Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)
1861-09-16 / nr. 73
309 6pă D. Banfi cu unu altu proiectu ne cătu de falsu, pe atăciu de maliciosu, ba să ce facă poporului cunoscutu, că scoacerea dărei ilegale dănșii (adecă maghiarii) a vrutu și s'au silitu destulu a o împedeca, ce se facă însă, dacă Blajiulu și matadorii loru (adecă ai romăniloru) au prspără și au sfătuitu altumintrea, culpa mse a loru că Bine execuțiunea. Acestu proiectu întrigantu, căruia el aplaudară mai cu samă juzii cercuali, carii opriseră pe poporu sub amenințare dela plătirea darei,lu cumvătu fratele nostru Iosifu Mora spre mulțămirea noastră a tuturoru, căndu ei răspunse nobilului Domnu cam în modulu următoriu: Eu căndu audu de Blajiu, numirea aceasta o identificu cu înțelegința romănă și credu, că cam în ăstu înțelesu ați vorbitu și D vostră, decă e așia, apoi vă spunu pe față, că pe romănii noștrii înțelegința ia sfătuitu să răspundă darea, însă nu a avutu pn nici alte tendințe ascunse, decătu cunoștința datoriei fiăcăruia cătră monarhu ci apoi preste toate miseria, care pre poporulu nostru nu lu ertă, ca făcundu oposiție să și tragă asupră și esecuțiune împreunată cu spese mari. Asta a făcut'o Domnulu meu romănii inteligenți și amu făcut'o și eu ka jude cercu alu wi ni 'mi pare rău nici nu voi rușina de faptă și niciodată, la aceasta nobilulu Domnu cu toți frații maghiari plecară capulu cătră pămăntu și apoi ogărâră, ca să nu dea nici unu felu de ajutoriu întru scoaterea dărei ilegale, lăsară pn voia supremului comite, că de pa afla cu scopu presidialiler ce facă din parte și adresă la guvernu pentru împedecarea seu amănarea esecuțiunei, 065 chiaru mi relacsarea dărei; și cu aceasta șredință de astăzi ea de chiar atu de închisă. La prănzulu datu de supremulu comite, la care luară parte mi sp06 pomeni, s'au redicatu mai multe toaste în limba maghiară pentru Deacu, căncelariulu auticu Kemeni mi Coșutu, apoi moge solito pentru înărățirea și buna înțelegerea între naționalități, încă de mai mare însemnătate ni să păru uulu redicatu romănește pentru familia Cemeni în care Domnulu Iosifu Mora cu dare scropiue voi a dovedi, că aceea familiă a fostu cănduva romănă și s'a numitu Romonea. Acestu toastu nu prea fu aplaudatu însă nici avu frunte dintre presenți nimenea alu împumna”). În 11. an 9 ore antemezinali 6pă să deschise șredința mi dans verificarea protocolului, romănii prin D. Vasiliu P.Hărșianu predară în măna Domnului comite protestulu”). Căndu frații maghiari cu ochii întorși căuta acum la supremulu comite cu scrisoarea, acum la romănii din a căroru mijlocu es rădicară D. Hărșianu, ce sculă D. Tica mi zice: că p'aru fi fostu de lipcă, ca vorbirea D. Hărșianu să se treacă din vorbă în vorbă la protocolu și apoi proiecteză, ca aceasta ce'lu puținu pe veritoriu să se observeze. La aceasta răspunse D. Hărșianu, că pofta dănsului espre că a fostuna cu ceiee cele vorbite la protocolu mi decă Ca făcutu aceasta, prin aceasta ca împlinitu una pretenoiune, pe cătu de cuviinciosă pe atătu de dreaptă. D. S. Rom.părtini reflesiunea D. Hărșianu, adaosă înse, că totu insulu, care d vreuna scrisoare seau vorbesce, ce o facă aceasta în numele său și nu întru alu altora, nici cum s'a făcutu la Turda, unde o'a văzutu subscridenți din Toplița, Reginu și alte mai multe comune, care nici p'au sciutu nici n'au pututu fi de față la acea adunare. Aici observăndu romănii că D. comite cu apucătură fină vrea să'i mărginească, ca fiăcare să vorbească pro domosua, ba așia iapă să potă zice, că una oracțiune mică neînsemnată, care nu pote ecapima opiniunea româniloru din comitatu, îmblă a redica protestu, văzură deodată un D. S. C. mi avi voieoce a ne compromite subscrierile din Turda, se însinuară la vorba D. Hărșianu și R. carii între altele subscripțiunile din Turda le legitimară cu acea descoperire, că românii din întregu comitatulu au cunoscutu previe npinvinele , după carii s'a făcutu convocarea la congregațiunea memorată, deci vrăndu a'și arăta nemulțămirea cu aceleași cei îndreptățiți de prin Toplița, Reginu, Gurgiu m. a. de mi n'aă potutu Beni în persoană mi mai fostu pici învitați, și au formulatu protestele sale, și acelea cu plenipotență cu totulea predatu înțeliginței, carii cu representanții comuneloru mi alți îndreptățiți presenți la adunare au formulatu protestulu colectivu, nu să pote dară zice, că cei subscriși n'au fostu cunoscuți seu învoiți cu cele cuprinse în protestu, prin urmare nu are nimenea de a opune, că doră protestulu menționatu s'ar fi făcutu fără știrea mi voia subschișiloru cu atătu mai puținu, că doră protestulu acela aru fi fostu numai productulu unei fracțiuni, le spuse totuodată, că protestele și plenipotințele chestionate le are înțelegința și astăzi în mănă. D. Romite după ce văzu