Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)
1861-04-22 / nr. 33
indigheate romaniloru „afi & a se die uniunii si de a nu recunoaste legile dela 1848 pe cata timpu independintia loru nationala dela tutoratulu compatriotiloru loru nu va fi recunoscuta si asecurata prin lege fundamentala. Ce vi se pare insa, ca in momentele candu ungurii incepu a recunosce in modu cu acesta dreptatea romaniloru, cateva suflete servite de romani in cutare lomitata de catra miedia-noarte se inghesue innainte, prochlama in numele romaniloru uniunea si combatu aceea ce clerulu din Gherla că constitutiva a natiunii a propusu si atacata in fagia adunarii? [1 V. Dela Făgărașu, 26. Aprile 1861. Dintr'o reteradă despre starea lucrului de aici scoatemu apestea: „Crn sosi dela r. guberniu din Cluju o depeșă telegrafică de cuprinsu că: „Înaltulu regiu gubernu s'a înduratu a nulifica totu operatulu nostru plăsmuitu în adunanța marcală din 16. și 17. ale l. c. - Comite căpitanului supremu amănarea adunării comisiunei centrale, ce era defiptă pe astăzi, și totu deodata ne face cunoscutu, că Domnulu consiliariu pubernialu Aadaiană va veni la Făgărașu în calitate de comisariu regiu. - Ce va aven. cons. Aldulianu de a face aici și ce va pute isprăvi — viitoriulu ne va arata. Atăta înse este adeveratu, precum este Dumnezuu în ceriu, că noi nu ne vomu apare nici o iota dela decisiunile noastre din 16. și 17., pentru că martoru ne este Dumnezeu de nu a fostu adunanța noastră legală, de nu s'au păzitu toate formalitățile cerute de legi, atunci amu ajunsu acolo unde în cuvăntulu „regalitate” nu putemu privi altă decătu ună mantă, sub care se esercită celea mai mari și mai periculose tendințe de pe fața pămăntului. Înalșiulu gubernu zice pn acestu telegramu că însuși convocațiunea la adunanța din 16. și 17. este ilegale, de unde firește urmează și nelegalitatea adunanței și a decisiuniloru ei. Acum ascultați, Domniloru, dreptate! Supremulu nostru căpitanu înainte de a veni la Făgărașu, aflănduse în Viena aceaoă la loc. Ca D. cancelariu b. Chemeni mi l'a întrebatu, că cum se facă convocăciunea, pentru că instrucțiunea provisoriă în punctulu acesta este foarte elastică. Eec. La D. cancelariu iau respunsu: se chiămene toți onorațiorii (fruntașii)și ce fiă toate clasele și interesele representate. Dn. căpitanu supremu a preparatu o depeșă telegrafică în respectulu aceata și a presentatu o D. cancelariu bar. Chemeni, întrebăndulu apriatu, decă este bine întocmită, la care D. cancelariu a re spuneu, că este bine. Acestu telegramu s'a trămisu caru prin cancelaria transilvană aulică la respectivele preturi c. r., Ka ce convoace adunanța marcată pe 16. I. c. Congregațiunea districtuală apoi sau compusu chiaru în urmă și în ințelesulu acestui telegramu, aoflatu chiaru de D. cancelariu de bunu; apoi totuși pn. gubernu din Cluju zice, că acestă convocăciune și adunanță cu toate consecințele ei suntu ilegale!!!. Buda a fostu primirea limbei romane de oficiosă, în contra căreia maghiarii protest prin telegrafu. În zădaru e'au informatu gubernulu, că numai 2 din 70 de părți a locuitoriloru sunt maghiari în totu districtulu, în zădaru neamu provocatu la egalitatea de drepturi, că acesta totu urmămi ni ce pare, că reacțiunea o provoacă cu pasulu acesta insulu guberniulu, de ceeare ce ne ferească Dzeu! — Aceasta ordinăciune telegrafică s'a cetitu în ședința de astăzi a membriloru comisiunei centrali, romănii ce erau de față sau împlutu de indignăciune, văzăndu, că 4A gubernuiu e în contra dreptei nostre cause. Noi însens amu despăraitu nici bateru căzu de puținu, ba potu zice că poporulu romănu din Țera Oltului prin acestă mai tare s'au iritatu și încurăgiatu la apărarea legale a causei sale. — vetim ! În ședința de astăzi căndu au propusu advocatulu Fiulepu că, de vreme ce înaltulu gubernu a anulatu operaturu adunanței din 16 și 17, unde s'au dusu protocolu în limba română, așadara pog'tește, ca protocolulu acuma sa ns ce mai ducă romaănește ai numai ungurește!? Auziți!! Căndu au auzitu românii ce erau de față 200 la numeru veniți din tote părțile districtului acestea cuvinte, au strigatu toți într'unu glasu „să se scrie protocolulu numai în limba română, căci noi nu înțelegemu alte lipi, că morții ne dămu, dară limba nu o dămu.”