiner ei in Maiu 1848 si de atunci incace la tota asasinea. Ce ar dice deci romanii la proiectulu uniunii ? Pentru că se se rota da la o asemenea intrebatiune aup respunsu acuratu, suntemu sonstiinsi a segreta si a retrande in natapga acelei uniuni, adeca a'i da defiitiunea ei. Altii nu voru se ni-o desfine acuratu, ghemane case ni-o definimu asngatu. Deci: Ce este uniunea Transilvaniei cu Ungaria? Cheeransp: Uniunea Transilvaniei cu Ungaria pentru altii este unu: cugetu geseguata pentru planuri departe tientatote; eaga pentru romani in pusetiunea loru de fatia, adesa cum stau ei eag' pe puntea din an. 1848, indesanda totulu din integesu nationalu, este curatu o secatura, carea nu mai merita ca unu singuru romanu se dea cu sapulu de parele pentru ea. Tesea noastra acesta se pare a fi ragadosea si cutezatare; noi insa ne indatogama a ni-o austien € si apară cu temeipsile poastre, care combate cu altele mai tari si mai sanatase, pe care atunci vomu trebui sa le ghesmoassemp si noi Uniune sau neuniune. Asecuranti a viitorului si a prosperitatii gomanilor a transilvani na sta nici in una nici in alta. Vinia a fostu Transilvania cu Ungaria pene la a. 1526-40 tabler qualiter * ); ogice insa ca avuse septul gomanadicu inachinau poporului dela acea uniune? Sub diverse proteste, religionarie, politice, morale, si sub inseratorele numituri de „necredinciosi, schis matisi, valachi, rebeli, sclavi si iobagi, furi, îpredatori si asia mai de parte, cum sa disu si airea, au avutu persecutiunea, esilulu, temnitta, funia, sera, go'a, rugulu de focu, vendiarea soriilega la togei si altele o mite asemensa garantii de drepturi si de libertate nationala mai virtosu sub regii Carolu Robertu, Ludovicu - Sigismundu, Mateiu, Vladislav II. Dela 1526 pene la 1691 Transilvania fu neunita, ba chiaru suverana sub domnitori pamenteni. Cartea romaniloru la bunatatile de care s'au bucuratu ei in acele timpuri cara e cunoscuta, spre intarirea dlisei nostre ne provocamu totu la umanitatea aprobateloru si a sompilateloru. Unita e Transilvania cu Ungaria intr'unu modu cagheeage tosma si dela 1691, adeca prin uniunea personala a aceluiasi suveranu, prin legile si institutiunile lui Vegboszi cele insuflate de spiritulu vecinicei resbunari, prin o nestumata comunicatiune nationala, gelegioasa si literaghia a magiaro-secuiloru cu connationalii loru din Ungaria. Si ce avura romanii inca si dela acesta uniune? Ei avura ateta,re catu lea pututu dă in acesti 160 de ani cate unu monarhu mai umanu si mai compatimitoru de soagtea legii, eaga aseasta inca numai ca pe furisiu si numai atunci, candu națiunile predomnitore nu aveau incat rau, ci trebueau se seada sau fogiiei impregiurariloru su erighii plui atotu putinte ce strabata incetisioru si intre muntii Ardiei noastre. Ungaria e unita cu Austria; Transilvania e unita totu cu Austra. Inttelege tu aceasta unire su numai cu o unire personala cum e buna oaga si a Irlandiei cu Anglia, si a Norvegiei cu Svetia, si a ducateloru Schleswik- -Holstein cu Danemarca, sân cu anessagice dupa moda italieneasca, scu cu fusiune dupa maniera romaniloru antici, a frantiosiloru moderni, a rusiloru si asta mai departe, cu ce inttelesu mai toate are inca si o uniune a Transilvaniei cu Ungaria unita Austriei ?! — Nu cumva voiti uniunea in institutiunile vechi ? O ati avutu si o aveti. — In Ag institutioni nope? Care sunt acelea? Se le vedemu si noi. — Asia, uniti neuniti, cu Ungaria, cu Austria, cu toate tierile de prin pregiuru pene la Marile adriatica si negra cum se lauda unionistii, da, uniti se neuniri cu Epgora toata dupa o ghisage „ssnablona”, noi nu ne mai intrebamu de acesta, nu ne mai sfarmamu capulu rentru unirile si neunirile vstre, noi ne provocamu numai, ca mai nainte de a ve uni sau despui, se ni se garanteze cu toata solenitatea aici in casa noastra in Transilvania e sistintia noastra nationala, desvoltamentulu si activitatea limbei noastre in tote ramurile fietiei politice si civile fara cea mai putina marginire seaprestringere. pentruca natiunea romana nu mai vrea se fa sclava, politica si civila a altoru natiuni; tosma pentru acesta nuse densa nici ca mai pune presiu pe nici unu felu de promisiuni gadilitote, placute la vedere de joi pene mai apoi. Sagantiile constitutionale pentru easta pastrare a drepturiloru omenesti civile, politice si relegiose isi potu ave ca loghrea in oricare alte lieri pe unde poporimea este mai omogena, la noi insa — mai virtosui in urmarea unei esperiintie seculare asta de triste si hoghegose fara garantia pationalitatii cu unu felu de autonomia nu facemu nimicu. Ceea ce nu sa rotata pentru cele trei natiuni in Transilvania, pentru serbi, slavo-stoati s a. in Ungaria in cursu de atati seculi, nu cumva se va pole pentru romani prin schimbarea de cateva vorbe dulci ? - Asia Domniloru, „uniunea“ cea faimosa pentru care s'a varsatu si sange, pentru unii pote se fla unu cugetu reservatu, unu pretestu bine sunatoru, ora pentru voi dupa a mea opiniune este curatu o secatura. Mai multu: Eu credu asta, spunsa multi din fratii magiari sunt totu de oriniunea nóstra; nu mai loru parte le este tema parte si rusine a spune adeverulu verde 'n fatia Inca si mai maiu. Se presupunemu ca uniunea se va infinita, nu se voru implini diece ani si o multime din cei mai fanatici unionisti ardeleni voru simti cea mai profunda sa intra in inimele loru pentru nebuna maimatiaghia din anii 1848—1860; renigasa rechenduse in Ungaria cea mare ca o a cincea gota la cart, isi voru aduce aminte ca aici in hora cea defaimata a hreanului sasea pe magnatii, pergotirendatii, era asolo voru ajunga numai in coda altora, si insa tocma nu totu magiari de a valma, ci totu felulu de nationalitati, condusa de unulu si in anii articulii a nalionalitatii romane ila retacemu inadinsu, aceluiasi va din 1743 et 1791 sapteaza a dede autonomia 1848 si 1849 repeti si in arta romanului, rghivintia. Acestea sunt temeiurile mai batatoge Intr'aseea partita unionistica scu cum si acestei tieri si insogrosimea adunarea dela Densa trimise printre dicui mai multi, teroriila ochi din 112 membrii care au indemnatu adica periclitarea pentru ca se galtu puntu de la uniunea Unu alu patrulea temeiu, celu mai importantu, sprghinde locu mai la vale la tote acestea temeiuri si proteste sub ale romaniloru toate Transilvaniei pe *) Despre acea uniune romu caută se spgentama altadata,