adpeca protestului persrăndu a ști cui sună, pentru că era romănescu, seau voindu în adinsu să caute nodu în papură puse întrebarea, că această scrisore în numele cui, mi cui oa dară? Romănii răspunseră, că dănșii acestu protestu îiu adreseză ka romăni și membri ai acestui comitetu, în numele romăniloru din comitatu. Ilustr. Sale supremului comite ca preșiedinte alu comitetului ilegalu. „Ca aici să întinderă desbateri runa seriose și sgomotoase, aa care din partea noastră să angagiază DD. Grindeanu, Rusu, Hărșianu, Anica, epagii Mora Iosifu și Vasiliu, din partea frațilioru maghiari: Corodi, Tipa, sp. Husaru, contele Bedai și Maccași. D. Comite supremu mi consoții voiră prin deducțiune a demustra, că, decă romănii protestăndu în contra congregațiunei din 26. Iuniu și a afaceriloru ei au părăsitu adunarea irso fasto s'a lepădatu și de dreptulu de a fi membrii ai comitetului, prin urmare nici că au vorbă și voiu aicea. „Alu merită între altele menționare desfășturarea lui Vasiliu Moga, care cu cuventu puternicu și logică sănătoasă demustră, că romănii de față la această adunare nu s'au lepădatu niciodată de dreptulu de a fi membrii comitetului ilegale și nu o pupă face aceasta unui neveritoriu din aceea simplă causă, ca să'și poată apăra dreptulumi să nu rămănăeschi și a nu pote redica cuvăntu acolo unde poftește interesulu naționale și patrioticu, aduce de exemplu portarea representanțiloru mariapi în consiliulu imperialu, carii încă au fostu ilegali, însă totuși au fostu de față și au militatu întru apărarea intereseloru naționali. Apoi căndu se încercară a denega romăniloru presenți dreptulu de a vorbi pu numele și pentru romănii din întregulu comitatu să redică brasulu și de toți cunoscutulu nostru bărbatu Rusu, care cu îndatinata curagiă într'unu tomu bărbătescu impustoriu afirmă, că cu ce și cu cătu dreptu a organisatu frații maghiari comitatulu, și a formatu comitetulu ilegale, în care a aseptatu și vr'o cățiva romăni, și cu aceasta și prin acestu comitetu preste soia romănitoru ci nevoiescu a representa interesele comitatului întregu, cu același, ba și cu mai mare dreptu potu romănii cei de față a representa și apăra, ca membrii ai acestui com tetu ilegale, pe romănii din întregulu comitatu. (Va urma.) R. *) Nu, ns e adevăru retoricu, vezi mihron. Șincăiană. **) Jin Folie cănduce Bapote. Epamiosă, 13./9. c. n5 privatu, cum urmă de responsabilitate sarea drepturiloru coegale genere privitoare ceriului, Kb după nicăiurea rațiunea ta nu proprietari și a causației Sale D.epiocopu comitele pnațiunei săsești Didi cu forma pici cu coprinsulu răspunsului loru v. simulu amploiați, apoi ceilalți eschiși ca nește proletari pași dela dreptate în trebete economice, că lară nu numai la Timpu, impresiuni, consulte la statutulu săsescu mi aa dietă ș.a. Grațiă o ploiă de vr'o căteva zile agricultorii ce află acum în favoritoarea pusăciune de a'și arunca semințele în ce domină nu fără căldură; fr. m. a. găleta de grău; pămăntului pe timpulu această împregiurare nu mai aluneerămu pănă 6 - 7 de estu seninu, face de și cerealele voru maiecăde dela prețulu celu spărietoriu, de cape un timpu de toamnă cucuruzu șci.). Apoi opreliștea importărei cu vite pentru ferirea de boale dominantă mai urcă și prețulu lemneloru. Apropoi cu semnele Brașovulu are poate decăzu toate orașele din monarhiă cele mai frumóse păduri de lemne de ca în Brașiovu. De ce să cu lemnele cele multe, ca să vedemu oare nu ne putemu ajuta mai Bine și în punctulu acesta?! Xei! Statutele săsești facu de ai numai că oligarhia și de amestecu și înmin cele politice. Aceasbaiocrația păsescă de nou stă morțiști pentru susținerea neșterbată a vacei cei bune de lapte, statutele, pentru cuscrii noștrii! Impresiune mare și plăcută făcu replica Escede Șiaguna dată iarăși cătră celui dintăiu, fiindu o scrisore oficiosă să pretinde și răspunsu oficiosu, eaîncriminăciunile aruncate asupra preoțimei și înțeleginței romăne pretindu o seriosă apărare sau vindecare în favorea susținerei bunei ordine. Esc. Ca pretinde de nou aice descoperi agitațiunile aruncate asupra personeloru șie subordinate. Toți romănii simțescu și 'și iau de ale sale apărătoriloruniunea Escelențieloru Sale, a ca președinți ai comitetului permanentu naționalu alesu de națiune, le împune obligămintea legată se lupta pentru apărarea și realiau cetățenii atăta nevoie b. Andreiu ci și în particulariu, ba și lucra moșiere cu unde să mi a și acum (8 mai multe și pe sutași și una suntu focu și de ziditu, nu tragemu la averei orașului ka răspunsu: celu comițialu, ale națiunei săcoteală romăni dreptulu cumcă a unoru capi secepiuecui, și totu nu cuvintele romăne e și doară provisiunea de lemne mai vărtosu pentrucă vede națiunea asuprită și mani pumulțumitu mi pentrucă pusănu numai în