. - Sgomotulu au ținutu, ba unu pătrapii de vară, mi ce auziau strigări din tote părțile, că decă Dn. Fiulea nu scrie limba română, seu nu voiește a vorbi romăneșai, că easă din cumioru, și numai după ce se oprimă Domnulu Fiulenu „că nu mai face obiec cune vi ce facemu ce ne place.” Să liniști adunanța. Cu deosebire bravii noștri grănițeri au celea mai mari merite mi aa această mila adunarea din 16 mi 17,căci ei zicu, că deacă ar aduce cineva toți gendarmii de pe fața pămăntului - și ei nu se voru supune - și nu voru cunoaște altă limbă decătu numai cea romană. - Se va face Domnulu consiliariu Aldulianu pe care s'așteptămu ne Mercurea vii., vomu vede, atătu însă este de siguru, că în privința limbei nu va putea stoarce nici o concesiune, că poporulu pomană, din districtulu Făgărașului nu va suferi, ca să se șteargă nici o iota din protocolu congregațiunii marcale din 16. mi 17. ale l. c. că nu va suferi ca altu cineva decătu supremulu nostru căpitanu se organiseze districtulu; că Dnulu consil. gubernialu Aldulianu, în calitate de comisariu regiu, nu poate ave altu cercu de activitate, de cătu numai a fi de față la constituirea districtului și a'și face observăciunile sale într'unu obiectu seau altulu prin supremulu nostru căpitanu. Nu vomu suferi nici de cătu ca cineva căzu și de departe, ce deroge autorităței representanței districtului și a supremului nostru căpitanu. Șci. — Romanu. De sub cetatea lui Gelu din 18. Aprilie 1861, Comitatulu Clusiului. (Finea din Nr. 31.) 8. Asupra proiectului datu in lapatga deschidienduse desbaterea si din punctu în vansta luanduse de obiectu alu desbaterei, amesoratu desfasipgatalui asiediementu de obsce, s'a decisu si anca la punctulu 1-lea. Comisiunea. representante de acum se dechiara pe sene numai de interimala, si capace de a representă comitatulu pana ce se va rotetien € song ghegatiunea magiala; ce se tiene de personalulu deregatoriloru din 1848 cu facuta disrosetiane in urma asiediementului de obsce alu comisiunei representate, proieptulu sargetenitu. La 2-lea, Valorea, si segeția de activitate alu acestei comisiuni representante subtu punctulu din antaiu fiindu cercuscrisu, si prin urmare: a) Comisiunea representante a comitatului. isi vede implinita dorirea de obsce, daca cu incetarea celora ce sunt de lipsa a se face inainte spre a se rote catu mai curundu conchiama congregatiunea marcala se va deschide campulu spre acea dara si cu privire la intemplari, ce inainte nu se potu prevede, a prefige una di hotarita nu se tie de lucru cu rotintia. — b) Desemnatii de deregatori ai comitatului prin comisiunea representante de astadi recunoscunduse, cu privire la acasta dorintia, s a facuta destula proieptului, de altum intrelea formarea sau compunerea tramitiendei prin comune comisiuni pentru alegerea representantiloru comunali la songghegatiunea marcata, legea a desemnat-o de agenda comitelui supremu dimpreuna cu a comisiunei ghergesentante, asemenea cumisiunea comitatului, dorinttele ; din acesta ransta recunoscandule parte că afara de cerculu aptivitatiei sale si tienutare de cerculu legi alatiunei, parte de acele, in care foga de vetamarea legiloru si pe calea jurisdictiunei pote dispune, la cele din antaiu enpasieza, pre cum ea, cu deplina simpatia dorindu ca estinderea principiului de egala indgertatige prin sumariulu legiloru din 1848 se se lasiesca pana “acolo, pana unde lasa teritoriala unitate a sogoanei magiare, acestea dieva tierei cea mai de aprópe si le va tiene de cele mai intentoge agende; eag ce se tiene de cele ce stau in seria a doua, cu privire la acestea decisii dupa cum urmeza: 1) In consfatuirile comisiunei, membrii comisiunei potu se togbesca ori in care limba usitata in comitatu. 2) Protocdlele siedintie loturghin sonsementii notari la comisiunea limba cea magiara (numai ? le - intr'asemenea tipurice-comunii se se intrebuiutiedia !) 4) Derogatoriele in atingerile sale cu comunele si cu privatii, investigatiunile si procedurile, fia ori de ce natura ra seap romana in acelu tipu, precum toga seia, precum tote recercarile si decisiunile dande, se le dispuna verugiara se anca si de a se duce fiesce care si cea romana, in formatui unitate, precum stui comitata intre sene si roata dă in launtru în in comitatului catu limba comisiunei deosebi cu tóte jurisdictiunile si la din fasendele in ambe si cu afara, prin limbele si cea ma: incasuri ducomisiunile altora sosi deghgatoghiele aserelatiuni atatu in limba magiarean comune, si substrasele se resolutiunea cu deplina autenticitate, magiara si romana, si bie testulu magiaru va ave potere decisiva. 3) In atingere cu escelsulu gubernu se se deie dupa testulu substratului, adeea pofti acestea privatii in acestu comitatu rugarile in limba in si care sa